Eficiență energetică pentru tranziția energetică - Iași

Pe 19 și 20 octombrie, Energynomics împreună cu Fondul Român pentru Eficiența Energiei – FREE și Direcția pentru Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei au organizat la Iași a patra conferință din campania “Eficiență energetică pentru tranziție energetică”, parte dintr-un amplu proiect de comunicare a temelor legate de eficiență energetică finanțat prin Granturile Norvegiene 2014-2021.

Zeci de proiecte pentru energie verde

Avem municipii și orașe care au depus zeci de proiecte și au accesat deja finanțări sau se află în curs de depunere a proiectelor”, a declarat Roxana Muraru, project manager la REI Grup. Totuși, deși interesul pentru obținerea de finanțări pentru proiecte de energie verde și eficiență energetică este ridicat la nivel național, „multe informații nu ajung la beneficiari”.

Compania REI este activă de 10 ani în acest domeniu, perioadă în care a finanțat peste 1.000 proiecte finanțate, dintre care peste 800 au fost implementate. Valoarea cumulate a proiectelor în care a fost implicat REI se ridică la 1,5 miliarde de euro. „Trebuie să profităm de acești bani”, a mai spus Muraru.

Primăria Iași vrea să construiască o CET pe gaze

Primăria Iași intenționează să atragă finanțări europene pentru trecerea unei centrale vechi pe cărbune pe una nouă pe gaz, investiție de circa 120 milioane de euro. „Noi nu ne putem permite acum să renunțăm la utilizarea gazului. Trebuie să facem acea centrală pe gaz la CET 2 și va trebui să închidem CET 1”, a declarat Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iași.

CET Iași 2 este situată în comuna Holboca, la opt kilometri de oraș și la 11 kilometri de CET Iași 1 și este echipată cu două cazane de abur și două turboagregate de 50 MW pe lignit. Centrala a fost pusă în funcțiune în 1986 și a fost finalizată în 1987. În octombrie 1988 a fost construită și magistrala de termoficare de legătură între cele două CET-uri.

“Eficiența și tranziția energetică ar trebui completate și cu independența energetică. Fiecare localitate să fie obligată să își dezvolte o centrală fotovoltaică pentru consumul public. Mai trebuie să dezvoltăm și infrastructura industrială ca să putem susține programele de eficiență energetică”, a adăugat Chirica.

Pe de altă parte, obligativitatea izolării termice a clădirilor publice din România precum și absența producătorilor locali ai materialelor necesare fac ca țara să fie „complet nepregătită” pentru aceste obiective.

„Astăzi avem în România o singură fabrică de vată minerală pentru izolarea termică a clădirilor iar toate programele de eficiență energetică obligă la utilizarea acestui produs, pe lângă polistiren. Deci, suntem importator net pentru toate produsele pe care le folosim pentru eficiență energetică. Nu avem fabrică de profile pentru ferestre, nu producem echipamente decât foarte timid. Suntem complet nepregătiți de a intra în piață în programele de eficiență energetică, comparativ cu Polonia, de exemplu”, a mai spus primarul.

650 milioane de euro pentru eficiență energetică

Municipalitățile din județele din regiunea de nord-est a României au la dispoziție fonduri totale de 650 milioane de euro pentru obiective de eficiență energetică și mobilitate urbană, a declarat Vasile Asandei, directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est.

„Municipiile au sume prealocate pentru eficiență energetică, ele trebuie doar să prezinte o strategie după care pot depune proiecte concrete. Pentru eficiență energetică în clădiri publice și rezidențiale, dar și pentru mobilitate urbană, sunt disponibile fonduri totale de  650 milioane de euro”, a spus Asandei.

ADR Nord-Est acoperă județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Asandei a adăugat că agenția va continua să finanțeze proiecte similare cu cele din exercițiul financiar anterior, însă regulamentele Uniunii Europene au impus o serie de limitări. Spre exemplu, pentru proiectele care vizează energia verde trebuie să existe o limită minimă de 30% din fondurile alocate, iar la nivelul ADR Nord-Est acest procentaj este de 38%. Toate detalile cu privire la programele de finanțare ale ADR Nord-Est sunt disponibile pe site-ul https://regionordest.ro/.

Un nou apel de proiecte energetice prin PNRR

Autoritățile vor lansa „în curând” un nou apel pentru atragerea de proiecte de eficiență energetică în sectorul industrial prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Pentru PNRR, pe eficiență energetică în industrie există apelul 3 care e planificat să fie lansat în curând, cu înlesniri relevante. (…) Comisia Europeană ne obligă zilele astea să dovedim că implementăm măsuri și presiunea va crește”, a declarat Matei Dimitriu, consilier în Direcția de Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei.

Eficiența energetică este o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană, aceasta promovând principiul „eficiența energetică pe primul loc” prin mai multe surse de co-finanțare a investițiilor, iar autoritățile române caută soluții pentru bifa cât mai multe dintre țintele asumate.

Potrivit lui Dimitriu, la nivelul ministerului Energiei există „un nivel mare de conștientizare de necesitate a reformelor”. „Sunt reforme care se impun. Conștientizăm că este nevoie de o platformă electronică și că [acțiunile întreprinse pentru] eficiența energetică trebuie verificată”, a mai spus Dimitriu.

Prețurile ridicate reduc durata de recuperare a investițiilor

Progresul global în domeniul eficienței energetice a fost anul trecut de peste două ori mai mare decât media ultimilor cinci ani, în timp ce cererea globală de energie a crescut cu 1%. Pentru acest an, investițiile mondiale în eficiență energetică sunt estimate să depășească 600 miliarde de dolari.

Peste 25 de țări au lansat campanii majore de conștientizare a publicului în privința necesității de a eficientiza consumurile de energie, în timp ce vânzările de echipamente aferente acestui sector au avansat cu puternic.

„Vânzările de pompe de căldură au urcat în Europa cu 40% în 2022, iar la nivel global au crescut cu 10%”, a declarat Adrian Ghiță, Director Executiv al Fondului Român pentru Eficiența Energiei (FREE).

Potrivit lui Ghiță, este indicată finanțarea tehnologiilor mature, cu un risc tehnologic acceptabil și a proiectelor cu termen de recuperare de până la cinci ani. De altfel, perioadele de timp când se înregistrează o creștere a prețurilor la energie sunt benefice pentru accelerarea recuperării investițiilor corect structurate, iar expertiza tehnică de calitate (însemnând studii de fezabilitate, audituri energetice etc) este esențială pentru succesul proiectelor de eficiență energetică.

BCR susține proiectele de eficiență energetică

BCR a acordat în primul semestru din acest an credite corporate în valoare de 5,3 miliarde de lei, din care 30% au fost împrumuturi pentru investiții, incluzând și investiții în unități de producere a energiei din surse regenerabile și pentru proiecte de eficiență energetică.

„Aproximativ 700 de companii care cumulează peste 200.000 de locuri de muncă au luat credite de la noi. Pe zona de IMM, soldul creditelor a crescut cu 12% în 2023”, a declarat Cătălin Bojoga, Project Finance Manager la BCR.

Potrivit băncii, printre avantajele investițiilor în proiecte de eficiență energetică se numără reducerea costurilor de producție și creșterea competitivității, conformarea cu standardele tehnice si reglementările privind mediul, precum și cu eventuale cerințe de raportare privind sustenabilitatea companiei.

Platformă digitală de la Delgaz Grid

Compania Delgaz Grid, parte din grupul german E.ON, a elaborat o soluție de eficiență energetică dedicată municipalităților pe care vrea să o extindă în toată regiunea Moldovei.

„Ne dorim să ajungem mai aproape de primării în efortul lor de a-și arăta preocupările pentru eficiența energetică”, a declarat Cosmin Roșu, reprezentant al Delgaz Grid.

Până în prezent, compania a prezentat această soluție către 26 de primării. Platforma, denumită Energy Monitor, oferă o imagine de ansamblu cu privire la producția și consumul de energie din municipalitate.

Soluția este deja implementată în Germania și permite atât monitorizarea eficienței măsurilor de reducere a costurilor, cât și vizualizarea producției locale de energie electrică în funcție de sursa de generare.

De asemenea, portalul creat de companie oferă acces la date istorice și permite vizualizarea consumului local de energie electrică pentru consumatorii casnici, non casnici și pentru clădirile publice.

Trei mari provocări pentru industria fotovoltaică

Dezvoltarea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile întâmpină trei mari provocări la nivel mondial, respectiv procentul foarte mare de eșec al firmelor care furnizează echipamente, dificultățile privind securitatea instalațiilor și incompatibilitatea unor echipamente.

„Peste 90% din furnizorii de echipamente au un ciclu de viață de sub 10 ani. Este nevoie de furnizori solizi din punct de vedere financiar, altfel vor fi probleme pe segmentul post-vânzare și pe segmentul de servicii. Aceste lucruri pot face ca o investiție să se irosească”, a declarat Vlad Doicaru, Vice Președinte al Huawei România.

În al doilea rând, siguranța sistemelor fotovoltaice și a celor de stocare a energiei este incertă, deoarece au început deja să apară probleme la montarea instalațiilor (scurtcircuit, erori de implementare și incendii). Aceste deficiențe pot crea, de asemenea, și o serie de provocări pentru firmele de asigurare.

A treia provocare este reprezentată de faptul că furnizorii care au mai multe produse în portofoliu sunt preferați de către clienți, însă acest lucru poate fi și o vulnerabilitate prin aceea că, într-un sistem fotovoltaic în care sunt utilizate echipamente de la mulți furnizori, pot apărea situații de incompatibilitate între acestea.

Parapet a finalizat primele două parcuri hibride din România

Compania Parapet a construit două parcuri hibride de producere a energiei din surse regenerabile, în județele Tulcea și Cluj, și vede o oportunitate „extraordinară” în România în sectorul energiei verzi, potrivit lui Ciprian Bodiu, Head Of Sales la Parapet.

„Noi vedem o oportunitate extraordinară în România. Cred că fiecare MWh produs din surse regenerabile este important, fie că provine de la prosumatori casnici sau industriali sau de la companii mari”, a spus Bodiu.

Proiectul din Tulcea este format dintr-o centrală fotovoltaică de 1,1 MW și un parc eolian de 6,1 MW. Prin acest proiect, centrala fotovoltaică va putea produce mai multă electricitate vara, când scade producția eoliană.

Al doilea proiect, din Cluj Napoca, este destinat cercetării producției de energie verde și stocării acesteia. Parcul hibrid conține o turbină eoliană și o centrală fotovoltaică, precum și o unitate de stocare a energiei de 110 kWh. Parcul are o capacitate anuală de producție de 1.200 MWh.

Unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice pe acoperiș

Compania Volt a semnat recent un contract pentru construcția, în România, a uneia dintre cele mai mari centrale fotovoltaice pe un acoperiș din Europa, cu o putere instalată de 12 MW.

„Suntem încântați să anunțăm semnarea și începutul implementării unuia dintre cele mai mari sisteme fotovoltaice pe un acoperiș din Europa. Acesta va avea 12 MW și va fi construit în România”, a declarat Răzvan Ilie, Area Sales Manager Volt.

Compania a pus deja în funcțiune proiecte de peste 10 MWp, între care și cel mai mare sistem fotovoltaic montat pe acoperiș din România, de 5,5 MW. Potrivit lui Răzvan Ilie, un sistem fotovoltaic destinat autoconsumului din România se amortizează în 4-5 ani de la punerea în funcțiune.

În prima jumătate a acestui an numărul proiectelor realizate a fost destul de redus din cauza întârzierilor asociate finanțărilor prin PNRR. În prezent, însă, această situație s-a schimbat, iar contractorii trec printr-o perioadă aglomerată. Drept urmare, în ultima lună, prețul echipamentelor necesare instalațiilor fotovoltaice a început să crească.

Conferința de la Iași a fost a patra dintr-o serie de 5 programate de platforma de comunicare Energynomics, Fondul Român pentru Eficiența Energiei – FREE și Direcția pentru Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei. Proiectul este finanțat prin Granturile Norvegiene 2014-2021. Scopul programului este să sensibilizeze publicul larg, mediul industrial și autoritățile publice cu privire la eficiența energetică și energia regenerabilă, să informeze, să educe, să responsabilizeze factorii de decizie din cadrul autorităților publice și companiilor din România, precum și publicul larg, în principal tânăra generație, pentru a întreprinde acțiuni pozitive care să contribuie la tranziția energetică verde, prin eficiență energetică și integrarea sigură a energiilor regenerabile.

Articol susținut de Energynomics