Claudiu Zamfir

​VIDEO interviu. Cum vrea ministrul Fondurilor Europene sa le dea bani romanilor care fac mici afaceri in "Romania Creativa" si alte programe

Imagine principala
​VIDEO interviu. Cum vrea ministrul Fondurilor Europene sa le dea bani romanilor care fac mici afaceri in "Romania Creativa" si alte programe
​Romanii care vor sa-si deschida mici afaceri in sectoare creative vor putea cere fonduri europene de pana la 25.000 de euro in viitoarea linie de finantare "Romania Creativa", care ar urma sa fie administrat de Directia Politici Antreprenoriale de la Ministerul Economiei, cea care in prezent deruleaza programele nationale pentru intreprinderi mici si mijlocii, considerate a fi mai usor de accesat de catre antreprenori. Informatia a fost lansata de noul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, care a explicat, intr-un interviu acordat StartupCafe si HotNews, cum va functiona noul sistem.

Linia de finantare "Romania Creativa",
asa cum a fost prezentata in forma consultativa, anul trecut, prevedea
fonduri de pana la 25.000 de euro pentru romanii care ar vrea sa-si
deschida o afacere strict in domenii creative, cum ar fi: software,
productie filme, artizanat, productie de muzica si alte asemenea
afaceri. Aceasta ar urma sa fie administrata de Directia de
Antreprenoriat, in format de global grant, insa, conform unor surse guveramentale, si Ministerul Culturii o
doreste.

Surse guvernamentale consultate de StartupCafe au aratat ca bani europeni din linia pentru antreprenoriat, prevazuti prin Programul Operational Capital Uman (POCU), ar urma sa fie distribuiti, in parte, si prin intermediul actualului Program SRL-D - o linie de finantare pentru intreprinderi mici si mijlocii in care antreprenorii debutanti primesc pana la 10.000 de euro sprijin de la bugetul de stat pentru a-si deschide o afacere.

Pe partea de fonduri UE, SRL-D ar urma sa inceapa din toamna, dar intre timp, formatul actual al programului SRL-D, din fonduri nationale, se va putea derula din vara, conform acelorasi surse.

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a dat asigurari ca accesul la banii europeni va fi simplificat, in conditiile in care, in prezent, antreprenorii prefera fondurile de la bugetul de stat, din programele nationale pentru IMM, in locul banilor europeni, pe care ii considera mai dificil de accesat, din cauza sistemului birocratic si a conditiilor impuse.

De asemenea, Cristian Ghinea a spus ca la primele doua linii de finantare lansate recent in Programul Operational Capital Uman (POCU), destinate persoanelor defavorizate, 4.1 si 4.2, nu este obligatoriu ca dezvoltatorii de proiecte sa prevada si componenta de antreprenoriat. El a aratat, insa, ca instrumentul de antreprenoriat din aceste proiecte, prin care se pot pune la dispozitia persoanelor defavorizate pana la 25.000 de euro pentru mici afaceri, ar putea fi folositi, de exemplu, in afaceri rurale.

In fine, referitor la Programul Operational Competitivitate - in care sunt pusi la dispozitie bani europeni pentru cercetare si tehnologia informatiei - Ghinea a mentionat ca intentioneaza sa lanseze toate apelurile in anul 2016.

Urmareste interviu video cu ministrul Fondurilor Europene, Cristain Ghinea:






Operator si editor video: Victor Cozmei. Video realizat cu echipament Nikon

StartupCafe.ro: Aceste doua call-uri pe care le-ati lansat recent (4.1 si 4.2 - detalii AICI) au si o componenta de antreprenoriat - granturi de pana la 25.000 de euro pentru deschiderea unor afaceri de catre anumite persoane, din acele grupuri-tinta defavorizate. Ce succes credeti ca vor avea aceste componente de antreprenoriat mai ales in acele zone defavorizate, exista un potential economic in acele zone, piata, clienti?

Cristian Ghinea: Asta este rolul analizei. Noi nu dam bani si zicem: "Uite, ma, ia 25.000 de euro si devii antreprenor". Nu. Exista o analiza facuta de cei care gandesc proiectele si  de aceea se numesc proiecte integrate. Nu este obligatoriu... daca intr-o zona, dezvoltatorul de proiect - cel care scrie proiectul- nu considera ca oamenii aia pot utiliza pentru afaceri acei bani, atunci nu includ in proiect aceasta potentialitate. Ceea ce spuneti dvs. este o potentialitate.

Va dau un exemplu: eu am facut cercetare de teren in viata mea de ONG-ist si de think-tanker intr-un sat de langa Dabuleni, un sat aproape complet de romi. Satul ala traieste - ca si Dabuleni - din cultivarea de pepeni in economie complet informala - deci nu taxe, nu inregistrare, dar pe o logica antreprenoriala.

Oamenii aia iau un imprumut in primavara, cultiva pepeni si dau inapoi imprumutul la toamna, dupa ce vand pepenii. Castigul mediu era de 5.000 de lei pe familie si din 5.000 de lei traiau mama, tata si copiii. Partea proasta este ca acel imprumut are cea mai mare dobanda din Romania, pentru ca bancile nu lucreaza la nivelul ala de detaliu si de comunitati defavorizate. Si atunci, lucrau numai institutiile financiare nebancare (IFN), cu o dobanda foarte mare.

Acel om pe care eu l-am cunoscut la Dabuleni are deja spiritul antreprenorial acolo. Daca cineva l-ar include intr-un asemenea proiect, ar avea rezultate fantastice. Cu 25.000 de euro, omul ala isi cumpara pamant si nu mai plateste arenda, pentru ca din banii pe care ii lua cu imprumut platea si arenda la proprietari. Asa, el isi cumpara pamant si deja poate sa intre in economia fiscalizata si este o sansa.

In pachetul anti-saracie si in pachetul de dezvoltare a clasei de mijloc la sate, eu am prevazut instrumentul financiar din zona de politici rurale. Si colegii de la Ministerul Agriculturii dezvoltau acest instrument, prin care statul sa garanteze IFN-urilor sau celor care lucreaza in zonele sarace partial dobanda, pentru ca omul sa nu mai plateasca 25% dobanda. Stiti ce inseamna 25% dobanda? E killing pentru o afacere.

Deci avem in Programul National de Dezvoltare Rurala (fonduri UE gestionate de Ministerul Agriculturii - n.r.) si in fonduri nationale pentru agricultura un instrument prin care omul ala sa plateasca o dobanda mai mica si, pe de alta parte, in 4.1 si 4.2, daca cineva se apuca sa scrie un proiect, avem aceasta logica pentru antreprenori.

  • Cum "se toarna" oamenii de la fonduri la ministru
StartupCafe.ro: Apropo de antreprenoriat, exista acel program "Romania Creativa", pe care il pregateati in cadrul POCU. Ce se intampla cu el, in ce forma o sa porneasca?

Cristian Ghinea: Cred ca o sa porneasca prin global grant. Si aici este o alta schimbare pe care vreau sa o aduc: avem acest instrument posbil, global grant, dar care nu a fost folosit pana acum. Trebuie sa cunosti sistemul ca sa intelegi consecintele si gravitatea. Oamenii din autoritatile de management si cei din organismele intermediare se cearta permanent pe atributii si control. Si, pentru ca sunem in perioada de desemnare, aceasta cearta este acuta aici, fiecare se toarna la ministru. Nu vreti sa stiti ce primesc eu in fiecare zi - unii depre altii. Aceasta mățăraie interna are ca efect in afara lipsa de claritate si modul in care sunt innebuniti dezvoltatorii de proiecte vine si din faptul ca autoritatile de management (AM) din Ministerul Fondurilor Europene nu se inteleg cu organismele intermediare (OI) de la ministerele de linie, ce sa ceara. Si atunci se complica totul.

Acum suntem in proces de a decide cine ce face. Si n-o sa fie o solutie unica la toate AM-urile si OI-urile, ci va fi o decizie de la caz la caz in functie de capaciatea ministerelor de linie si a OI-urilor de acolo, in functie de obiectivele programului si asa mai departe. Dar intentia mea este sa derobez AM-urile si MFE-ul de aceasta logica de "control freaks", pentru ca tendinta oamenilor este ca, daca ei nu controleaza procesul, sa nu semneze fara sa controleze din nou.

Am ministerele de linie si OI-urile care fac deja un control. Va dau un exemplu pe cercetare. OI-ul de la cercetare a selectat proiecte si acele proiecte in loc sa inceapa sa fie semnate, sunt blocate de 6 luni, pentru ca AM-ul nu s-a inteles cu OI-ul daca sa dea contractarea la OI sau nu. Acum, oamenii prinsi in acele proiecte sunt frustrati, pentru ca ei nu inteleg diferenta intre AM si OI si de ce nu se inteleg astia intre ei. Si atunci, am zis: "daca oamenii de acolo isi asuma raspunderea pe proiecte, au avut procedura de selectie, nu trebuie sa mai facem si noi controlul, inca o data. Isi asuma raspunderea si dati rumul la contractare!" Asta e ce am anuntat in Ministerul Fondurilor Europene.

Solutia mare la aceasta mățăraie este instrumentul global grant. Acesta inseamna ca rupi o bucata din program si delegi unui administrator de global grant responsabilitatea de gestionare si de implementare. Acest administrator poate sa fie si privat. Dar deocamdata vorbim de organisme publice.

StartupCafe.ro: Cum ar fi cine?

Cristian Ghinea: Cum ar fi Organismul Intrmediar de la Ministerul Educatiei, care si-a manifestat dorinta de a face asta. Dar vorbim despre decizii care se iau zilele astea. M-am intalnit cu toti ministrii implicati - educatie, munca, sanatate, cu prim-ministrul- si am zis: "Avem aceasta potentialitate. O folosim sau nu? Cine vrea sa foloseasca acest instrument de global grant sa ne spuna. Sa avem impreuna obiectivele si clarificam sistemul".

Asta inseamna ca Ministerul Fondurilor Europene nu mai supra-controleaza ceea ce a controlat deja niste oameni, ci urmarim impactul, astfel incat sa ne asiguram ca banii acestia lasa ceva in urma. Si atunci, eu vreau ca Ministerul Fondurilor Europene sa se transforme din al doilea controlor in cineva care sa imi garanteze politic ca acesti bani au impact. Asta e viziunea mea pe termen lung. Si pe termen scurt in aceasta jumatate de an care mi-a ramas, creez aceasta potentialitate de global granturi - care esunt un intrument de clarificare a sistemului.

Diferenta este enroma, pentru ca, din punctul de vedere al dezvoltatorilor de program si al beneficiarilor finali, nu vom mai avea acele controale innebunitoare, duble.

Administrarea global grantului se poate face si privat. Incepem cu cei publici, care stiu ce vor, dupa care - de ce nu? - sunt organisme private in Romania care ar putea sa gestioneze fonduri structurale in regim de global grant.

  • Romania Creativa, preluat de Directia IMM din Ministerul Economiei, ca administrator de global grant

StartupCafe.ro: Si Romania Creativa cum va functiona?

Cristian Ghinea: Romania Creativa intra in aceasta logica. Exista o discutie cu Ministerul Economiei sa transformam in administrator de global grant directia care se ocupa cu IMM-urile (Directia Politici Antreprenoriale - fosta AIPPIMM). Si acesta este un principiu pe care premierul Ciolos l-a cerut de la bun inceput: sa nu mai gandim fondurile europene ca un trib in sine. Deci fondurile europene trebuie sa fie parte din actul de guvernare si de administrare a acestei tari.

Si mi se pare complet ilogic sa avem bani de la buget pentru IMM-uri - programele nationale gestionate de Ministerul Economiei - si separat de asta Romania sa aiba fonduri europene pentru antreprenoriat si IMM-uri. Acestea doua nu sunt legate una de alta. Dar eu cred ca ar trebui sa fie. Si atunci, am demarat discutii cu colegii de la Ministerul Economiei, care are un secretar de stat specializat pe IMM-uri - Claudiu Vranceanu. Si am spus "Hai sa vedem ce proceduri aveti voi", pentru ca nici ei nu dau banii din pix, "sa vedem cat de compatibile sunt cu procedurile de fonduri europene, sa va schimbati procedurile si atunci, eu rup o bucata din axa de antreprenoriat din POCU si vi-o dau voua, sa fiti administratori de global grant, astfel incat banii nationali si banii europeni sa mearga in aceeasi directie". Si ei acum au mai putini bani (in programele nationale pentru IMM), banii europeni sunt mai multi.

Sper sa avem timp sa punem pe picioare acest mecanism. Acest proces de desemnare a administratorilor de global grant merege in paralel cu procesul de desemnare a autoritatilor de management si a organismelor intermediare.

StartupCafe.ro: Dar acele fonduri nationale pentru IMM-uri sunt mult mai usor de accesat decat fondurile europene. Nu cumva exista pericolul ca si aceste fonduri nationale - care acum sunt mai usor de accesat - sa se complice prin interventia fondurilor europene?

Cristian Ghinea: Pai, eu cred ca nu, pentru ca administratorul de global grant isi creeaza procedurile...

StartupCafe.ro: Dar, dar va trebui sa si le creeze adaptat la cerintele Uniunii Europene...

Cristian Ghinea: Da, dar nu uitati ca in POCU 2014-2020 procedurile in sine sunt mai simple decat in vechiul POSDRU 2007-2013. Deci sunt proceduri simplificate si am facut deja un progres si merge spre simplificare.

Si, apropo, o sa anunt foarte curand componenta unui comitet consultativ privind simplificarea. Voi numi 3 oameni prestigiosi, in domeniul fondurilor europene, care vor avea un birou la MFE si vor face rapoarte si recomandai publice catre ministru despre cum ar trebui sa mearga simplificarea. Nu am acordul lor sa le fac publice.

Cand stai de vorba cu oamenii din interior, ei iti demonstreaza ca acea procedura, acea hartie a fost creata cu o logica la un moment dat. Si a fost un efect pervers: am avut fraude si ca sa nu le mai avem, am inventat o procedura si o hartie. Si acea hartie a ramas. Si omul spune: "De asta ni s-a cerut sa introducem procedura asta, pentru ca X, Y si Z... Si trebuie sa vedem daca X, Y si Z mai sunt sau nu valabile...". 

  • Ghinea: Vreau sa lansam tot POC anul acesta

StartupCafe.ro: Alte oportunitati pentru oamenii de afaceri in perioada urmatoare vor mai fi? Poate in noul Program Operational Competitivitate (POC)?

Cristian Ghinea:
Eu sper sa lansam tot Programul de Competitivitate, anul acesta. Asa cum sunt aproape sigur ca vom lansa tot POCU anul acesta. Poate vom decide ca intr-o anumita logica a interventiei anumite apeluri sa vina mai tarziu. Adica sa se intample mai intai anumite proiecte si apoi sa se creeze conditiile pentru a doua faza si sa lansam la anul.

Oamenii din minister erau ocupati cu chitantele, nu li s-a spus si, atunci, patea de scriere de ghiduri ale solicitantilor pentru apeluri de proiecte s-a gatuit. Am cerut tuturor autoritatilor de management si tuturor directiilor transversale din minister sa-mi puna la dispozitie oameni pentru a face aceste echipe de scriere a ghidurilor.

Eu nu cred ca scrierea de ghiduri este o vrajitorie care presupune o specializare foarte mare. Ba, dimpotriva, daca un om nu s-a ocupat decat de ghiduri, va face exact aceleasi greseli ca in trecut.

Intentia mea este sa nu asteptam partea de consultare publica pana cand vom veni cu ghidul deja scris. Trebuie sa consultam - la nivel de "consemn note" - chestiunile esenstiale: eligibilitate, bugetul, modul cum masuram impactul la evaluare, pentru ca, daca te consulti cu oamenii pe concept, este mult mai usor sa faci partea de detaliu.

Ce este Programul "Romania Creativa"

Inca din octombrie 2015, Ministerul Fondurilor Europene a publicat o varianta consultativa de ghid al solicitantului pentru Programul "Romania Creativa", o linie de finantare prin care somerii, persoanele inactive si salariatii din Romania vor putea primi fonduri europene de pana la 25.000 de euro pentru a-si deschide firme.

Banii ar urma sa se dea prin prioritatea de investitii 8.iii/ obiectivul specific 3.7 din cadrul Programului Operational Capital Uman 2014-2020.

Potrivit celui mai recent calendar orientativ publicat de Ministerul Fondurilor Europene (in mandatul ministrului precedent Aura Raducu), linia de finantare Romania Creativa ar urma sa se deschida in septembrie 2016.

Din capul locului, trebuie sa mentionam ca banii se vor da pentru persoane care vor sa-si deschida firme in industrii creative.

Potrivit terminologiei europene, acestea sunt activitatile economice care se ocupa de generarea sau exploatarea cunostintelor si informatiei (crearea de valoare economica -  profit - prin proprietate intelectuala).

Alternativ, sunt denumite industrii culturale sau domenii ale economiei creative:

- publicitatea,
- arhitectura,
- arta,
- mestesugurile,
- design-ul,
- moda,
- filmul,
- muzica,
- artele scenei,
- editarea (publishing),
- cercetarea si dezvoltarea,
- software-ul,
- jocurile si jucariile,
- TV & radio,
- jocurile video.

Mecanismul prin care se vor da banii

Grupul-tinta, caruia ii sunt destinati banii europeni, este reprezentat de persoane fizice care intentioneaza sa infiinteze o afacere (someri/ inactivi/ persoane care au un loc de munca si infiinteaza o afacere in scopul crearii de noi locuri de munca) cu profil non-agricol in zona urbana, intr-una din regiunile mai putin dezvoltate ale Romaniei (Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est si Sud Muntenia), intr-unul din domeniile aferente industriilor creative.

Din informatiile de pana acum, beneficiarii finali ar urma sa fie inclusi intr-o schema mai ampla de global grant, gestionata de Directia Politiic Antreprenoriale de la Ministerul Economiei.

Asa cum se arata in draftul de ghid al solicitantului publicat in 2015, programul prevede parcurgerea de catre antreprenor a trei etape, pana la acordarea grantului de pana la 25.000 Euro:

Etapa I: Educatie antreprenoriala si program de mentorat
Etapa II: Dezvoltarea planului de afaceri
Etapa III: Infiintare firma/ afacere/ exploatarea ideii de business

Ce este Programul SRL-D

Prin Programul SRL-D, romanii care voiau sa debuteze in afaceri primeau un ajutor de stat de pana 10.000 de euro pentru investitii, din fonduri de la bugetul de stat.

Schema, gestionata de Directia Politici Antreprenoriale din subordinea Ministerului Economiei, a fost bugetata si anul acesta, cu 22.700.000 lei, bani care ar ajunge pentru 501 microintreprinderi. Programul NU a fost inca activat si in 2016, fiind nevoie de o hotarare de guvern in acest sens.

In Programul SRL-D, intensitatea finantarii nerambursabile era de 50%. Aceasta inseamna ca un antreprenor debutant putea obtine pana la circa 10.000 de euro finantare de la stat, insa omul de afaceri era nevoit sa puna si el inca pe atat, din surse proprii, pentru investitia in afacere. Beneficiarii pot, insa, sa obtina credit bancar pentru asigurarea cofinantarii de 50%.

De asemenea, trebuie precizat ca antreprenorul trebuia sa plateasca din banii sai toate investitiile incluse in program, pentru ca apoi statul sa-i deconteze cheltuielile in limita celor circa 10.000 de euro acordati.

Practic, pentru a obtine ajutor financiar nerambursabil de 10.000 de euro, antreprenorul debutant trebuia sa isi asigure din start un necesar de 20.000 de euro.

Inscrierea in program, solicitarea acordului de principiu pentru finantare si completarea planului de afaceri in vederea obtinerii finantarii se faceau online pe site-ul http://www.aippimm.ro/.
Parallax

Vizualizari
169
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri