Claudiu Zamfir

Startup Nation 2022: Grila de punctaj și condițiile propuse de Consiliul IMM

Thumbnail

Patronii de firme mici și mijlocii reuniți în Consiliul Național al IMM-urilor cer Ministerului Antreprenoriatului și Turismului să înceapă programul Startup Nation 2022 și propun o serie de modificări la grila de punctaj față de ediția precedentă, din 2018.

„Programul fanion de susţinere a start-up-urilor - STAR-UP NATION ROMÂNIA - trebuie demarat cu prioritate, acesta având cea mai mare notorietate. Deşi în DOCUMENTUL SINTEZĂ PRIVIND POLITICILE ŞI PROGRAMELE BUGETARE PE TERMEN MEDIU ALE ORDONATORILOR PRINCIPALI DE CREDITE, din proiectul legii bugetului pe anul 2022, se menţiona că „Măsura va fi structurată în componente de finanțare Start-up Nation – ediția a 3-a - finanțarea a 10.000 de proiecte cu o sumă de 200.000 lei pe proiect” din alocarea bugetară pe anul 2022 de 520.03 milioane de lei, rezultă că suma bugetată ajunge pentru 2600 de societăţi, practic de 4 ori mai puţin” - spune CNIPMMR, marți, într-un comunicat transmis StartupCafe.ro.

Organizația patronală propune o nouă grilă de evaluare  şi noi criterii de eligubilitate la ediția a treia a Startup Nation, în eventualitatea că va fi deschisă:

  1. Introducerea obligativității achiziției unui pachet digital care să conțină minim site de prezentare a activității, un soft de gestiune a datelor și semnatură electronică (maxim eligibil 25.000 lei);
  2. Eliminarea diferențelor de punctaj dintre București, Ilfov, Cluj și restul județelor pentru o abordare unitară a programului la nivel national;
  3. Acordarea de punctaj suplimentar componenței de contribuție proprie;
  4. Acordarea de punctaj suplimentar proiectelor cu componență de inovare socială (planurile de afaceri care rezolvă una sau mai multe din problemele sociale ale comunității unde se implementează proiectul);
  5. Acordarea de punctaj suplimentar aplicanților care s-au întors din diaspora pentru a deschide o întreprindere prin intermediul programului “Start-up Tech Nation”;
  6. Renunțarea la departajare în funcție de numărul de locuri de muncă dar păstrarea obligativității creării a minim unui nou loc de muncă;
  7. Acordarea de punctaj suplimentar asociaților/acționarilor care nu au mai avut calitatea de asociat/acționar în altă întreprindere până la înființarea societății cu care aplică;
  8. Eligibilitatea societăților înființate începând cu data de 1 ianuarie 2020;
  9. Locurile de muncă create prin program vor putea fi ocupate de angajați care nu au mai avut raporturi de muncă în ultimele 6 luni;
  10. Introducerea restricției de înstrăinare a mai mult de 49% din părțile sociale/acțiuni pe perioada de implementare și monitorizare a programului.

Reamintim că, într-un interviu recent acordat StartupCafe.ro, ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Cadariu, a explicat cum vede el o a treia ediție a programului Startup Nation:

- Nu sunt bani pentru plăți, momentan, dar lansarea se poate face cu credite de angajament. „În primele două etape, ținta a fost de câte 10.000 de beneficiari pentru acest program de startup-uri (afaceri între zero și 3 ani), de a fi ajutate pentru a evolua. Și au fost alocați 2 miliarde de lei pentru fiecare din etape. Noi avem doar 500 milioane lei, pe credit de angajament. E o situație de fapt, n-o putem modifica. Din discuțiile cu Ministerul Finanțelor și cu prim-ministrul, strategia e următoarea: noi derulăm programele. În cazul acesta e vorba de ediția a treia a Startup Nation. E o perioadă în care lucrurile trebuie puse la punct și a da drumul la program, iar la prima rectificare bugetară vom primi sumele necesare suplimentare, în funcție de ce rezultă din derularea programului. Noi intenționăm într-adevăr ca bază să dăm drumul la Start-Up Nation, dar nu numai atât. Mai avem în proiect să dăm drumul și la programe mai mici pentru nișe, cum ar fi pentru startup-uri pentru studenți sau pentru femei sau pentru diaspora.

