Antreprenorii pot merge la Stup fără taxă de membership. De ce a investit BT 3 milioane EUR în centrul antreprenorial din București

Vezi cum e la Stup în acest reportaj video realizat de Adi Iacob...

Antreprenorii se pot înscrie, fără taxă de membership, în centrul de sprijin pentru afaceri mici Stup, au precizat vineri executivii Băncii Transilvania, care au explicat de ce BT a investit 3 milioane de euro în noul hub antreprenorial deschis la București.

„Nu există taxă de membership” - a precizat Cristina Sindile, directoarea BT Mic, companie a grupului BT, de microcreditare pentru firme mici.

„Dincolo de faptul că este fără taxă de aderare sau fără costuri suplimentare, Stup are un scop în sine, nu este doar un ONG. Noi, BT, suntem foarte legați de România, dacă României îi merge bine, nouă ne merge bine. Este singura noastră țară, singura zonă de activitate. Așa că trebuie să facem tot posibilul să fie creștere economică, financiară, socială în România. Și atunci facem și acest pas. Există și un beneficiu indirect pentru BT Mic, prin microfinanțare, dar dorim împreună să creștem acest număr de startup-uri și business-uri private. Nu pot toți să ajungă câte un unicorn, dar țara noastră are nevoie de mai mulți unicorni mici, să mergem înainte să împingem împreună, decât să ne focalizăm doar pe câteva corporații mari” - a explicat și CEO-ul Băncii Transilvania, Omer Tetik.

De ce se înscriu antreprenorii români în centrul Stup

Stup este un centru antreprenorial deschis în format fizic (pe Calea Șerban Vodă, nr. 206-218, București) și online, prin care antreprenorii pot beneficia de susținere din partea personalului BT și a partenerilor băncii, pentru construirea și dezvoltarea afacerilor:

Prima verticală importantă a activității Stup se referă la „nașterea” afacerilor. „În Stup or să se nască business-uri. Stup este un soi de maternitate antreprenorială în București, în sensul în care, dacă ai o idee de business și ești hotărât să îl faci, am gândit aici un set-up integrat, astfel încât să poți să beneficiezi de toate instrumentele de care ai nevoie să poți funcționa. În momentul în care vrei să-ți faci un business, trebuie să te înregistrezi la Registrul Comerțului, trebuie să închizi din prima lună o balanță, deci îți trebuie un contabil, e de dorit să și facturezi, ne trebuie și o soluție de facturare cât mai repede, dacă activitatea se pretează, ai nevoie și de casă de marcat sau o soluție de plăți, parcă ai vrea să fii prezent și online încă de la început. Și toate aceste lucruri se așază într-o verticală integrată în care un viitor antreprenor, dacă vine în Stup, stă la o discuție cu un coleg de-ai noștri, care îi prezintă care ar fi traseul, își alege ce vrea să facă acum, poate tot, poate anumite lucruri le etapizează pe mai târziu și ulterior stă la discuții și poate să acceseze exact bucățile de care are nevoie” - a explicat Cristina Sindile, de la BT Mic.
A doua verticală importantă este cea legată de online. „Vorbim despre business-uri existente și online-ul este foarte fashionable și ne aruncă în tot felul de discuții despre cum am putea să ne dezvoltăm business-ul. Pentru afacerile mici nu este chiar atât de simplu să faci trecerea către online într-un mod coerent ca business, pentru că un business online nu înseamnă doar să-ți faci un site, să ai Facebook Business, ci înseamnă să-ți regândești mecanismele de business pentru a putea să funcționeze online și cumva să te gândești care îți sunt avantajele pentru a putea să funcționezi în online. Și aici mergem cumva pe aceeași gândire logică de la înființarea de business-uri, doar că pornim din momentul în care o afacere vrea mai multă vizibilitate online și stăm într-o discuție de consiliere pentru a putea găsi canalul cel mai pretabil de online. E vorba de site de prezentare, de marketplace, de magazin online sau poate că nu e cazul de online? În momentul în care se alege un canal, ne mutăm către partenerul care poate să implementeze acel canal, fie că este vorba despre un magazin line sau un marketplace, iar după ce se face implementarea mai avem o ultimă buclă de consiliere și de servisare pe promovare și marketing digital” - a mai spus Cristina Sindile.
Antreprenorii se vor putea întâlni și în evenimente de networking. „Stupul se dorește să fie și un cadru de dialog antreprenorial. Noi suntem într-un spațiu menit să găzduiască tot felul de întâlniri între antreprenori, cu antreprenori, pentru antreprenori, pornind de la programe de learning, workshopuri, de la niște instrumente mai aplicate până la evenimente mai mari, de networking, în care antreprenorii pot primi informații relevante”.
Se vor putea obține și credite pentru afaceri. „Un ultim stream prezent în Stup este cel de susținere financiară a afacerilor mici. Nu se putea fără BT Mic. Echipa BT Mic din București este o făbricuță de credite, am ajuns la o activitate frumoasă la nivelul pieței și am concentrat-o aici pentru a putea aduce împreună tot ce înseamnă servisare în zona aceasta de startup-uri și afaceri mici” - a mai spus directoarea BT Mic.

Ce NU este Stup

„În primul rând, Stup nu este o bancă, nici nu avem de gând să facem ceva similar” - a spus Tiberiu Moisă, director general adjunct pentru clienți midcorporate și IMM din cadrul BT.

„Am povestit despre hub-uri, acceleratoare, incubatoare, însă pe noi ne interesează întregul - deci binele mai mare. Nu că nu ar fi frumos să cauți cele mai bune 50 de startup-uri din România. Dar nouă pur și simplu ni se părea că trebuie ceva mai mult, care să vină de la margine spre centru, or asta nu poți să faci decât dacă e ceva atât de incluziv încât să nu mai excludă pe nimeni. (...) Stupul va schimba Banca Transilvania, nu invers. Pentru că aici o să descoperim lucruri pe care noi acum credem că le știm, dar nu le știm. (...) Noi știm foarte multe despre ceea ce vindem, ca bancă, dar asta nu înseamnă că știm foarte multe despre oamenii care cumpără. Stup este un startup care trebuie să fie foarte atent la povestea asta”, a mai explicat Tiberiu Moisă.

Deși a investit 3 milioane de euro în centrul antreprenorial, BT nu își propune să facă din Stup un profit center al băncii.

„Nu este CSR (responsabilitate socială corporativă - n.r.), nu donăm bani. Cum zic americanii: there is no free lunch. Există acest interes ca economia să meargă bine, să avem noi mai mulți clienți. Sigur că antreprenorii care or să vină aici sunt și clienți ai altor bănci, noi n-o să întoarcem capul să nu le promovăm produsele grupului BT, dacă au nevoie de un leasing, de o microfinanțare. Și, dacă cumva or să aibă un minim impact la creșterea PIB-ului Bucureștiului sau a țării, noi dorim ca, la cota noastră de piață, să luăm cel puțin bucata aceasta. Stup este o investiție pe care nu am nicio problemă să o justific în fața unui acționar, dar nu este un profit center, nu este nevoie să am ținte de vânzări - un anumit număr de credite, carduri de business sau alte produse. Noi credem că, dacă faci lucruri cu bun-simț și bune, asta se întâmplă” - a explicat directorul general al BT, Omer Tetik.

Banca Transilvania a lansat centrul pentru antreprenori Stup în București, împreună cu 20 de parteneri: Baselinker, Danubius, DC Conta, Ebriza, eJobs, Filip & Company, Fonduri-structurale.ro, Gomag, Hosterion, The Yellow Creators, Mini CRM, MTH Digital Namirial, Prime Dash, Regina Maria, Regnet, Smartbill, Termene, ThinkOut și Weex Global.