Claudiu Zamfir

LISTA 2024: Firme și instituții din România, implicate în proiecte tech finanțate cu 178 milioane EUR din Fondul European pentru Apărare

euro-bani-computer-dreamstime

De la inteligență artificială până la sisteme de apărare antisubmarin - o serie de firme și instituții din România se implică în proiecte pe care Uniunea Europeană le va finanța cu 178 de milioane de euro, prin Fondul european de apărare (FEA).

Joi, Comisia Europeană a publicat o listă de 54 de proiecte selectate pentru a primi finanțări totale de peste 1 miliard de euro, prin Fondul european de apărare. Firme sau instituții din România sunt prezente în consorțiile a 9 dintre aceste proiecte, cărora li s-au atribuit fonduri europene de 178 milioane EUR în total.

Potrivit executivului comunitar, cele 54 de proiecte europene selectate la finanțare „vor sprijini excelența tehnologică într-o gamă largă de capabilități de apărare în domenii critice, inclusiv:

  • apărarea cibernetică,
  • lupta terestră, aeriană și navală,
  • protecția activelor spațiale,
  • apărarea chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN).

Bruxelles-ul consideră că proiectele „vor contribui la prioritățile UE în materie de capabilități, cum ar fi o mai bună conștientizare a situației pentru a asigura accesul la spațiu, precum și la tehnologiile pentru un viitor tanc principal de luptă.

Mai departe, Comisia Europeană începe acum pregătirea acordului de grant cu consorțiile care stau la baza propunerilor selectate. În urma încheierii cu succes a acestui proces și a adoptării deciziei de atribuire a Comisiei, acordurile de grant vor fi semnate înainte de sfârșitul anului, iar proiectele vor demara cooperarea.

În următorii ani, aceste proiecte de cooperare vor avea un rol esențial în modelarea viitorului peisaj al tehnologiei europene de apărare, în încurajarea colaborării transfrontaliere și în stimularea capacității de inovare a bazei industriale și tehnologice de apărare europene.

În cadrul schemei UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS) din cadrul programului FEA, IMM-urile, startup-urile și companiile nou intrate în sectorul apărării au profitat de o serie de oportunități oferite în cadrul rundei de finanțare a FEA din 2023. Patru proiecte vor sprijini transferul inovării civile către apărare.

IMM-urile reprezintă peste 42 % din totalul entităților din propunerile selectate care primesc peste 18 % din totalul finanțării UE solicitate.

Lista proiectelor în care este implicată România:

  • MARTE - viitorarele tancuri de luptă ale Europei

Proiectul MARTE și un alt proiect, denumit FMBTech, vor reuni peste 70 de actori industriali și organizații de cercetare pentru a lucra la proiectarea și sistemele platformei principale de tancuri de luptă care urmează să fie utilizată în întreaga Europă.

MARTE va studia și proiecta o nouă platformă de tanc principal - Main Battle Tank (MBT). Acesta  va trebui să răspundă „în mod adecvat” amenințărilor și nevoilor actuale și viitoare, integrând tehnologii revoluționare, potrovit prezentării oficiale a proiectului. De asemenea, proiectul va investiga utilizarea tehnologiilor pentru modernizarea tancurilor actuale.

MARTE își propune să ofere capacități superioare de protecție, detecție și putere de foc, sporind în același timp rentabilitatea platformei și eficiența ciclului de viață în comparație cu soluțiile existente de tanc de luptă principal.

Cu o finanțare europeană de 20 de milioane de euro, proiectul este coordonat de Germania (prin MARTE ARGE GbR), în consorțiu având o prezență masivă și colosul industrial german Rheinmetall, care a cumpărat, anul acesta, și uzina Automecanica Mediaș, așa cum am mai scris pe StartupCafe.ro.

România va fi, însă, reprezentată în acest proiect de firma bucureșteană Interactive Software SRL. Potrivit datelor de pe Termene.ro, consultate de StartupCafe, compania este deținută de 8 asociați români: Marian Ivănescu 936%), Cristina Florina Lupu (20%), Iulian Herscovici (10%), Răzvan Herscovici (10%), Robert Herscovici (10%), Sorana Greta Lupu (4%), Matei Lupu (4%), Selina Lupu (4%). Pe anul 2022, Software SRL a raportat o cifră de afaceri de 10,6 milioane de lei și profit de aproape 5 milioane de lei, cu 16 angajați.

