Casele de marcat electronice 2019: Câteva explicații ale ANAF
Claudiu Zamfir

Casele de marcat electronice 2019: Câteva explicații ale ANAF

Thumbnail

Noile case de marcat electronice, obligatorii pentru comercianți și alte firme, nu au putut fi încă implementate de sute de mii de antreprenori și ridică neclarități privind procedurile. Am selectat câteva întrebări adresate de antreprenori și răspunsurile oferite miercuri de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), într-o sesiune de informare pe Facebook.

Contribuabil: Pentru o casă de marcat electronică pentru care a fost extrasă memoria fiscală, ca urmare a radierii punctului de lucru, se mai depune ÎN FIECARE LUNĂ formularul F4109 - Declaraţie privind aparatele de marcat electronice fiscale (AMEF) neutilizate conform anexei la Procedura de transmitere a datelor, aprobată prin OPANAF 627/2018?

Agenția Națională de Administrare Fiscală: Dacă ați încetat activitatea la punctul de lucru și optați pentru a nu înstrăina casa de marcat, aveți obligația de a depune formularul F4109 pentru fiecare lună în care nu utilizați aparatul de marcat. Prin aparate de marcat electronice fiscale neutilizate se înţeleg aparatele de marcat electronice fiscale care nu au fost utilizate, în nicio zi din perioada de raportare, pentru generarea oricăreia dintre datele pentru care exista obligatia de raportare (bon fiscal și raport Z).

Totodată, precizăm următoarele:
- în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din OUG nr. 28/1999 coroborate cu prevederile art. 116 alin. (1) din HG nr. 479/2003, utilizatorii pot vinde aparatele de marcat electronice fiscale achiziţionate numai distribuitorilor autorizaţi sau unităţilor acreditate de aceştia, de la care au cumpărat aparatele respective;
- aveți obligația de informa organul fiscal competent cu privire la încetarea activității la punctul de lucru sau în cazul înstrăinării aparatului de marcat electronic fiscal, prin transmiterea unei notificări - formularul F4105. Notificarea se transmite în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data la care a intervenit situaţia.

 

Contribuabil: Pentru încasările de la Persoane fizice, prin virament bancar, este nevoie de casă de marcat? Ex. Cursuri ținute online, deci nu ai cum să iei legătura cu persoanele respective decât prin intermediul calculatorului.

Agenția Națională de Administrare Fiscală: Potrivit dispozițiilor art. 1 alin.(1) și (2) din OUG 28/1999, (...) încasãrile prin virament bancar nu intrã sub incidența prevederilor art. 1 alin.(1) și (2) din OUG 28/1999, pe cale de consecințã nu aveți obligația de a vã dota cu aparat de marcat electronic fiscal în cazul încasãrii prin transfer bancar, fãrã a realiza încasãri de la populație integral sau parțial cu numerar, prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau substitutelor de numerar.

 

Contribuabil: Pentru încasările ocazionale de la persoanele fizice (încasarea se face în contul bancar, nu cash, în baza facturii fiscale) suntem obligați să avem casă de marcat? Dacă se încasează pe la persoane juridice sși se emite chitanță, există obligativitatea casei de marcat?

Agenția Națională de Administrare Fiscală: Potrivit dispozițiilor art. 1 alin.(1) și (2) din OUG 28/1999 - operatorii economici care încasează, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar, de la persoane fizice sau juridice, contravaloarea bunurilor livrate cu amãnuntul, precum si a prestărilor de servicii efectuate direct către populatie, au obligatia sã emitã bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sã le înmâneze clientilor, cu excepțiile prevãzute la art. 2, iar la solicitarea acestora vor elibera și facturã, în condițiile legii.

Astfel, încasările prin virament bancar nu intră sub incidența prevederilor art. 1 alin.(1) și (2) din OUG 28/1999, pe cale de consecință nu aveți obligația de a vă dota cu aparat de marcat electronic fiscal în cazul încasării prin transfer bancar, fără a realiza încasări de la populație integral sau parțial cu numerar, prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau substitutelor de numerar.

Contribuabil: Să ințeleg că, dacă încasez cu cash de la persoane juridice, este în regulă doar factura cu chitanța ? Activitatea se desfășoară la sediul clientului (măsurători / montare mobilă. La sediul social nu ajunge clientul, acolo doar se execută mobilierul).

Agenția Națională de Administrare: În situaţia în care societatea încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul sau a prestărilor de servicii către beneficiari, indiferent că aceştia sunt persoane fizice sau juridice, aceasta are obligaţia de a emite bon fiscal, iar factura se emite la cererea clientului. În situaţia în care societatea încasează prin ordin de plată/virament bancar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul sau a prestărilor de servicii către persoane fizice sau juridice, aceasta nu are obligaţia de a emite bonuri fiscale clientilor, ci urmează să emită factura, in conditiile legii.

În sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările si completările ulterioare, denumită în continuare ordonantă de urgentă, prin operatori economici se întelege persoanele fizice si juridice, întreprinderile familiale, precum si orice alte entităti, cu exceptia institutiilor publice, care încasează, pe teritoriul României, inclusiv în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar, de la persoane fizice sau juridice, contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum si a prestărilor de servicii efectuate direct către populatie.

 

Contribuabil: Sunt în curs de achiziționare a unei case de marcat cu jurnal electronic! În Vrancea sunt două firme de distribuire a acestor aparate! Am bilet ,,de ordine" cu număr și stampila firmei din noiembrie 2018, sunt tot timpul amânat cu motivul că au prioritate firmele nou înființate, cele ce își schimbă forma juridică, cele care aduc vechile tipuri de aparate la service și au interdicție să le mai repare, firmele plătitoare de TVA, ete, etc. Eu funcționez cu vechea casă de marcat.  Mi se spune că întru sub incidenta Legii prevenirii. Există un termen imperativ pana când sunt EI OBLIGAȚI să-mi dea o casa de marcat noua? Eu am făcut 5 drumuri la ei! Risc o amenda, chiar dacă folosesc vechea casă de marcat?

Agenția Națională de Administrare Fiscală: Având în vedere asigurarea unei abordări de tip preventiv, stimulativ și nu de sancționare imediată la prima abatere a operatorului economic, Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 701/2018 pentru modificarea pct. 42 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 33/2018 privind stabilirea contravențiilor care intră sub incidența Legii prevenirii nr. 270/2017 precum și a modelului planului de remediere prin care contravențiile referitoare la "nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor prevăzute de lege, de a utiliza aparate de marcat cu jurnal electronic" (art. 10 lit. cc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare) intră sub incidența prevederilor Legii prevenirii nr. 270/2017 . Așa cum se arată în nota de fundamentare a actului normativ menționat, organele de control pot analiza cu ocazia controlului, situația de fapt a comerciantului, pot constata, de la caz la caz, cel puțin următoarele situații și pot proceda în consecință astfel:

  • a) este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, situație în care organul de control nu aplică sancțiuni,
  • b) este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, dar acesta nu este fiscalizat și instalat, situație în care organul de control aplică avertismentul și stabilește un termen de instalare foarte scurt,
  • c) nu este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, dar există pe piață aparate corespunzătoare activității acestuia, situație în care organul de control aplică avertismentul și stabilește un termen scurt de dotare,
  • d) nu este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, dar există pe piață aparate și a făcut comandă la distribuitorul autorizat, situație în care organul de control aplică avertismentul și stabilește un termen de dotare și fiscalizare scurt,
  • e) nu este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic și nu există pe piață aparate de marcat cu jurnal electronic dedicate activității sale, situație în care organul de control aplică avertismentul și stabilește în planul de remediere un termen mai lung de dotare (exemplu: 90 de zile).

Contribuabil: Am cumparat casa de marcat, am depus documnetația la ANAF. De atunci tot astept să vină societatea respectivă să o fiscalizeze. Ce se poate întâmpla la un control în toată această perioada în care aștept? Mentionez faptul că folosesc în continuare casa de marcat veche.

Agenția Națională de Administrare Fiscală: Având în vedere asigurarea unei abordări de tip preventiv, stimulativ și nu de sancționare imediată la prima abatere a operatorului economic, Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 701/2018 pentru modificarea pct. 42 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 33/2018 privind stabilirea contravențiilor care intră sub incidența Legii prevenirii nr. 270/2017 precum și a modelului planului de remediere prin care contravențiile referitoare la "nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor prevăzute de lege, de a utiliza aparate de marcat cu jurnal electronic" (art. 10 lit. cc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare) intră sub incidența prevederilor Legii prevenirii nr. 270/2017 . Așa cum se arată în nota de fundamentare a actului normativ menționat, organele de control pot analiza cu ocazia controlului, situația de fapt a comerciantului, pot constata, de la caz la caz, cel puțin următoarele situații și pot proceda în consecință astfel:

  • a) este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, situație în care organul de control nu aplică sancțiuni,
  • b) este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, dar acesta nu este fiscalizat și instalat, situație în care organul de control aplică avertismentul și stabilește un termen de instalare foarte scurt,
  • c) nu este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, dar există pe piață aparate corespunzătoare activității acestuia, situație în care organul de control aplică avertismentul și stabilește un termen scurt de dotare,
  • d) nu este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic, dar există pe piață aparate și a făcut comandă la distribuitorul autorizat, situație în care organul de control aplică avertismentul și stabilește un termen de dotare și fiscalizare scurt,
  • e) nu este dotat cu aparat de marcat cu jurnal electronic și nu există pe piață aparate de marcat cu jurnal electronic dedicate activității sale, situație în care organul de control aplică avertismentul și stabilește în planul de remediere un termen mai lung de dotare (exemplu: 90 de zile).

Contribuabil: Dacă am depus declarația F4109 cu datele aferente lunii ianuarie, dar la declarație am scris „luna ianuarie” în loc de „februarie”, ce se întamplă cu declarația lunii decembrie depusă corect?  

Agenția Națională de Administrare Fiscală:  În situaţia în care, după depunerea formularului F4109, observaţi că există erori (aţi declarat NUI-uri, în plus, în minus sau nu trebuia să declaraţi niciun NUI - număr unic de identificare a casei de marcat), puteţi depune formulare F4109 rectificative prin care comunicaţi datele corecte si complete.

Spre exemplu,

1. dacă în primul F4109 a fost omis un NUI, se trimite un F4109 rectificativ în care, pe lângă NUI-urile declarate în primul formular depus, se înscrie și NUI-ul omis (se adaugă la lista precedentă)
2. daca a fost trecut un NUI în plus, se depune un F4109 rectificativ doar cu NUI-urile care trebuie declarate (se elimină din lista precedentă NUI-ul declarat eronat)
3. daca au fost declarate unul sau mai multe NUI-uri şi nu trebuia declarat niciunul, se trimite un F4109 care nu conţine niciun NUI.
Pentru o perioadă de raportare se pot depune formulare rectificative ori de cate ori se constată că există erori în formularele depuse anterior.
Dacă ați greșit perioada de raportare, depuneți un F4109 pentru aceeași perioadă și procedați similar exemplelor de mai sus în ceea ce privește NUI-urile.

Contribuabil: Doresc sa știu:

1. O zi fără încasare, este necesar scoaterea Zet-ului (raportul Z, cu încasrile din ziua respectivă n.r.) ?

2. La sfârșitul zilei, dupa scoaterea Zet-ului, din diverse motive se mai face o încasare. Cum procedez în acest caz?

3. La sfârșitul zilei se observă pe Zet încasări cu card cu toate că nu posed un POS. Cum procedez?

Agenția Națională de Administrare Fiscală:  

1. Dacă aparatul de marcat electronic fiscal a fost pus în funcțiune, trebuie generat raportul Z la închiderea zilei fiscale, chiar dacă nu au fost emise bonuri fiscale.

2. Legislația în vigoare nu interzice existența a mai multe rapoarte Z într-o zi calendaristică.

3. În situaţia în care deși nu dețineți un POS, în raportul Z figurează încasări cu cardul, trebuie să contactați unitatea acreditată pentru service pentru remedierea situației.

„Totul” despre casele de marcat electronice

De circa 800.000 de case de marcat cu jurnal electronic este nevoie în România, potrivit unor estimări, însă implementarea este abia la jumătate.
Conform Ministerului Finanțelor, stadiul implementării la zi a aparatelor de marcat noi este următorul:

  • 484499 case de marcat digitale înregistrate în sistemul informativ al ANAF,
  • 382921 cu identificator fiscal atribuit,
  • 304138 în funcțiune la contribuabili.

De la 1 noiembrie 2018 și contribuabilii mici au  obligația să se doteze cu case de marcat cu jurnal electronică.

Dacă ai depășit termenul, intri sub protecția Legii prevenirii. Asta înseamnă că dacă ești controlat, la prima abatere de acest fel nu primești amendă, ci un avertisment și un plan de conformare. Apoi, dacă nu te conformezi în termenul pe care ANAF ți-l comunică ești pasibil de sancțiuni pentru nedotarea cu casă de marcat.

Linkuri utile:

Informaţii referitoare la legislaţia privind casele de marcat electronice fiscale.

Informaţii referitoare la autorizarea distribuitorilor de aparate de marcat electronice fiscale

Lista cu distribuitorii de case de marcat cu jurnal electronic

Cine trebuie să aibă casă de marcat cu jurnal electronic și cine va fi exceptat

Conform OUG nr.28/1999 actualizată toți operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/ debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Reiese astfel că operatorii economici care vând bunuri cu amănuntul sau prestează servicii direct către populație au  obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

De la această obligație sunt exceptate încasările realizate din următoarele activități ( art 2 din OUG nr. 28/1999):

  • a) comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
  • b) vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
  • c) transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;
  • d) activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii - bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;
  • e) activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;
  • f) activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;
  • g) vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;
  • h) comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;
  • i) serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
  • j) vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;
  • k) încasarea contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei şi canalizării, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet
  • l) efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;
  • m) serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
  • n) activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • o) serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • p) livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate, cu excepţia livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în titlul VII din Legea nr. 571/2003*) privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
  •  q) comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.

Citește și:

Vizualizari
14407
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu