Comisar UE: România mai are bani europeni de executat din perioada de programare 2014-2020, aceasta este prima grijă

Prima grijă a României este să absoarbă fondurile europene alocate în perioada de programare 2014-2020, până la sfârșitul anului 2023, avertizează comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, chestionată de StartupCafe/HotNews, la Bruxelles.

„România face, într-adevăr, progrese mari în execuția perioadei de programare 2014-2020, deci au fost 23 de miliarde de euro în această perioadă, iar România are încă bani la dispoziție, care trebuie executați sau utilizați până la finalul anului 2023. Deci aceasta este prima grijă. Execuția a înaintat mult, dar mai este multă muncă de făcut în utilizarea banilor disponibili” - a spus Ferreira, chestionată de StartupCafe/HotNews, la Săptămâna Regiunilor, de la Bruxelles.

Potrivit informațiilor oficiale de la data de 10 octombrie 2022, România a atras fonduri structurale și de coeziune din parioada de programare 2014-2020 în valoare de circa 23 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o rată de absorbție de 66,4% și mai poate atrage bani din această alocare prin cheltuieli efectuate până la finalul anului 2023. În total, UE a alocat României circa 36 de miliarde de euro prin 9 programe operaționale, sub formă de fonduri structurale și de coeziune. Aici nu intră însă și banii de la agricultură - plăți directe la hectar și fonduri de dezvoltare a satelor - care vin separat.

În urmă cu o săptămână, comisarul european pentru coeziune a fost în România pentru semnarea Acordului de parteneriat privind noile fonduri UE, din perioada de programare 2021-2027. România nu a început încă absorbția de bani UE din această alocare, care se ridică la 31,5 miliarde de euro, numai prin Politica de Coeziune a Uniunii Europene (16 programe operaționale).

„În legătură cu 2021-2027, din momentul în care s-a aprobat Acordul de Parteneriat, faza următoare este să aveți aprobate programele operaționale. Odată aprobat acest proces, deja veți primi avansuri de 1,5% din alocarea pe anul 2021, pentru aceste programe operaționale. Apoi veți putea folosi fondurile imediat, cu efect retroactiv, deci veți putea avea un proiect și, dacă se potrivește în interiorul unui program operațional, veți putea trimite facturi încă de la începutul proiectului, dacă acestea au fost emise după 1 ianuarie 2021. Banii pentru anul 2021 au fost reprogramați automat și împărțiți în 4 tranșe pentru următorii 4 ani, pentru a nu se pierde banii” - a explicat Elisa Ferreira.

Energia regenerabilă și anveloparea clădirilor, soluții la scumpirea energiei

În Raportul anual asupra stării regiunillor și orașelor UE, Comisia Europeană și Comitetul Regiunilor arată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a avut deja „repercusiuni la nivel local și regional, de-a lungul Uniunii Europene, cu o dviziare clară est-vest”.

Statele membre UE și regiunile care se învecinează cu Ucraina vor suferi cel mai mare declin al produsului intern brut ca rezultat al războiului, deși datele mai arată că și țări îndepărtate de conflict, cum este Irlanda, precum și regiunile din Europa Centrală vor suferi un impact similar.

În privința facturilor la energie, comisarul UE pentru coeziune și reforme crede că europenii ar trebui să folosească banii din Politica de Coeziune inclusiv pentru reabilitarea termică a clădirilor și instalarea de echipamente pentru energie din surse regenerabile.

„Când reabilităm casele, când izolăm locuințele, când folosim energie regenerabilă, calitatea vieții oamenilor crește. Am fost în România, am vizitat un spital, doar prin izolarea termică a spitalului  și folosirea surselor de energie regenerabile, factura la energie a scăzut cu 30-40%” - a susținut Elisa Ferreira, într-o conferință la Bruxelles.

România a fost dată ca exemplu pozitiv și în raportul Comisiei Europene și al Comitetului Regiunilor, pentru modul în care a răspuns crizei COVID-19.

„Datele arată că impactul economic al pandemiei COVID-19 a fost mai mare în regiunile din sudul UE decât în zonele de nord și de est. Țările care au reacționat cel mai eficient au fost cele din jurul Mării Baltice, la fel ca și Olanda, Irlanda, Luxemburg, România și unele regiuni din Bulgaria” - arată raportul european.