- Modificări. „În ce privește Start-Up Nation III, cel puțin 3 lucruri noi vor apărea:

  • 1. NU vom mai puncta numărul de salariați angajați. Va fi un număr minim, dar nu vom mai puncta. Pentru că s-a mers spre numărul maxim, mai ales la recomandarea unor consultanți. Era minimum 2 și s-au dus foarte mulți la 6 angajați și s-au dus banii pe salarii și dări la salarii. Și atunci nu va mai fi criteriu de departajare numărul de salariați, va fi condiție minimă de intrare, dar nu vom mai puncta.
  • 2. pentru a crește responsabilitatea beneficiarilor, va fi un procent de cofinanțare, mic, simbolic, care să-i facă atenți pe cei care vor aplica. Cofinanțarea va putea fi între 5-10-15%, vom discuta cu reprezentanții IMM-urilor și eventual cu o parte dintre cei care au aplicat la primele două etape. Pentru a fi stimulativ, dar să nu-i încurce.
  • 3. avem în discuție un aspect cu cei de la Fondul de garantare a creditelor pentru IMM. Mai ales dacă vom merge pe un procent de cofinanțare mai mare, aplicanții vor putea lua credite cu garanție de stat. Aceasta nu doar la acest program, ci în general la programele pe care vrem să le derulăm, unde vrem să fie aproae regulă: un mic procent de cofinanțare, pentru a-i face mai responsabili”.

- Valoarea grantului Start-Up Nation: „ținta este să rămână tot la maximum 200.000 de lei”.

- Se face o nouă platformă informatică de înscrieri. „Mai avem o problemă. La Startup Nation I, s-a scos la licitație partea informatică, a fost un beneficiar extern care a asigurat platforma. Numai că a fost făcută pe un limbaj de programare mai vechi, contractul a expirat. Acesta e motivul pentru care am judecat așa: nu mai cheltuim bani și timp pentru o achiziție publică, am luat legătura cu STS și avem o lună de când lucrăm - echipa de la noi de la programe cu STS să facem o platformă a noastră să o folosim și la alte programe de startup. Suntem însă în situația în care toate ministerele au programe de derulat în perioada următoare, multe pe PNRR și acolo e urgența cea mai mare și este o încărcătură  foarte mare pe salariații STS. Și atunci, pentru lansarea ediției a treia Start-Up Nation ținta propusă ar fi ca în cursul lunii aprilie să putem avea disponibilă platforma”.

- Când se vor putea lansa înscrierile SUN2022. „Noi în paralel lucrăm la partea de concept, cum va fi definit programul - condiții proceduri - pregătind emiterea ordinului de ministru necesar procedurii și mergem în paralel. Eu sper ca în aprilie-cel târziu mai să putem demara. Avem foarte puțini bani pe parte de credite bugetare și 500 milioane lei pe parte de angajament și atunci nu avem o presiune. Ținta e ca programul să se poată derula în aprilie-mai, să se poată depune cereri, probabil că vor fi tot în jur de 30.000 de cereri și atunci mai bine mergem în paralel și la prima rectificare bugetară vom avea o imagine și vom solicita o suplimentare de buget pentru plățile efective. Ediția a doua a Startup Nation a fost demarată în decembrie 2018, dar lucrurile au început efectiv în 2019 și am închis-o abia în 2021. Deci există o perioadă. De aceea nu sunt foarte îngrijorat de dimensiunea bugetului nostru  nici pe credite bugetare, nici de angajament”.

Cele 12 programe de finanțări de stat promise  antreprenorilor

Așa cum am mai arătat pe StartupCafe.ro, bugetul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului, aprobat prin Legea nr. 317/2021 a bugetului de stat pe anul 2022, prevede finanțarea următoarelor programe pentru susținerea antreprenoriatului:

  • 1. Programul „Start-up Nation România” cu un buget de 520,03 milioane de lei credite de angajament, din care 20,03 milioane de lei credite bugetare;
  • 2. Programul Stimularea exporturilor, cu un buget de 70 de milioane de lei credite bugetare;
  • 3. Programul național multianual de microindustrializare cu un buget de 50 de milioane de lei credite de angajament;
  • 4. Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață, cu un buget de 50 milioane de lei credite de angajament;
  • 5. Programul național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, cu un buget de 157,6 milioane de lei credite bugetare;
  • 6. Programul național multianual de înființare și dezvoltare de incubatoare tehnologice și de afaceri, cu un buget de 5 milioane de lei credite bugetare;
  • 7. Programul național multianual pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului, cu un buget de 1 milion de lei credite bugetare;
  • 8. Programul pentru organizarea târgului întreprinderilor mici și mijlocii, cu un buget de 1 milion de lei credite bugetare;
  • 9. Programul multianual de marketing și promovare turistică, cu un buget de 14, 7 milioane de lei, credite bugetare;
  • 10. Programul de dezvoltare a produselor turistice, cu un buget de 502,8 milioane de lei credite de angajament, din care 102,8 milioane de lei credite bugetare;
  • 11. Program privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație si agentii de turism, a caror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum și privind unele măsuri fiscale, cu un buget de 1,18 miliarde de lei credite bugetare;
  • 12. Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice, cu un buget de 223 mil. de lei credite de angajament.

„Se poate observa că pentru domeniul turismului sunt 3 programe de finanţare cu o valoarea totală de 1,69 miliarde lei, faţă de restul de 9 programe care au un buget total de 1,09 miliarde lei (869,33 milioane lei, fără schema de ajutor pentru industria cinematografică)” - mai remarcă antreprenorii CNIPMMR.

 

Parallax

Vizualizari
16341
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Adrian
Tomoroga
Se contureaza un profil al candidatului ideal nu tocmai fericit. Adica un om fara experienta (nu a mai avut o afacere), cel mai probabil fara studii (lucreaza in strainatate pe salariu minim), ce va angaja pe altii la fel de lispiti de experienta si pregatire (nu au lucrat in ultimele 6 luni). O prostie fara margini.
Ar trebui punctate experienta, studiile, ideile noi, codurile CAEN cu pondere mica in economia actuala, sau domeniile cu potential de crestere exponentiala dovedit recent, cum ar fi software development...
E clar ca cei cu adevarat valorosi nu vor scoate un punctaj bun (sau macar suficient) dupa criteriile astea.
poza de profil
codreanu
lili
poza de profil
Vasile
C
Constat că decidenții ce gândesc și structurează politicile de evaluare și punctaj pentru apelurile destinate IMM au înclinații politice cu efecte puternic subiective.
De ce nu se pune accent pe calitate ?, planul de afacere trebuie bine ancorat în ipotezele de lucru reale, specifice fiecărei afaceri, pentru care se aplică cererea, implicit evaluarea afacerii prin efectele rezultate pe termen mediu și lung.
Din păcate s-a gândit o procedură subiectivă pe care consultanții au îmbrățișat-o și pe care dacă au pus-o în pagină corect obții punctaj maxim și semnezi contractul de finanțare. Oare asta se dorește ? Oare consultanții se pricep la toate afacerile din economie ?
Dacă ordonatorul finanțării ar urmării public și transparent, cel puțin pentru o perioadă dublă celei de monitorizare s-ar putea vedea efectele procedurilor de evaluare și punctaj. Oare chiar nu se dorește așa ceva ?, asta ar responsabiliza ce cei meniți să elaboreze ghidul solicitantului cu anexele specifice.

În fine comentând propunerile afișate constat următoarele:
1. Este corectă condiția de eliminare a diferențelor de punctaj între regiuni pentru o competiție nediscriminatorie, însă văd oportună lansarea unor programe pentru zone defavorizate pentru a viza o dezvoltare armonioasă pe întregul teritoriu al României.
2. Inovare socială, trebuie bine definită. De cele mai multe ori un start-up trebuie să asigure, minim, condițiile de trai decent pentru o familie. Cred că sunt prea multe condiții subiective pentru un start-up.
3. Contribuția proprie. Start-up nation trebuie să-i vizeze pe cei fără bani, ca formă de încurajare, pentru ai atrage în economia activă, fiscală, cu atât mai mult că apelul este gândit cu bani puțini (200.000 lei).
4. Total greșit a defavoriza românii de acasă față de cei din diaspora. Pentru a atrage diaspora acasă avem nevoie de legislație ce să permită încurajarea liberei inițiative și reducerea fiscalității excesive (uitați-vă la impozitele pe salarii, la salariul brut = net + impozite de aplică impozite, adică și impozite la impozite, dacă gândim corect la netul angajatului statul ia cca. 75%). Nu înțeleg guvernanții, prin condițiile economic-o sociale create au generat emigrarea și acum prin propuneri de factură subiectivă momesc diaspora pentru repatriere în acelea-și condiții economic-o sociale. Treaba asta poate funcționa numai pentru cei ce nu și-au găsit locul visat afară.
5. Discriminarea întreprinzătorilor ce au avut anterior afaceri este în defavoarea sintagmei ”succesul reprezintă suma eșecurilor”.
6. Numărul de angajați este cel ce va fi dimensionat de afacere și nicidecum impus, discriminat prin punctaj.
Din păcate sunt mult mai multe de spus pentru ca decidenții să ajungă să acorde prioritate calității unei afaceri ancorate în ipotezele ei specifice de lucru.

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri