Razie ANAF la casele de marcat: Amenzi de 4 milioane de lei

Sursa imagine

ANAF a făcut controale la firmele obligate să aibă case de marcat cu jurnal electronic și a dat sancțiuni de 4 milioane de lei, într-o lună, în condițiile în care Agenția Națională de Administrare Fiscală nu are implementat un sistem informatic național de supraveghere și monitorizare a informațiilor din aceste aparate.

În perioada 15 martie -11 aprilie 2019, inspectorii antifraudă fiscală au verificat modul în care 3.339 de firme din toată țară au respectat prevederile legale referitoare la dotarea şi utilizarea noilor case de marcat cu jurnal electronic.

Potrivit ANAF, au fost identificate abateri și aplicate 450 de avertismente.

De asemenea au fost dispuse și sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 4,12 milioane de lei (amenzi şi confiscări). Valoarea totală a celor 686 amenzi dispuse este de 3,79 milioane lei, iar confiscările de numerar, venituri ilicite şi bunuri au totalizat 322.037 lei.

Totodată, inspectorii antifraudă au dispus suspendarea activității comerciale în 15 locații, astfel: în 12 pentru încălcarea prevederile legale privind utilizarea caselor de marcat, iar în trei locații pentru comercializarea de produse accizabile fără timbru fiscal.

87% din avertismente au fost aplicate contribuabililor, care la data controlului nu achiziționaseră noile case de marcat cu jurnal electronic.

„Este important de știut că după dispunerea planurilor de remediere nu se vor mai aplica avertismente și urmează sancțiuni importante: amendă de până la 10.000 lei, confiscarea tuturor încasărilor, chiar dacă au fost înregistrate în case de marcat vechi fără jurnal electronic și suspendarea activității comerciale a punctului de lucru până la dotarea cu noile case de marcat cu jurnal electronic”, a informat ANAF, miercuri, într-un comunicat remis StartupCafe.ro.

ANAF avertizează că „acțiunile de monitorizare și control ale inspectorilor antifraudă vor continua pentru asigurarea respectării obligațiilor legale privind dotarea și utilizarea noilor case de marcat cu jurnal electronic”.

În 9 martie 2019, ANAF a amenințat că termenele de intrare în legalitate pe care le vor stabili inspectorii săi, potrivit legii prevenției, vor fi scurte. Fiscul susținea atunci că „pe piață există toate modelele de aparate de marcat necesare utilizatorilor iar în ceea ce privește capacitatea de eliberare a seriilor fiscale de către ANAF și instalarea de către unitățile de service nu au mai fost semnalate dificultăți sau întârzieri”.

În cadrul procedurii, în termen de 10 zile de la expirarea termenului de intrare în legalitate se reia controlul și se aplică amenzile prevăzute de lege.

„Totul” despre casele de marcat electronice

De circa 800.000 de case de marcat cu jurnal electronic este nevoie în România, potrivit unor estimări, însă implementarea este abia la jumătate.

Conform Ministerului Finanțelor, stadiul implementării la zi a aparatelor de marcat noi este următorul:

484499 case de marcat digitale înregistrate în sistemul informativ al ANAF,
382921 cu identificator fiscal atribuit,
304138 în funcțiune la contribuabili.

De la 1 noiembrie 2018 și contribuabilii mici au obligația să se doteze cu case de marcat cu jurnal electronică. Pentru contribuabilii mijlocii și mari, termenul a fost 1 septembrie 2018.

Dacă ai depășit termenul, intri sub protecția Legii prevenirii. Asta înseamnă că dacă ești controlat, la prima abatere de acest fel nu primești amendă, ci un avertisment și un plan de conformare. Apoi, dacă nu te conformezi în termenul pe care ANAF ți-l comunică ești pasibil de sancțiuni pentru nedotarea cu casă de marcat.

Linkuri utile:

Informaţii referitoare la legislaţia privind casele de marcat electronice fiscale.

Informaţii referitoare la autorizarea distribuitorilor de aparate de marcat electronice fiscale

Lista cu distribuitorii de case de marcat cu jurnal electronic

Cine trebuie să aibă casă de marcat cu jurnal electronic și cine va fi exceptat

Conform OUG nr.28/1999 actualizată toți operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/ debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Reiese astfel că operatorii economici care vând bunuri cu amănuntul sau prestează servicii direct către populație au obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

De la această obligație sunt exceptate încasările realizate din următoarele activități ( art 2 din OUG nr. 28/1999):

a) comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
b) vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
c) transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;
d) activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii - bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;
e) activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;
f) activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;
g) vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;
h) comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;
i) serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
j) vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;
k) încasarea contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei şi canalizării, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet
l) efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;
m) serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
n) activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
o) serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
p) livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate, cu excepţia livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în titlul VII din Legea nr. 571/2003*) privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
q) comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.