reportaj. Ce poate sa faca un militar cu o drona deasupra Bucurestiului? BANI. Plus: cum s-a luptat cu Ministerul Transporturilor pentru drepturile sale
Un fost ofiter STS din Bucuresti face bani din drone si merge cu Loganul. Firma lui Mihai Dragu, FAE Drones, construieste vehicule aeriene civile fara pilot, de dimensiuni reduse, pe care le vinde in toata lumea, pentru aplicatii in topografie, agricultura, filmari sau misiuni de salvare ale pompierilor. HotNews Start-up Cafe va prezinta si va arata in imagini povestea tipului cu dronele.
In cladirea fostei fabrici de pe vremea lui Ceausescu, Dragu a inchiriat un spatiu pentru firma sa, FAE Drones. Intrarea este bine securizata, iar accesul in firma se face numai cu cartele speciale. Secretul procesului e bine pastrat. E foarte atent sa nu filmam in detaliu motorasele si "intestinele" dronelor sale - avantajul sau competitiv, care il diferentiaza si ii confera superioritate pe piata.
Urmareste reportajul video despre dronele lui Mihai Dragu
Material realizat cu echipament Nikon / VIDEO: Balázs Nitsch-Petioky
Mihai Dragu este inginer militar. A absolvit Academia Tehnica Militara din Bucuresti, care alimenteaza cu ingineri si IT-isti Armata, serviciile de informatii si alte institutii militare ale statului roman.
Cinci ani a fost ofiter activ - inginer in Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), institutia care asigura retelele de telecomunicatii ale statului roman, inclusiv liniile criptate sau securizate.
Pe Dragu nu l-au interesat, insa, nici locul de munca sigur, nici salariul bunicel de ofiter, nici pensia militara care il astepta la o batranete "frageda". Asa ca a lasat STS pentru experienta de antreprenor.
Unii ar da bani grei sa obtina un post la stat, dar Mihai a platit sa plece de la STS. Studentii institutiilor de invatamant militare au locurile de munca asigurate dupa ce termina facultatea, dar statul le impune sa munceasca minimum 10 ani in sistem. Pot sa plece si mai devreme, dar trebuie sa-si plateasca studiile proportional cu anii lucrati pentru stat.
Mihai Dragu in atelierul sau
Scapat in civilie, Dragu s-a aruncat in business, mai intai cu un studio foto-video, pe care l-a vandut. De aici si afacerea cu drone civile, pentru ca la inceput facea fotografii si filmari aeriene.
Totul a inceput ca hobby, cu 100 de euro pe luna cheltuiti pe aparatele de zbor miniaturale, sisteme de ghidaj radio si baterii. "Capital social am avut cam 100 euro pe luna, timp de doi ani, in perioada de hobby, cand puneam, fara stirea nevestei, bani de baterii si radiocomenzi", povesteste omul de afaceri.
In 2012 a infiintat FAE Drones, care oferea mai intai servicii de filmare si fotografie aeriana.
Ulterior, firma a inceput sa cumpere piese separate si apoi sa-si produca subansable si sa monteze aparate de zbor. Dragu pare tipul de antreprenor care isi concentreaza resursele pe dezvoltarea afacerii. Patronul conduce un Logan, in timp ce unii dintre angajatii sai au masini mai scumpe.
Dragu si-a inchegat o echipa de sase angajati si colaboratori: obisnuita contabila, operatori de drone sau "piloti", cum le spune el, si constructori de drone. Sursa de capital uman a gasit-o in cluburile de aeromodelisti si alti impatimiti ai aerului.
Tanarul om de afaceri se implica total in business-ul sau. Intro-zi normala de munca, pe Mihai Dragu il gasesti intre bancurile de lucru, imbracat in camasa alba si pantaloni la dunga. Taie mici piese la imprimanta 3D, mai strange niste suruburi, cu o drona in brate, mai da un sfat unui coleg mai tanar.
Cifra de afaceri a FAE Drones a depasit anul trecut 100.000 de euro, la o marja de profit si de 200-300%. "Facem cercetare, nu doar comert", explica omul de afaceri cifrele.
Reteta "secreta" a afacerii cu drone pare sa se ascunda in cateva aspecte-cheie:
Desi are preponderent clienti straini, militarul din Mihai Dragu "arboreaza" fara sfiala steagul Romaniei cu "MADE IN ROMANIA" in magazinul sau online, chiar daca tara noastra nu se bucura intotdeauna de o buna reputatie in strainatate.
Filmare aeriana deasupra Parcului Titan cu o drona a lui Mihai Dragu (captura)
Portofoliul de clienti se bazeaza pe mediul privat in proportie de 90%, insa FAE Drones are si clientela de stat. Mihai Dragu povesteste ca a semnat deja un contract cu pompierii, care au nevoie de drone pentru a repera mai usor victimele in cazul unor dezastre. "Exista tatonari in domeniu, cam fiecare institutie cu profil militar a pus cate o intrebare. Am facut prezentari la Serviciul Roman de Informatii, MApN, Jandarmerie, dar doar tatonari. ISU Botosani ne-a cerut un contract pentru o drona pentru supravegherea incendiilor. Contractul este in derulare", mai spune Mihai Dragu.
De curand, si Ministerul Afacerilor Externe l-a abordat pe Dragu, pentru cateva imagini aeriene cu Bucurestiul, pentru Expozitia Mondiala de la Milano.
Dronele pe care le vinde firma din Titan pleaca de la 4.000 de euro bucata si pot ajunge la 20.000 de euro. O drona la 13.000 de euro e capabila sa stea in aer pana la 90 de minute si poate fi radiocomandata si de la 10 km distranta, sustine compania. Drona poate cara 1 kilogram pana la altitudini de cateva sute de metri.
Dragu a avut si intercatiuni mai putin fericite cu statul. El este cel care a contestat in instanta un ordin al Ministerului Transporturilor de a limita utilizarea dronelor civile de mici dimensiuni in Romania.
"Odata ce domeniul a luat amploare, s-a incercat o reglementare dezastruasa de catre Ministerul Transporturilor. Noi am combatat-o in instanta si instanta a aprobat cererea noastra de a anula 100% ordinul Ministerului Transporturilor", povesteste antreprenorul.
Filmare aeriana deasupra Parcului Titan cu o drona a lui Mihai Dragu (captura)
Piata globala de aparate de zbor fara pilot este de 6,4 miliarde de dolari pe an, potrivit estimarilor companiei de consultanta americane The Teal Group, care sustine ca pana in anul 2024 se va dubla (Sursa).
Piata este dominata de segmentul militar, care depaseste 5 miliarde de dolari pe an, in timp ce dronele civile ocupa o piata un de miliard de dolari.
Piata dronelor militare si civile (Sursa: Teal Group)
Cei mai mari producatori de drone sunt companiile americane private care lucreaza pentru Armata SUA: Boeing (cu venituri de 95 de miliarde de dolari pe an, in industria aerospatiala militara si civila), General Atomics (care a vandut drone de peste 600 de milioane de dolari numai in anul 2012), Lockheed Martin (care are venituri anuale de 45 de miliarde de dolari in toata industria aerospatiala).
In Armata, dronele sunt apreciate pentru silentiozitatea lor - de altfel de aici le vine si numele, drone insemnand bondar in engleza, "porecla" capatata de la zumzetul discret al acestor aparate in comparatie cu vuietul asurzitor al avioanelor.
Avantajul principal al folosirii dronelor este faptul ca nu au pilot la bord, armatele care detin aceste aparate reusind astfel sa iasa din actiuni de lupta cu pierderi omenesti proprii mai reduse.
Drona militara americana de dimensiuni mari. Foto: wallpaperstube.com
Dronele militare ajung la preturi de milioane de dolari bucata. De exemplu o General Atomics MQ-9 Reaper costa cam 17 milioane de dolari, fara armament. Dronele militare au si cele mai mari performante. De exemplu, conceptul Phantom Eye al Boeing se lauda ca poate sa stea la 20.000 m in aer timp de patru zile, fara realimentare.
In sectorul civil, pretul este cel mai important. De altfel, dronele civile nici nu sunt denumite UAV-uri in cel mai strict sens al terminologiei, pentru ca, fiind de dimensiuni reduse, de nivelul unor aeromodele, oricum nu ar fi capabile sa aiba pilot la bord.
Aici compania DJI face legea pe piata globala. Producatorul chinez de drone civile a raportat venituri totale de 500 de milioane de dolari in anul 2014, potrivit The Verge.
In aplicatiile civile, dronele sunt folosite pentru filmari si fotografii aeriene, topografie, misiuni de observare in caz de dezastre sau accidente si, mai nou, in domeniul livrarilor.
La sfarsitul lui 2013, magnatul american Jeff Bezos a anuntat dezvoltarea unui sistem de livrare a marfurilor vandute pe Amazon cu ajutorul dronelor. Guvernul american a impus, insa, si restrictii la utilizarea dronelor pentru livrari: altutudine maxima de 122 m si limita de viteza de 160 km pe ora.
Analiza SWOT -FAE Drones:
- Mihai Dragu este cel
care a contestat in instanta un ordin al Ministerului Transporturilor de
a limita utilizarea dronelor civile de mici dimensiuni in Romania.
In cladirea fostei fabrici de pe vremea lui Ceausescu, Dragu a inchiriat un spatiu pentru firma sa, FAE Drones. Intrarea este bine securizata, iar accesul in firma se face numai cu cartele speciale. Secretul procesului e bine pastrat. E foarte atent sa nu filmam in detaliu motorasele si "intestinele" dronelor sale - avantajul sau competitiv, care il diferentiaza si ii confera superioritate pe piata.
Urmareste reportajul video despre dronele lui Mihai Dragu
Material realizat cu echipament Nikon / VIDEO: Balázs Nitsch-Petioky
Mihai Dragu este inginer militar. A absolvit Academia Tehnica Militara din Bucuresti, care alimenteaza cu ingineri si IT-isti Armata, serviciile de informatii si alte institutii militare ale statului roman.
Cinci ani a fost ofiter activ - inginer in Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), institutia care asigura retelele de telecomunicatii ale statului roman, inclusiv liniile criptate sau securizate.
Pe Dragu nu l-au interesat, insa, nici locul de munca sigur, nici salariul bunicel de ofiter, nici pensia militara care il astepta la o batranete "frageda". Asa ca a lasat STS pentru experienta de antreprenor.
Unii ar da bani grei sa obtina un post la stat, dar Mihai a platit sa plece de la STS. Studentii institutiilor de invatamant militare au locurile de munca asigurate dupa ce termina facultatea, dar statul le impune sa munceasca minimum 10 ani in sistem. Pot sa plece si mai devreme, dar trebuie sa-si plateasca studiile proportional cu anii lucrati pentru stat.
Mihai Dragu in atelierul sau
Scapat in civilie, Dragu s-a aruncat in business, mai intai cu un studio foto-video, pe care l-a vandut. De aici si afacerea cu drone civile, pentru ca la inceput facea fotografii si filmari aeriene.
Totul a inceput ca hobby, cu 100 de euro pe luna cheltuiti pe aparatele de zbor miniaturale, sisteme de ghidaj radio si baterii. "Capital social am avut cam 100 euro pe luna, timp de doi ani, in perioada de hobby, cand puneam, fara stirea nevestei, bani de baterii si radiocomenzi", povesteste omul de afaceri.
In 2012 a infiintat FAE Drones, care oferea mai intai servicii de filmare si fotografie aeriana.
Ulterior, firma a inceput sa cumpere piese separate si apoi sa-si produca subansable si sa monteze aparate de zbor. Dragu pare tipul de antreprenor care isi concentreaza resursele pe dezvoltarea afacerii. Patronul conduce un Logan, in timp ce unii dintre angajatii sai au masini mai scumpe.
Dragu si-a inchegat o echipa de sase angajati si colaboratori: obisnuita contabila, operatori de drone sau "piloti", cum le spune el, si constructori de drone. Sursa de capital uman a gasit-o in cluburile de aeromodelisti si alti impatimiti ai aerului.
Tanarul om de afaceri se implica total in business-ul sau. Intro-zi normala de munca, pe Mihai Dragu il gasesti intre bancurile de lucru, imbracat in camasa alba si pantaloni la dunga. Taie mici piese la imprimanta 3D, mai strange niste suruburi, cu o drona in brate, mai da un sfat unui coleg mai tanar.
Cifra de afaceri a FAE Drones a depasit anul trecut 100.000 de euro, la o marja de profit si de 200-300%. "Facem cercetare, nu doar comert", explica omul de afaceri cifrele.
Reteta "secreta" a afacerii cu drone pare sa se ascunda in cateva aspecte-cheie:
- Integrarea produselor si serviciilor. FAE Drones construieste drone pe care le vinde. In plus, ofera servicii bazate pe utilizarea dronelor, cum ar fi fotografia si filmarea aeriana. In fine, ofera training pentru pilotarea dronelor.
- Internationalizarea. Firma are un magazin online prin care clienti din Romania, Europa, America Latina si de Nord pot sa comande produsele si serviicile FAE Drones.
- Pretul bun. Un bun raport pret-calitate este asigurat prin furnizorii (straini) de piese si materii prime, angajatii priceputi si costurile relativ reduse cu forta de munca din Romania.
Desi are preponderent clienti straini, militarul din Mihai Dragu "arboreaza" fara sfiala steagul Romaniei cu "MADE IN ROMANIA" in magazinul sau online, chiar daca tara noastra nu se bucura intotdeauna de o buna reputatie in strainatate.
Filmare aeriana deasupra Parcului Titan cu o drona a lui Mihai Dragu (captura)
Portofoliul de clienti se bazeaza pe mediul privat in proportie de 90%, insa FAE Drones are si clientela de stat. Mihai Dragu povesteste ca a semnat deja un contract cu pompierii, care au nevoie de drone pentru a repera mai usor victimele in cazul unor dezastre. "Exista tatonari in domeniu, cam fiecare institutie cu profil militar a pus cate o intrebare. Am facut prezentari la Serviciul Roman de Informatii, MApN, Jandarmerie, dar doar tatonari. ISU Botosani ne-a cerut un contract pentru o drona pentru supravegherea incendiilor. Contractul este in derulare", mai spune Mihai Dragu.
De curand, si Ministerul Afacerilor Externe l-a abordat pe Dragu, pentru cateva imagini aeriene cu Bucurestiul, pentru Expozitia Mondiala de la Milano.
Dronele pe care le vinde firma din Titan pleaca de la 4.000 de euro bucata si pot ajunge la 20.000 de euro. O drona la 13.000 de euro e capabila sa stea in aer pana la 90 de minute si poate fi radiocomandata si de la 10 km distranta, sustine compania. Drona poate cara 1 kilogram pana la altitudini de cateva sute de metri.
Dragu a avut si intercatiuni mai putin fericite cu statul. El este cel care a contestat in instanta un ordin al Ministerului Transporturilor de a limita utilizarea dronelor civile de mici dimensiuni in Romania.
"Odata ce domeniul a luat amploare, s-a incercat o reglementare dezastruasa de catre Ministerul Transporturilor. Noi am combatat-o in instanta si instanta a aprobat cererea noastra de a anula 100% ordinul Ministerului Transporturilor", povesteste antreprenorul.
Filmare aeriana deasupra Parcului Titan cu o drona a lui Mihai Dragu (captura)
- De unde frenezia dronelor in afaceri
Piata globala de aparate de zbor fara pilot este de 6,4 miliarde de dolari pe an, potrivit estimarilor companiei de consultanta americane The Teal Group, care sustine ca pana in anul 2024 se va dubla (Sursa).
Piata este dominata de segmentul militar, care depaseste 5 miliarde de dolari pe an, in timp ce dronele civile ocupa o piata un de miliard de dolari.
Piata dronelor militare si civile (Sursa: Teal Group)
Cei mai mari producatori de drone sunt companiile americane private care lucreaza pentru Armata SUA: Boeing (cu venituri de 95 de miliarde de dolari pe an, in industria aerospatiala militara si civila), General Atomics (care a vandut drone de peste 600 de milioane de dolari numai in anul 2012), Lockheed Martin (care are venituri anuale de 45 de miliarde de dolari in toata industria aerospatiala).
In Armata, dronele sunt apreciate pentru silentiozitatea lor - de altfel de aici le vine si numele, drone insemnand bondar in engleza, "porecla" capatata de la zumzetul discret al acestor aparate in comparatie cu vuietul asurzitor al avioanelor.
Avantajul principal al folosirii dronelor este faptul ca nu au pilot la bord, armatele care detin aceste aparate reusind astfel sa iasa din actiuni de lupta cu pierderi omenesti proprii mai reduse.
Drona militara americana de dimensiuni mari. Foto: wallpaperstube.com
Dronele militare ajung la preturi de milioane de dolari bucata. De exemplu o General Atomics MQ-9 Reaper costa cam 17 milioane de dolari, fara armament. Dronele militare au si cele mai mari performante. De exemplu, conceptul Phantom Eye al Boeing se lauda ca poate sa stea la 20.000 m in aer timp de patru zile, fara realimentare.
In sectorul civil, pretul este cel mai important. De altfel, dronele civile nici nu sunt denumite UAV-uri in cel mai strict sens al terminologiei, pentru ca, fiind de dimensiuni reduse, de nivelul unor aeromodele, oricum nu ar fi capabile sa aiba pilot la bord.
Aici compania DJI face legea pe piata globala. Producatorul chinez de drone civile a raportat venituri totale de 500 de milioane de dolari in anul 2014, potrivit The Verge.
In aplicatiile civile, dronele sunt folosite pentru filmari si fotografii aeriene, topografie, misiuni de observare in caz de dezastre sau accidente si, mai nou, in domeniul livrarilor.
La sfarsitul lui 2013, magnatul american Jeff Bezos a anuntat dezvoltarea unui sistem de livrare a marfurilor vandute pe Amazon cu ajutorul dronelor. Guvernul american a impus, insa, si restrictii la utilizarea dronelor pentru livrari: altutudine maxima de 122 m si limita de viteza de 160 km pe ora.
Analiza SWOT -FAE Drones:
- Puncte forte: Afacerea este bazata pe inovatie si tehnologie, ceea ce ii confera capacitate de crestere mare. Dragu utilizeaza foarte activ internetul pentru promovare si vanzare, ceea ce ii diversifica bine clientela si ii internationalizeaza afacerea. Gama completa de produse si servicii in domeniu: drone, service, piese, training, alte servicii. Pregatirea tehnica a lui Dragu si pasiunea angajatilor pentru aeromodele. Capacitatea de a-si asigura furnizori in regim de eficienta.
- Puncte slabe: Lichiditati reduse.
- Oportunitati: Piata in continua crestere la nivel global. Concurenta scazuta in Romania. Localizare buna - fabrica este in Uniunea Europeana, ceea ce ii confera o imagine buna in piata, are acces la piata europeana bogata in lichiditati si clientela. Romania ofera forta de munca relativ ieftina, dar pregatita in domeniu. Nu exista restrictii draconice in domeniul dronelor - incercarile recente ale Ministerului Transporturilor, de limitare a utilizarii acestor aparate, au fost atacate in justitie si multe dintre ele au picat. Domeniul este inca la inceput, mai ales in Romania, iar FAE Drones are ocazia sa seteze tendintele si regulile in piata.
- Amenintari: Incercarile autoritatilor de a restrictiona utilizarea dronelor. Concurenta puternica din Asia.
- Pregatire: *****
- Idee: *****
- Capital: **
- Profit: ***
- Potential de crestere: *****
- Tupeu: *****
- Media: 4,16/ 5.
Citeste si:
VIDEO experiment.
Un american si un roman vor sa scoata cianura si banii din apele
poluate. De ce crede antreprenorul american ca Romania este mai
avantajoasa ca SUA pentru businessVIDEO O companie romaneasca a strans 100.000 de dolari sa faca "schelete" externe care sa-i puna pe picioare pe pacientii paralizati
VIDEO PDF-ul
de aur. O mica firma romaneasca a primit 15.000 de euro de la gigantul
german Bayer pentru o idee. 31 mai - nou termen pentru cereriVIDEO Cum atragi turistii straini cu stafia comunismului, in Bucuresti