  • AVALON - proiect coordonat de o firmă cu sediul la Piața Victoriei

Proiectul AVALON  beneficiază de o finanțare europeană de aproape 4 milioane EUR.

Își propune să dezvolte o tehnologie puternică pentru a capacitățile comunicațiilor optice fără fir subacvatice actuale, permițând rate de transfer de date ridicate și comunicații în bandă largă, aproape fără latență, în timp real, dincolo de linia vizuală subacvatică și pe distanțe de până la la 100 de metri. Aceste rezultate sunt de așteptat să deschidă calea pentru realizarea de noi rețele optice fără fir subacvatice de înaltă capacitate pentru aplicații militare.

Proiectul AVALON este derulat de un consorțiu format din 13 entități din mai multe țări UE, sub coordonarea firmei Artemis Research & Innovation SRL, cu sediul în București, în apropiere de Piața Victoriei.

Pe site-ul său, compania spune că a fost fondată în anul 2020 la Atena și București și se prezintă drept IMM deep tech, specializat în cercetare și inovare în frecvențe radio, microunde, inginerie de proiectare hardware, proiectarea de dispozitive personalizate pentru Internetul lucrurilor (IoT), rețele de senzori fără fir, pastile miniaturizate pentru camere de endoscopie.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, colectate de Termene.ro, firma din București este deținută de 3 greci: Eirini Karantani (65%), Thomas Kondaris (20%) și Christos Zisis (15%).

  • AtLaS - inteligență artificială

Cu o finanțare europeană de aproape 6 milioane de euro, proiectul AtLaS are ca obiective dezvoltarea sistemelor rezistente pentru manipularea zgomotului și a mai multor limbi și valorificarea tehnologiilor avansate pentru reducerea zgomotului. Proiectul AtLaS combină tehnologii de inteligență artificială (AI) și procesarea limbajului natural (NLP)   pentru a îmbunătăți comunicarea în domeniul apărării și al colectării informațiilor, prin crearea de sisteme adaptabile pentru o bibliotecă europeană de tehnologie lingvistică.

Consorțiul de proiect este condus de Univetsitatea din Aalborg (Danemarca) și are în componență și firma românească ZA Cloud SRL din Cluj-Napoca. Compania clujeană este deținută de Emil Ioan Stetco, Antoniu George Bara și Iuliu Sebastian Ioniță, conform Termene.ro. În 2022, antreprenorii ardeleni au realizat o cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei și profit de aproape 800.000 de lei.

 

  • Archer - tehnologii ale limbajului uman cu aplicabilitate în apărare

Proiectul Archer beneficiază de fonduri europene de aproape 7 milioane de euro și este coordonat de colosul industrial european Airbus Defence and Space (Franța). Din consorțiul de proiect face parte și Universitatea Tehnică Militară Regele Ferdinand, din București.

Archer promite o provocare multianuală care încurajează cercetarea avansată în tehnologiile limbajului uman (HLT), special adaptate aplicațiilor de apărare. Proiectul își propune să îmbunătățească capacitățile de procesare a limbajului, în special în domeniile recunoașterii vorbirii (speech recognition), traducerii automate (machine translation) și procesării limbajului natural (NLP).

 

  • E=MCM - război subacvatic

Cu o finanțare atribuită în valoare de aproape 45 de milioane de euro, proiectul E=MCM este coordonat de subsidiara belgiană a companiei franceze de stat Naval Group, un colos al industriei navale de apărare, specializat în construcția de vapoare și submarine. Consorțiul cuprinde entități din 12 țări UE, România fiind reprezentată de Ministerul Apărării Naționale.

E=MCM își propune să realizeze un set complet de instrumente autonome, fără pilot, pentru a aborda amenințările legate de mine în derivă, captive sau  îngropate.

 

  • SEACURE - lupta antisubmarin

Proiectul SEACURE beneficiază de o finanțare UE de 44,66 milioane EUR și este coordonat de gigantul francez Thales. Din consorțiul de proiect face parte și Thales SA România, subsidiara românească a companiei franceze de tehnologie.

Obiectivul SEACURE este realizarea unui sistem integrat de platforme fără pilot, pentru a efectua operațiuni comune de război antisubmarin și acțiuni pe fundul mării, pentru a proteja infrastructura maritimă critică.

Conceptul general se concentrează pe așa-numitul concept C4I - Command, Control, Communication, Computers, Intelligence - abordarea comună pentru comandă, control, comunicare, computere și informații (C4I), între participanți și ministerele naționale de apărare aferente acestora. Sistemul include și un concept de angajare împotriva intrușilor inamici prin utilizarea torpilelor anti-torpilă.

 

  • ECYSAP EYE - securitate cibernetică

Cu o finanțare UE de 20 de milioane de euro, proiectul ECYSAP EYE va fi coordonat de compania spaniolă Indra Sistemas SA. România este reprezentată în consorțiu de Ministerul Apărării Naționale și de firma Eviden Technologies SRL, cu sediul central la București și birouri la Cluj, Timișoara și Brașov. Eviden este o subsidiară românească a colosului tech francez Atos. Firma din România este controlată prin filiala olandeză a Atos. În anul 2022, Eviden Technologies SRL a realizat venituri totale de circa 720 de milioane de lei și profit de aproape 88 de milioane de lei, cu 3.116 angajați.

Acestea sunt însă ultimele rezultate raportate oficial, dar compania franceză trece prin momente dificile în această perioadă. Condusă timp de 10 ani (2009-2019) de actualul comisar european pentru Piață Internă, Thierry Breton, grupul francez Atos se confruntă cu dificultăți financiare și a avut discuții de a vinde o parte din afaceri către Airbus și către miliardarul ceh Daniel Kretinsky.

Revenind la proiectul ECYSAP EYE , acesta vizează construirea unei platforme europene de conștientizare a situației cibernetice pentru Uniunea Europeană.  Platforma cybersecurity  va dezvolta o înțelegere mai aprofundată a spațiului cibernetic în ansamblu și a fiecărui substrat, precum și a actorilor care operează în cadrul acestora. Proiectul își propune să facă trecerea la o postură pur defensivă la înțelegerea schimbărilor din spațiul cibernetic ca oportunități, oferind inclusiv sugestii de opțiuni și măsuri, adaptate la factorii de decizie.

 

  • AIDA - inteligență artificială

AIDA nu are legătură cu opera lui Verdi. Este un acronim și vine de la Artificial Intelligence Deployable Agent. Proiectul își propune să dezvolte un cadru european comun format din prototipuri de agenți de apărare cibernetică bazate pe inteligență artificială. Aceste tehnologii ar trebui să fie capabile să efectueze, autonom sau semiautonom, acțiuni pe întregul ciclu de viață al gestionării incidentelor cibernetice, pentru a sprijini operatorii și factorii de decizie. Proiectul abordează două provocări principale cu care se confruntă utilizatorii finali din sectorul apărării: 1) creșterea ariei de atac pe fondul digitalizării tot mai accentuate și 2) utilizarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială pentru a declanșa atacuri cibernetice.

Cu o finanțare europeană de 26 de milioane de euro, acest proiect AI este coordonat de Ministerul Apărării din Estonia, prin Fundația CR14, axată pe securitate cibernetică. România este reprezentată de Ministerul Apărării Naționale, precum și de Eviden Technologies (Atos).

 

  • NEMO- tehnologii pentru limbile oficiale ale UE

Nu, nu are nicio treabă cu cântărețul elvețian care a câștigat recent Eurovisionul. Și nici cu Jules Verne. NEMO vine de la laNguagE Modules develOpment - dezvoltarea de module lingvistice, pentru că proiectul își propune să „dezvolte un sistem pentru a efectua o varietate de tehnologii de limbaj uman (HLTs) pentru toate limbile oficiale ale Uniunii Europene”.

Tehnologiile țintite includ recunoașterea vorbirii (speech recognition), recunoașterea documentelor scrise de mână și a documentelor tipărite, identificarea cuvintelor cheie, recuperarea informațiilor, analiza semantică, tehnologii de analiză a informației în domeniul named-entity recognition (NER), precum și rezumarea și traducerea în toate limbile oficiale ale UE. Sistemul va fi adaptat în funcție de nevoile sectorului apărării.

Beneficiind de o finanțare UE de aproape 6 milioane de euro, proiectul NEMO este coordonat de SINTEF AS, din Norvegia, țară care nu este membră UE, dar face parte din Spațiul Economic European și din NATO. România este reprezentată în consorțiul de proiect de Universitatea Națională de Apărare Carol I.

Parallax

Vizualizari
1753
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri