Raluca Abrihan

Ce tipuri de finanţări există pentru startup-urile IT din România: Fonduri europene, guvernamentale şi investiţii private - avantaje şi dezavantaje

Thumbnail

În ultimii ani a apărut un număr tot mai mare de modalităţi prin care antreprenorii cu idei interesante în special pe zona de tehnologie îşi pot transforma proiectele în afaceri, de la fonduri europene sau din bani de la bugetul de stat la finanţări private precum cele de la fonduri de risc, acceleratoare de afaceri sau alţi antreprenori. Care sunt avantajele şi dezavantajele acestor tipuri de finanţări, care este stadiul acceleratoarelor de business la noi şi de ce au nevoie startup-urile de mentori – răspunsurile, într-o discuţie cu Cristina Țoncu, manager al unui accelerator ce oferă finanţări pentru firmele IT româneşti.

În prezent, există mai multe zone accesibile startup-urilor. Ele pot aplica pentru finanţări nerambursabile prin programele europene, la programe naţionale, finanţate prin bugetul de stat, ar putea apela la un angel investor, dacă ne uităm spre partea pur privată a posibilitătilor de finanţare, sau la un accelerator care oferă şi finanţare - spune Cristina Țoncu.

Mai există şi investiţiile unor fondurii de tip venture capital (fonduri de risc), dar acestea se adreseaza startup-urilor cu o oarecare experienţă în piaţă.

În ceea ce priveşte programele europene, Cristina Ţoncu a dat câteva exemple:

Programul Operațional Competitivitate (POC), axa 1 – finanţează proiecte de cercetare propuse de startup-uri şi spin-offuri cu până la 200.000 euro nerambursabili. Aici trebuie să vii cu un plan de afaceri prin care să dezvolţi o inovaţie, să ai o componentă de cercetare clară.

POC, axa 2 – este o linie pentru dezvoltarea produselor şi serviciilor TIC (tehnologia informației și a comunicațiilor) , a comerţului online , dezvoltarea de idei noi. Dar este o linie de finanţare închisă, momentan. O firma putea lua circa 4 mil lei . Putem spune ca aceasta este o măsură complementară, această finanţare ajută la finalizarea MVP-ului şi aducerea în faza de comercializare. Dar, spre exemplu, un program de accelerare vine şi cu asistenţă.

Exista şi o axa de finanţarea pentru înfiinţarea de incubatoare de afaceri, dar un startup poate fi doar beneficiar indirect al acestei acţiuni de sprijin. Nu primeşte bani în mod direct ci poate să fie beneficiar al incubatorului respectiv, între 6 şi 3 ani.

Programul SME Instrument pe Horizon 2020, desfăşurat în 3 faze: Faza 1 (Evaluarea fezabilitatii) – un startup cu o componentă de cercetare serioasă, de impact global, poate primi pe baza unui “Executive Summary”, 50.000 euro pentru a-si realiza studiul de fezabilitate. Faza 2 (Produs Inovativ)– este faza de implementare a studiului de fezabilitate, realizarea testătirlor a prototipului etc, pentru care o firmă poate lua între 500.000 şi 2,5 mil euro. Faza 3, de comercializare – caştigătorii acestei faze primesc asistentă pentru comercializare de la fonduri de VC.

Cat despre fondurile guvernamentale, avem ca exemplu: Startup Nation, program care a anunţat o nouă runda şi în 2018, şi cele două programe Programul Operațional Capital Uman (POCU): Startup Plus şi Diaspora Start Up.

Fonduri publice versus fonduri private

Nu aş dori să minimizez contribuţia fondurilor europene la dezvoltarea antreprenoriatului.

Cel puţin în a doua fază de programare 2014-2020 s-a înţeles mai bine necesitate lor şi s-au deschis linii special pentru afaceri tinere. Chiar Fondul GapMinder Venture Partner, partenerul de investitii al Techcelerator, este partial finantat prin Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, alaturi de finanțatori privați, persoane fizice și instituționale.  Sunt însa câteva aspecte, pe care le-aş numi constrângeri, la care aplicanţii la fodnuri EU ar trebui sa fie toarte atenţi.

În general pentru a beneficiari de finanţare nerambursabilă europeană un statup trebuie să îndeplinească câteva condiţii importante, printre care menţionăm:

  • Să se încadreze în categoria IMM sau să fie persoane fizice autorizate
  • Sa aibe bilanţ pozitiv, adică sa nu aibe pierderi (un aspect destul de dificil când eşti la început de drum)
  • Sa finanţeze activitaţile prevazute până la prima cerere de rambursare, deci ar trebui să deţina ceva fonduri
  • Să angajeze, unele linii au aceasta cerinţa, să angajeze cel puţin un o persoană şi să menţina postul pentru o perioadă de timp.
  • Să respecte întocmai planul de afaceri cu care a aplicat, care nu poate suferi modificări. Iar aici este o constrângere destul de serveră, pentru că între data aplicării şi semnarea contractului de finanţare uneori trece o perioadă semnificativă de timp, poate chiar şi un an, care pentru un startup este foarte mult
  • Uneori programele cu fonduri europene nu raspund nevoii de celeritate a startup-urilor, cel puţin. Când ai o idee trebuie să o analizezi şi să o implementezi pe repede înainte şi, dacă pentru asta, ai acces la un program de accelerare, mentori si investitori, ai sanse mari ca ideea să se transforme într-o afacere de success.

Mentoratul, un concept nou în România, pe care este nevoie să il înţelegem, să îl adoptăm şi să îl învăţăm, să îl practicăm. Sunt mulţi antrepenori şi oameni cu experientă care doresc să sprijine pe cei la început de drum.

Bani de la un investitor de tip angel

Este o soluţie foarte atractivă pentru un startup pentru că poate obţine o micro-finanţare şi un mentor în acelaşi timp, daca soluţia este atractivă pentru piaţă şi ştie cum să o prezinte. Cum să faci să găseşti un mentor sau un angel? Trebuie să devii cât mai vizibil şi să încerci să intri în contact cu cât mai multă lume, inclusiv pe reţele sociale profesionale. Să participi la evenimemente de tehnologie şi să te înscrii în programe de accelerare.

Acceleratoarele de afaceri în România

În Romania această zona, a acceleratoarelor de afaceri, este înca la început.

Mai întâi s-au deschis spaţii commune de lucru, de co-working, unele locale altele prin licenta/franciza, venite din afara. Unele dintre acestea au dezvoltat programe de pre-accelerare pentru a sprijini pe cei pe care îi incubau. Exită peste 20 de hub-uri, în special în marile oraşe care sunt şi centre ale inovării în România, cum sunt Cluj-Napoca, Timişoara, Bucureşti, Iaşi, Braşov.

În ultimii 3-5 ani au apărut şi programele de accelerare care se concentrează în special pe early-stage startups (aflat în stadiu encipient) şi pe furnizare de cunoştinţe de business. Să nu neglijăm faptul că în România a lipsit pănă de curând orice curricula de business şi antreprenoriat în universitati, ce să mai vorbim de licee.

Aşa că persoanele care au simţimt că au în sânge antreprenoriatul, care au dorit să deschidă o afacere, să dezvolte o soluţie, au fost nevoiete să înveţe din mers, să inveţe din propriile greşeli, să caute mentori sau să particie la aceste programe de accelerare.

    Aceleratoarele de afaceri din afară sunt mult mai eficiente pentru ca sunt parte a unor ecosisteme de afaceri mult mai dezvoltate, mai dinamice. Sunt mai conectate. Aceste acceleratoare au o rată de accelerare şi o rată de success mai mare. Au acces la clientelă relevanta, B2B, la speakeri şi traineri cunoscuţi. Nouă, de exemplu, ne este greu să avem ca mentor un growth hacker de la Facebook. Dar asta vine o dată cu experienţa şi cu rezultatele pe care le vom avea.

    Techcelerator este un accelerator care alocă fonduri pentru dezvoltarea companiilor aflate în faza de (pre)accelerare. Susținerea financiară este acordată prin intermediul parteneriatului exclusiv cu GapMinder, fondul de investiții de capital de risc recent lansat în România.

    Înscrierile se fac până pe 11 martie.

    La începutul programului, 15-20 startup-uri aflate în stadiul de prototip sau Minimum Viable Product vor primi câte 25.000 euro pentru o participație de 6% din companie.

    Ulterior, în timpul programului, startup-urile cu cele mai mari șanse de succes, vor avea posibilitatea să acceseze o a doua rundă de investiție, de până la 75.000 euro, convertibilă în acțiuni în startup-ul respectiv.

    Programul se derulează pe o perioadă de 10 săptămâni, atât în București cât și în Cluj-Napoca.

    Deşi firmele care intra în program par foarte diferite prin prisma industriei din care provin sau a pieţelor diverse pe care doresc să le servească, totuşi , fiind la început de drum, companiile sunt destul de asemănătoare prin perspectiva nevoilor de dezvoltare pe care le au: validarea şi dezvoltareea produsului şi găsirea primilor clienţi - a mai adăugat Cristina Ţoncu.

    Citeşte mai multe detalii despre criteriile de selecţie şi ce trebuie să evite startup-urile care vor să se încrie la acest accelerator

    Parerea ta despre articol
    Vizualizari
    1713
    Conţinut
    Adauga comentariu

    Atrage clienți noi

    Google AdWords Express

    Primești 200 de lei bonus pentru promovare online.