6 piedici in calea antreprenorilor care fac afaceri cu fonduri europene. Intrebare la banca: Tu ai dat cu sapa?
Cel putin sase probleme le-au pus piedici fermierilor si altor antreprenori care au facut afaceri cu fonduri europene in vechiul Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR). StartupCafe a stat recent de vorba cu cativa oameni de afaceri care au reusit sa ia bani europeni pentru business-uri in agricultura.
1. Lipsa cofinantarii private pentru proiectele finantate din fonduri europene. Intrebare la banca: Tu ai dat cu sapa?"
Andrei Iantoc (32 de ani), impreuna cu sotia sa, Evelina (25 de ani), si cu fratele lui, Stefan (29 de ani), si-a deschis o sera de rosii in comuna Nicolae Balcescu, aproape de Constanta.
Pentru investitie au avut nevoie de 1,7 milioane de euro in total. Andrei, care a fost fotbalist, spune ca a plecat la drum cu 50.000 de euro si a mai reusit sa obtina fonduri europene de aproape 800.000 de euro, prin PNDR 2007-2013.
Ca sa poata accesa banii europeni, cei trei tineri aveau, insa, nevoie de credit de la banca, pentru a-si asigura cofinantarea privata, adica partea lor de bani din proiect.
Banca a fost primul prag de care s-au impiedicat cei trei tineri oameni de afaceri. In 2009 au contractat finantarea europeana, insa abia in anul 2011 au reusit sa gaseaca o banca dispusa sa le dea creditul de 700.000 de euro de care aveau nevoie.
"Cu bancile a fost cel mai greu. Au fost directori de banci care ma intrebau <<Tu ai dat cu sapa?>>", povesteste Andrei Iantoc.
Peripetiile la ghiseul bancar nu s-au oprit aici. Au gasit o banca dispusa sa dea finantare, au trecut de etapele de evaluare si, chiar "in buza" semnarii contractului de credit, directorul bancii respective a fost schimbat, iar noul director a reluat procesul.
In cele din urma, au obtinut creditul de 700.000 de euro pe 7 ani de care aveau nevoie, iar acum au o sera de 8.600 mp, in care cultiva rosii pe suprafata din vata minerala in loc de pamant.
2. Controale "la sange"
Batai de cap le dau antreprenorilor care fac afaceri cu fonduri europene si controalele amanuntite ale functionarilor din autoritatile de management. Multi dintre beneficiarii care deruleaza proiecte europene se plang de pretentiile rigide ale functionarilor care verifica daca lucrarile din teren respecta specificatiile din proiect.
Andrei Iantoc, cel cu sera de langa Constanta, e un caz fericit, dar si el s-a confruntat cu verificarile rigide ale functionarilor de la Agricultura. "In proiect, camera frigorifica era prevazuta cu fereastra. Cand s-a executat constructia, eu am cerut sa se renunte la fereastra, pentru ca nu isi avea rostul, acolo trebuie mentinuta incinta intunecata si rece. Cand mi s-a facut verificarea ulterior, functionarii au constatat ca lucrarea nu respecta prevederile din proiect si era considerata neeligibila la finantarea europeana", a povestit Iantoc.
In schimb, functionarii Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) dau vina pe beneficiarii care modifica proiectele in timpul derularii acestora:
- "Multe solicitari pentru modificari de contracte generate de corectii ale studiului de fezabilitate / documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie, pentru adaptarea acestora la situatia reala din teren, in ceea ce priveste solutia tehnica, cantitatile de lucrari, modificari de amplasament" - mentioneaza AFIR intr-o prezentare a factorilor care au ingreunat absorbtia banilor europeni din PNDR 2007-2013.
- "Aceste modificari au generat modificari bugetare, modificarea termenelor de implementare si de executie ale proiectelor", mai spun functionarii.
- "Lucrarile suplimentare fata de studiul de fezabilitate" reprezinta alta problema in absorbtia fondurilor UE, in opinia AFIR.
Autoritatile au promis, insa, ca in noul Program National pentru Dezvoltare Rurala controalele vor fi mai blande.
"Vom avea o serie intreaga de controale comasate, pentru ca vom incerca sa ne rezumam la cerintele regulamentului. Adica, sa nu mai facem 100% controale la fata locului, in cel mai mare detaliu, pentru ca asa se fac in acest moment", promitea, anul trecut, pentru Agerpres, George Turtoi, pe vremea cand era seful Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), actuala AFIR.
In PNDR, regulamentul european prevede doua controale la proiectele europene: verificarea in situ - care se executa pentru fiecare cerere de plata pentru a constata daca investitia este reala, si verificarea on-the-spot, la care un esantion de 5% dintre proiecte este verificat in amanunt (cu devize de constructie, acte contabile, achizitii).
Cu toate astea, autoritatile romanesti nu se rezumau la controalele dispuse prin regulamentul de la Bruxelles. "Vom incerca sa ne rezumam in cerintele regulamentului, adica sa nu mai mergem, ca la ora actuala, cand facem control 'on-the-spot' pe fiecare cerere de plata 100%. Implica un efort foarte mare, iar pe final rezultatele nu sunt cu mari diferente fata de sistemul simplificat al regulamentului", marturisea, anul trecut, Turtoi, ajuns secretar de stat, intre timp.
3. Greu cu autorizatiile
Pe langa birocratia din sistemul de absorbie a fondurilor europene, antreprenorii trebuie sa faca fata si functionarilor din autoritatile locale sau din companiile private care detin monopolul asupra unor utilitati, in zona in care se realizeaza proiectul european respectiv.
Circa 100 de fermieri, cu un total de 1.600 de hectare, din judetul Tulcea s-au constituit intr-o organizatie de desecare-drenaj, "Balca" Macin, si si-au pus la punct sistemul de irigatii si pompare a apei, cu fonduri europene.
Cea mai mare problema au avut-o cu compania Enel, care are monopolul distributiei de curent electric acolo. "Ne-a luat 5 luni sa ne dea avizul de racordare si inca 5 luni sa ne racordeze la reteaua de energie electrica", s-a plans Cozma Serghei, manager al organizatiei, contactat de StartupCafe.
"Cei de la Enel ne tot plimbau cu dosarul, ba la Tulcea, ba la Constanta, ba la Bucuresti. Noi le faceam adrese si le ceream sa ne racordeze si ei ne tot plimbau cu dosarul", a povestit Serghei.
In cele din urma, organizatia a reusit sa-si puna la punct sistemul de irigatii intr-un proiect european cu valoare totala de 1,3 milioane de euro, din care 1 milion de euro au fost obtinuti din fonduri nerambursabile, prin PNDR.
Lista problemelor care au ingreunat absorbtia fondurilor europene in vechiul PNDR nu se opreste aici. AFIR arata ca au existat si alte piedici:
4. Perioada "destul de lunga" de la momentul depunerii cererii de finantare pana la contractarea proiectului care conduce la modificari si acte aditionale, care si ele la randul lor ingreuneaza derularea proiectelor de investitii.
5. Termenele lungi pentru obtinerea autorizatiilor si acordurilor necesare depunerii solicitarii pentru ultima transe de plata.
6. In procedurile de achizitie, contestatiile depuse de ofertanti au generat intarzierea depunerii documentatiilor de atribuire pentru avizare si implicit intarzierea implementarii proiectelor.
1. Lipsa cofinantarii private pentru proiectele finantate din fonduri europene. Intrebare la banca: Tu ai dat cu sapa?"
Andrei Iantoc (32 de ani), impreuna cu sotia sa, Evelina (25 de ani), si cu fratele lui, Stefan (29 de ani), si-a deschis o sera de rosii in comuna Nicolae Balcescu, aproape de Constanta.
Pentru investitie au avut nevoie de 1,7 milioane de euro in total. Andrei, care a fost fotbalist, spune ca a plecat la drum cu 50.000 de euro si a mai reusit sa obtina fonduri europene de aproape 800.000 de euro, prin PNDR 2007-2013.
Ca sa poata accesa banii europeni, cei trei tineri aveau, insa, nevoie de credit de la banca, pentru a-si asigura cofinantarea privata, adica partea lor de bani din proiect.
Banca a fost primul prag de care s-au impiedicat cei trei tineri oameni de afaceri. In 2009 au contractat finantarea europeana, insa abia in anul 2011 au reusit sa gaseaca o banca dispusa sa le dea creditul de 700.000 de euro de care aveau nevoie.
"Cu bancile a fost cel mai greu. Au fost directori de banci care ma intrebau <<Tu ai dat cu sapa?>>", povesteste Andrei Iantoc.
Peripetiile la ghiseul bancar nu s-au oprit aici. Au gasit o banca dispusa sa dea finantare, au trecut de etapele de evaluare si, chiar "in buza" semnarii contractului de credit, directorul bancii respective a fost schimbat, iar noul director a reluat procesul.
In cele din urma, au obtinut creditul de 700.000 de euro pe 7 ani de care aveau nevoie, iar acum au o sera de 8.600 mp, in care cultiva rosii pe suprafata din vata minerala in loc de pamant.
2. Controale "la sange"
Batai de cap le dau antreprenorilor care fac afaceri cu fonduri europene si controalele amanuntite ale functionarilor din autoritatile de management. Multi dintre beneficiarii care deruleaza proiecte europene se plang de pretentiile rigide ale functionarilor care verifica daca lucrarile din teren respecta specificatiile din proiect.
Andrei Iantoc, cel cu sera de langa Constanta, e un caz fericit, dar si el s-a confruntat cu verificarile rigide ale functionarilor de la Agricultura. "In proiect, camera frigorifica era prevazuta cu fereastra. Cand s-a executat constructia, eu am cerut sa se renunte la fereastra, pentru ca nu isi avea rostul, acolo trebuie mentinuta incinta intunecata si rece. Cand mi s-a facut verificarea ulterior, functionarii au constatat ca lucrarea nu respecta prevederile din proiect si era considerata neeligibila la finantarea europeana", a povestit Iantoc.
In schimb, functionarii Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) dau vina pe beneficiarii care modifica proiectele in timpul derularii acestora:
- "Multe solicitari pentru modificari de contracte generate de corectii ale studiului de fezabilitate / documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie, pentru adaptarea acestora la situatia reala din teren, in ceea ce priveste solutia tehnica, cantitatile de lucrari, modificari de amplasament" - mentioneaza AFIR intr-o prezentare a factorilor care au ingreunat absorbtia banilor europeni din PNDR 2007-2013.
- "Aceste modificari au generat modificari bugetare, modificarea termenelor de implementare si de executie ale proiectelor", mai spun functionarii.
- "Lucrarile suplimentare fata de studiul de fezabilitate" reprezinta alta problema in absorbtia fondurilor UE, in opinia AFIR.
Autoritatile au promis, insa, ca in noul Program National pentru Dezvoltare Rurala controalele vor fi mai blande.
"Vom avea o serie intreaga de controale comasate, pentru ca vom incerca sa ne rezumam la cerintele regulamentului. Adica, sa nu mai facem 100% controale la fata locului, in cel mai mare detaliu, pentru ca asa se fac in acest moment", promitea, anul trecut, pentru Agerpres, George Turtoi, pe vremea cand era seful Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), actuala AFIR.
In PNDR, regulamentul european prevede doua controale la proiectele europene: verificarea in situ - care se executa pentru fiecare cerere de plata pentru a constata daca investitia este reala, si verificarea on-the-spot, la care un esantion de 5% dintre proiecte este verificat in amanunt (cu devize de constructie, acte contabile, achizitii).
Cu toate astea, autoritatile romanesti nu se rezumau la controalele dispuse prin regulamentul de la Bruxelles. "Vom incerca sa ne rezumam in cerintele regulamentului, adica sa nu mai mergem, ca la ora actuala, cand facem control 'on-the-spot' pe fiecare cerere de plata 100%. Implica un efort foarte mare, iar pe final rezultatele nu sunt cu mari diferente fata de sistemul simplificat al regulamentului", marturisea, anul trecut, Turtoi, ajuns secretar de stat, intre timp.
3. Greu cu autorizatiile
Pe langa birocratia din sistemul de absorbie a fondurilor europene, antreprenorii trebuie sa faca fata si functionarilor din autoritatile locale sau din companiile private care detin monopolul asupra unor utilitati, in zona in care se realizeaza proiectul european respectiv.
Circa 100 de fermieri, cu un total de 1.600 de hectare, din judetul Tulcea s-au constituit intr-o organizatie de desecare-drenaj, "Balca" Macin, si si-au pus la punct sistemul de irigatii si pompare a apei, cu fonduri europene.
Cea mai mare problema au avut-o cu compania Enel, care are monopolul distributiei de curent electric acolo. "Ne-a luat 5 luni sa ne dea avizul de racordare si inca 5 luni sa ne racordeze la reteaua de energie electrica", s-a plans Cozma Serghei, manager al organizatiei, contactat de StartupCafe.
"Cei de la Enel ne tot plimbau cu dosarul, ba la Tulcea, ba la Constanta, ba la Bucuresti. Noi le faceam adrese si le ceream sa ne racordeze si ei ne tot plimbau cu dosarul", a povestit Serghei.
In cele din urma, organizatia a reusit sa-si puna la punct sistemul de irigatii intr-un proiect european cu valoare totala de 1,3 milioane de euro, din care 1 milion de euro au fost obtinuti din fonduri nerambursabile, prin PNDR.
Lista problemelor care au ingreunat absorbtia fondurilor europene in vechiul PNDR nu se opreste aici. AFIR arata ca au existat si alte piedici:
4. Perioada "destul de lunga" de la momentul depunerii cererii de finantare pana la contractarea proiectului care conduce la modificari si acte aditionale, care si ele la randul lor ingreuneaza derularea proiectelor de investitii.
5. Termenele lungi pentru obtinerea autorizatiilor si acordurilor necesare depunerii solicitarii pentru ultima transe de plata.
6. In procedurile de achizitie, contestatiile depuse de ofertanti au generat intarzierea depunerii documentatiilor de atribuire pentru avizare si implicit intarzierea implementarii proiectelor.