Claudiu Zamfir
Guvernul ar urma să deschidă în anul 2022 ediția a treia a vechiului program Start-Up Nation, rebotezat acum Start-upTech-Nation, dar numai cu credite de angajament, adică bani promiși, care să permită doar lansarea unui eventual apel, dar fără niciun ban de plată, cel puțin deocamdată. Altfel, vedem dărnicie mai multă pe zona turismului, având în vedere probabil și sursa sprijinului politic al ministrului Cadariu.
Ministerul Finanțelor a publicat schița de buget de stat pe anul 2022, iar la Ministrului pentru Antreprenoriat și Turism vedem 12 programe de susținere a firmelor private, cu un buget total de 1,6 miliarde de lei pe partea de credite de angajament (bani promiși) și 1,56 miliarde de lei, credite bugetare, adică bani gata de plată. Cea mai mare parte a creditelor bugetare de la MAT sunt înghițite de plata tranșei a doua de ajutoare din Schema HoReCa 2021.
Creditele de angajament care nu sunt acoperite prin credite bugetare necesită o rectificare bugetară pentru a fi transformate în credite bugetare, în cadrul Guvernului.
Această schiță de buget urmează să fie definitivată într-un proiect de către Ministerul Finanțelor, după care Guvernul ar trebui să adopte proiectul de lege privind bugetul de stat pe anul 2022. Apoi, Parlamentul se va pronunța asupra bugetului 2022.
Principalele programe pentru firmele mici și mijlocii (IMM) și startup-uri:
Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului acestora la finanțare – START (Start-upTech-Nation) are prevăzute în schița de buget credite de angajament de 520.031.000 lei și credite bugetare de 20.031.000 lei. Practic, după cum vedem cei 20,03 milioane lei sunt pentru plățile restante către firmele care au „câștigat” finanțări de câte 200.000 de lei la Start-Up Nation 2018 (ediția a doua).
Program lansat de guvernarea PSD (guvernul Grindeanu), în 2017, Start-Up Nation este acum rebotezat de noul Guvern Ciucă (PNL-PSD-UDMR) în START (Start-upTech-Nation). În fine, indiferent cum s-o numi, ideea este că NU sunt prinși bani pentru plăți în anul 2022, ci numai credite de angajament, de 500 de milioane de lei.
Dacă se va menține suma maximă acordată în anii trecuți, de 200.000 de lei pe firmă, vom avea cel mult 2.500 de „beneficiari declarați” la „noul Start-Up Nation”, mult sub edițiile precedente, când erau până la 10.000 pe lansare. Atenție, nu întâmplător i-am numit „beneficiari declarați”, pentru că aceste credte de angajament vor permite selectarea a 2.500 de beneficiari și eventual semnarea contractelor, dar pentru plăți va fi nevoie ca Guvernul să aloce credite bugetare, fie la rectificare bugetară în anul 2022, fie pe următorul buget de stat, în 2023, după experiențele de până acum.
Practic, antreprenori dornici de finanțare vor tocmi consultanți, vor plăți consultanță (ce care se vor înțelege așa cum consultantul), eventual vor fi selectați la finanțare START, iar apoi vor sta cu sufletul la gură să vadă dacă Guvernul (care o fi el până atunci) le va aloca plățile efective.
În anii trecuți, Progamul Microindustrializare avea un buget micuț, dar ajutorul era generos - aproape 100.000 de euro pe firmă. Se finanțau făbricuțe și ateliere din domenii industriale.
Pentru 2022, Programul național multianual de microindustrializare are alocate în schița de buget credite de angajament de 50.000.000 lei și zero lei la credite bugetare. Asta înseamnă că se va putea lansa apelul de proiecte în 2022, dar pentru plăți e nevoie de rectificare bugetară sau alocare de credite bugetare direct în bugetul pe 2023.
Și Programul Comerț s-a bucurat de atenția antreprenorilor în anii trecuți, mai ales că era destinat firmelor cu ceva vechime și poziție bună pe piață, spre deosebire de Start-Up Nation, care era pentru firmele noi. La un moment dat, în programul Comerț se ofereau ajutoare nerambursabile de la bugetul de stat de câte 50.000 de euro de firmă.
În 2022, Programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață are schițate credite de angajament de 50 de milioane de lei și zero bani la creditele bugetare. La fel ca la Microindustrializare, asta înseamnă că se va putea lansa apelul de proiecte în 2022, dar pentru plăți e nevoie de rectificare bugetară sau alocare de credite bugetare direct în bugetul pe 2023.
În schița de buget pentru Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Programul de stimulare a exporturilor este bugetat cu 70 de milioane de lei la creditele de angajament, iar la creditele bugetare tot 70 de milioane de lei figurează. Asta înseamnă probabil plăți din urmă în anul 2022 și lansarea unui nou apel.
În anul 2022, Schema HoReCa are schițate doar credite bugetare, de 1,189 miliarde de lei. Aceasta înseamnă că guvernul va plăti tranșa a doua a ajutorului pentru firmele calificate la finanțate. În 2021, se plătește (începând de luni, 20 decembrie) prima tranșă a sprijinului, în procent de 47% din ajutorul atribuit, în valoare totală de 1 miliard de lei. Restul de 53% vin sub forma aceste tranșe a doua, pentru care Ministerul Finanțelor a prins în schița de buget al MAT suma totală de 1,189 miliarde de lei (credite bugetare). Reamintim că 8.369 firme au fost admise la finanțare în Schema HoReCa.
Lipsa creditelor de angajament din schița de buget pentru MAT indică faptul că, cel puțin deocamdată, Guvernul nu are de gând să lanseze în anul 2022 o a doua ediție a Schemei HoReCa (Program privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile mici și mijlocii din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri alimentare și agenții de turism, a căror activitate a fost afectata în contextul pandemiei de COVID-19, precum și unele măsuri fiscale nu mai pare bugetat in 2022).
Totuși și în anul 2022, turismul va primi fonduri de sprijin de la buget, dar nu direct antreprenorii loviți de criza COVID-19 și care nu mai pot funcționa.
Programul Dezvoltarea produselor turistice are prevăzute în schia de buget de la MAT credite de angajament de 502.800.000 lei și credite bugetare (pentru plăți) de 102.800.000 lei. Programul este realizat în parteneriat cu Centrul Carpato Danubiano Pontic, patronatele din turism, asociatiile profesionale din turism, agenti economici, autorități locale.
Banii sunt destinați „sustinerii/dezvoltarii/regenerarii/revitalizarii turismului in Romania, a produselor turistice”.
Conform unei legi din 2019, în schema Dezvoltarea produselor turistice se organizează programe de formare profesională a adulţilor din şi pentru sectorul turistic, programe pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor în turism, seminarii, simpozioane, materiale educative pentru parcuri naţionale şi naturale, precum și programe de dezvoltare a turismului cultural.
Tot în acest domeniu, mai avem în schița de buget 2022 și Programul de marketing si promovare turistică, cu credite de angajament de 14,7 milioane de lei și credite de plată tot de 14,7 milioane de lei. Se observă în buget un anumit interes pentru zona de turism, poate nu străin de proveniența politică a ministrului liberal al Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu. El este susținut de organizația PNL Suceava, condusă de Gheorghe Flutur, un liberal fost PDL-ist conoscut pentru insistențele sale în privința turismului, având în vedere și potențialul Sucevei, cu Vatra Dornei și mănăstirile din zonă.
I: Credite de angajament
II: Credite bugetare