Au absorbit fonduri UE, dar statul le ia banii inapoi, dupa ce le daduse aprobarile. Masura, suspendata de instanta, care are "o indoiala puternica si evidenta"
Curtea de Apel Oradea a decis suspendarea aplicarii unor masuri prin care Ministerul Fondurilor Europene cerea inapoi, de la doua firme, banii europeni atrasi de acestea, desi, in 2013, autoritatea guvernamentala le daduse societatilor unda verde pentru fondurile respective. Judecatorul a aratat ca are o "indoiala puternica si evidenta asupra prezumtiei de legalitate a proceselor-verbale" emise de autoritatea Ministerului Fondurilor Europene prin care aceasta le cere firmelor banii europeni inapoi.
Doua firme din Oradea care activeaza in productia de utilaje si alte activitati industriale, Latecis SRL si Emsil Techtrans SRL, au derulat proiecte pe fonduri europene in Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE) 2007-2013, axa prioritara 1, bani destinati intreprinderilor mici si mijlocii (IMM).
In 2013, antreprenorii credeau probabil ca "le-a pus Dumnezeu mana in cap" cand au primit unda verde de la Autoritatea de Management POS CCE (AM POS CCE), cum ca au indeplinit conditiile de eligibilitate si ca totul era OK, absorbind corect fondurile structurale.
Pe vremea aia, AM POS CCE era in subordinea Ministerului Economiei, iar din februarie 2014 a trecut la Ministerul Fondurilor Europene.
In august 2015, insa, firmele s-au pomenit cu procese-verbale in care AM POS CCE le cerea inapoi fondurile europene atrase, pe motiv ca nu erau, de fapt, intreprinderi mici si mijlocii, din cauza unor legaturi pe care le aveau cu alte societati, fiind considerate astfel "societati legate".
Asa se face ca AM POS CCE cere, de indata, de la Latecis SRL aproape 1 milion de lei, iar de la Emsil Techtrans 1,08 milioane de lei, fonduri europene atrase de firme.
Clic pentru a extinde
In cazul Latecis, autoritatea guvernamentala scoate retroactiv firma din categoria intreprinderilor mijlocii, pentru ca la data depunerii cererii de finantare, societatea a declarat ca avea 159 de angajati, dar ulterior, in urma reverificari firmei, a rezultat ca aceasta era "legata" cu alte 3 SRL-uri din Romania, printre care si Emsil Techtrans, cealalta firma reclamanta care a obtinu fonduri europene.
Celelalte doua firme de care se considera ca ar fi legata Latecis sunt SC Siltech Consult SRL si SC Solarize SRL.
In plus, Latecis a fost considerata ca fiind partenera cu un mare grup de firme din Franta (Latecoere), care are peste 4.000 de salariati si cifra de afaceri de peste 600 de milioane de euro in anii 2012 si 2013.
Automat, intr-o situatie asemanatoare s-a vazut si Emsil Techtrans SRL, la randul sau.
Clic pentru a extinde
Cele doua firme au dat in judecata Autoritatea de Management POS CCE de la Ministerul Fondurilor Europene cerand anularea proceselor-verbala prin care li se cer inapoi banii europeni absorbiti.
Pana la o solutie pe fond, in decembrie 2015 firmele au facut intampinari la sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel Oradea, care, in martie 2016, a admis suspendarea aplicarii proceselor-verbale prin care AM de la Ministerul Fondurilor Europene le luau firmelor banii inapoi.
Firmele au depus o cautiune in cuantum stabilit de instanta la un termen precedent (10% din banii care fac obiectul procesului-verbal).
In motivarea deciziei, judecatorul arata ca autoritatea guvernamentala le acceptase firmelor, in anul 2013, indeplinirea conditiilor de eligibilitate, ceea ce ridica acum suspiciuni de nelegalitate asupra noului demers al autoritatii, prin care se razgandeste si cere inapoi fondurile europene atrase de companii.
Instanta arata ca cererea de suspendare a procesului-verbal al AM POS CCE indeplineste conditia de caz bine intemeiat.
"Fara a prejudicia fondul litigiului, instanta apreciaza ca aceasta conditie este indeplinita, raportat la argumentele prezentate de reclamanta, avand in vedere faptul ca parata (AM POS CCE), prin reprezentantii sai, a confirmat eligibilitatea societatii reclamante acum doi ani, constatand indeplinirea tuturor conditiilor prevazute de lege, motiv pentru care, din imprejurarile cauzei, rezulta o indoiala puternica si evidenta asupra prezumtiei de legalitate a proceselor-verbale a caror suspendare se solicita" - arata judecatorul in privinta actiunii firmei Emsil Techtrans.
In plus, instanta arata ca obligarea firmei la restituirea banilor europeni atrasi, prin poprirea conturilor, ar "paraliza activitatea" societatii, generand trimiterea angajatilor in somaj.
O decizie asemanatoare se argumenteaza si in cazul celeilalte firme, Latecis.
Asa cum arata si judecatorul, aceste decizii de suspendare a proceselor-verbale nu afecteaza procesul pe fond. Practic, procesele-verbale se suspenda pana la o hotarare judecatoreasca pe fond, prin care justitia sa decida daca statul are sau nu dreptul sa ceara banii inapoi de la firmele care au absorbit fonduri europene, pe motive invocate ulterior aprobarilor de finantare si de eligibilitate.
In orice caz, insa, prin motivarea pe care o ofera, instanta ridica un semn de intrebare asupra legalitatii masurii Ministerului Fondurilor Europene (prin AM POS CCE) de a cere banii inapoi de la firmele reclasificate din IMM in intreprinderi mari.
Clic pentru a extinde
(StartupCafe a publicat AICI un articol amplu pe aceasta tema, cu puncte de vedere nationale si europene)
Acest lucru, au interpretat functionarii trimisi de la Bruxelles, scotea firmele din categoria IMM-urilor, depasindu-se plafoanele de personal angajat si de cifra de afaceri pana la care firmele pot fi considerate IMM.
Procedura reclasificarii firmelor in alta categorie a fost stabilita de Comisia Europeana in urma unei decizii a Curtii de Justitie a UE, din anul 2013, intr-un caz aparut in Germania.
In acest context, in anul 2014, Romania a acceptat, intr-o procedura europeana de conciliere, reclasificarea firmelor, impreuna cu o serie intreaga de corectii financiare.
Astfel, tara a fost de acord sa dea inapoi Comisiei Europene fondurile structurale absorbite deja in cadrul POS CCE, in proiectele derulate de firmele reclasificate.
Pentru ca bugetul de stat sa nu aiba de suferit, la randul sau, statul (AM POS CCE de a Ministerul Fondurilor Europene) a cerut mai departe de la firmele in cauza banii inapoi. Practic, firmele mici reincadrate in firme mijlocii sunt puse sa plateasca 10% din banii absorbiti, iar firmelor mijlocii reincadrate in intreprinderi mari li se cer inapoi 100% banii atrasi in proiecte.
Acum, firmele se plang ca noile criterii de incadrare a IMM-urilor contrazic legislatia in vigoare i Romania inca din anul 2004. Antreprenorii arata ca ei au fost de buna credinta si au absorbit fondurile europene in conditiile puse de autoritatile statului roman.
"Ne aflam in situatia in care beneficiari corecti si cinstiti - pentru ca legislatia romaneasca nu a fost foarte bine armonizata cu cea europeana - se afla in situatia in care sunt nevoiti sa dea banii inapoi. Din ultimele discutii pe care le-am avut, se doreste sa se puna la masa reprezentantii Ministerului Economiei, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Finantelor, Secretariatului General al Guvernului si ai Consiliului Concurentei, dar din pacate nu reusesc sa gaseasca o soutie, desi toti recunosc ca este o mare pierdere pentru industria romaneasca ca aceste companii sa fie fortate sa intre in faliment chiar daca au fost corecte si cinstite" - a declarat, luni, intr-o conferinta e presa, Laura Ciuhu, membra a Patronatului Serviciilor Private din Romania.
La randul sau, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) cere o decizie guvernamentala prin care statul sa suporte din buget, corectiile financiare in aceste cazuri.
"Credem ca e nevoie de o decizie guvernamentala, astfel incat eforturile corecte ale firmelor care au atras fonduri europene si care si-au crescut competitivitatea, capacitatea de a produce mai mult si de a produce mai multe locuri de munca, trebuie sustinute, cu orice pret" - a spus secretarul general al AOAR, Cristian Parvan.
Vicepresedintele Asociatiei Consultantilor pentru Acesarea Fondurilor Europene din Romania (ACRAFE), Marian Dobrila, sustine ca in mai toate programele de fonduri europene pot aparea corectii financiare care sa fie aplicate retroactiv beneficiarilor care au derulat proiecte.
Dobrila a evaluat in acest moment volumul corectiilor la 10 - 30 milioane euro, insa dincolo de acesti bani miza ar fi insasi credibilitatea sistemului de fonduri UE, care, sustine el, are un impact mult mai mare.
"Discutam despre mai mult decat o suma de 10 sau 20 de milioane de euro. Discutam despre o problema de fond: transformam viitorul fondurilor europene intr-o gaura neagra pentru beneficiar. I se poate intampla oricand si poate fi oricine - pentru ca sunt 7 organisme autorizate sa faca audit pe fonduri europene - de la organismele intermediare pana la Comisia de audit a Comisiei Europene - care pot veni oricand in cei 7 ani, 10 ani, 20 de ani si sa spuna: <<Mai tii minte proiectul pe care l-ai avut acum 7 ani?>> . <<Nu...>> . <<Pai tin eu minte! Da-mi banii inapoi!>>".
Organizatiile mentionate cer acum ca Guvernul - prin Ministerul Finantelor, Ministerul Fondurilor Europene si Ministeru Economiei - sa suporte aceste corectii financiare din fondurile destinate ajutoarelor de stat acordate companiilor private care fac investitii in Romania.
Om de afaceri: Nici statul roman nu e drept sa plateasca
Nu toti oamenii de afaceri considera ca statul roman trebuie sa plateasca aceste corectii financiare, din bugetul la care contribuie toti cetatenii tarii si firmele.
Ion Erbasu, antreprenor si manager in domeniul constructiilor, considera ca reprezentantii guvernamentali care au discutat si negociat problema la Comisia Europeana nu trebuia sa accepte aceste corectii financiare.
"Nu mi se pare drept nici ca statul roman sa suporte el. Reprezentantii statului roman la Uniunea Europeana nu trebuia sa ajunga la raspunsul asta" - a spus Erbasu, in aceeasi conferinta de presa.
Erbasu a tras la raspundere si pe unii dintre consultantii din proiectele europene, care, sustine el, nu au indrumat firmele sa ia deciziile procedurale cele mai bune pentru a nu ajunge la corectii financiare.
"Si consultantul are o vina. Firmele au dat un onorariu ca sa obtina finantare si la final firma de consutanta spune: <<Eu am facut ce am putut si la final ai obtinut fondurile europene, dar restul ma depaseste>>.
Este ca si cum ai merge la meditatii si ai face o problema cu un profesor de matematica si ti-ar spune ca e foarte buna. Iei bacalaureatul, termini si facultatea si pe urma trece un an si ti se spune: <<La bacalaureat n-a fost bun subiectul pe care ti l-am explicat eu, nici cel pe care ti l-a acceptat comisia de examen, iar acum ti se ia si diploma si toata activitatea dupa 6 ani" - se plange omul de afaceri, fratele milionarului Mihail Erbasu, care s-a sinucis in urma cu 12 ani.
Firma sa, Erbasu Total, a derulat un proiect pe fonduri europene de 10,6 milioane de lei, din care 6,3 milioane erau fondurile nerambursabile. Societatea a fost reclasificata din firma medie in intreprindere mare si a pierdut tot ajutorul nerambursabil de 6,3 milioane de lei.
Doua firme din Oradea care activeaza in productia de utilaje si alte activitati industriale, Latecis SRL si Emsil Techtrans SRL, au derulat proiecte pe fonduri europene in Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE) 2007-2013, axa prioritara 1, bani destinati intreprinderilor mici si mijlocii (IMM).
In 2013, antreprenorii credeau probabil ca "le-a pus Dumnezeu mana in cap" cand au primit unda verde de la Autoritatea de Management POS CCE (AM POS CCE), cum ca au indeplinit conditiile de eligibilitate si ca totul era OK, absorbind corect fondurile structurale.
Pe vremea aia, AM POS CCE era in subordinea Ministerului Economiei, iar din februarie 2014 a trecut la Ministerul Fondurilor Europene.
In august 2015, insa, firmele s-au pomenit cu procese-verbale in care AM POS CCE le cerea inapoi fondurile europene atrase, pe motiv ca nu erau, de fapt, intreprinderi mici si mijlocii, din cauza unor legaturi pe care le aveau cu alte societati, fiind considerate astfel "societati legate".
Asa se face ca AM POS CCE cere, de indata, de la Latecis SRL aproape 1 milion de lei, iar de la Emsil Techtrans 1,08 milioane de lei, fonduri europene atrase de firme.
Clic pentru a extinde
In cazul Latecis, autoritatea guvernamentala scoate retroactiv firma din categoria intreprinderilor mijlocii, pentru ca la data depunerii cererii de finantare, societatea a declarat ca avea 159 de angajati, dar ulterior, in urma reverificari firmei, a rezultat ca aceasta era "legata" cu alte 3 SRL-uri din Romania, printre care si Emsil Techtrans, cealalta firma reclamanta care a obtinu fonduri europene.
Celelalte doua firme de care se considera ca ar fi legata Latecis sunt SC Siltech Consult SRL si SC Solarize SRL.
In plus, Latecis a fost considerata ca fiind partenera cu un mare grup de firme din Franta (Latecoere), care are peste 4.000 de salariati si cifra de afaceri de peste 600 de milioane de euro in anii 2012 si 2013.
Automat, intr-o situatie asemanatoare s-a vazut si Emsil Techtrans SRL, la randul sau.
Clic pentru a extinde
Cele doua firme au dat in judecata Autoritatea de Management POS CCE de la Ministerul Fondurilor Europene cerand anularea proceselor-verbala prin care li se cer inapoi banii europeni absorbiti.
Pana la o solutie pe fond, in decembrie 2015 firmele au facut intampinari la sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel Oradea, care, in martie 2016, a admis suspendarea aplicarii proceselor-verbale prin care AM de la Ministerul Fondurilor Europene le luau firmelor banii inapoi.
Firmele au depus o cautiune in cuantum stabilit de instanta la un termen precedent (10% din banii care fac obiectul procesului-verbal).
In motivarea deciziei, judecatorul arata ca autoritatea guvernamentala le acceptase firmelor, in anul 2013, indeplinirea conditiilor de eligibilitate, ceea ce ridica acum suspiciuni de nelegalitate asupra noului demers al autoritatii, prin care se razgandeste si cere inapoi fondurile europene atrase de companii.
Instanta arata ca cererea de suspendare a procesului-verbal al AM POS CCE indeplineste conditia de caz bine intemeiat.
"Fara a prejudicia fondul litigiului, instanta apreciaza ca aceasta conditie este indeplinita, raportat la argumentele prezentate de reclamanta, avand in vedere faptul ca parata (AM POS CCE), prin reprezentantii sai, a confirmat eligibilitatea societatii reclamante acum doi ani, constatand indeplinirea tuturor conditiilor prevazute de lege, motiv pentru care, din imprejurarile cauzei, rezulta o indoiala puternica si evidenta asupra prezumtiei de legalitate a proceselor-verbale a caror suspendare se solicita" - arata judecatorul in privinta actiunii firmei Emsil Techtrans.
In plus, instanta arata ca obligarea firmei la restituirea banilor europeni atrasi, prin poprirea conturilor, ar "paraliza activitatea" societatii, generand trimiterea angajatilor in somaj.
O decizie asemanatoare se argumenteaza si in cazul celeilalte firme, Latecis.
Asa cum arata si judecatorul, aceste decizii de suspendare a proceselor-verbale nu afecteaza procesul pe fond. Practic, procesele-verbale se suspenda pana la o hotarare judecatoreasca pe fond, prin care justitia sa decida daca statul are sau nu dreptul sa ceara banii inapoi de la firmele care au absorbit fonduri europene, pe motive invocate ulterior aprobarilor de finantare si de eligibilitate.
In orice caz, insa, prin motivarea pe care o ofera, instanta ridica un semn de intrebare asupra legalitatii masurii Ministerului Fondurilor Europene (prin AM POS CCE) de a cere banii inapoi de la firmele reclasificate din IMM in intreprinderi mari.
Clic pentru a extinde
Zeci de milioane de euro si miza cea mai mare
Problema reclasificarii intreprinderilor mici in firme mijlocii si a celor mijlocii in intreprinderi mari a survenit in anul 2014, cand Comisia Europeana a trimis la Bucuresti o misiune de audit care a constatat ca o serie intreaga de firme romanesti care lusera bani europeni in calitate de IMM-uri erau de fapt legate cu alte societati.(StartupCafe a publicat AICI un articol amplu pe aceasta tema, cu puncte de vedere nationale si europene)
Acest lucru, au interpretat functionarii trimisi de la Bruxelles, scotea firmele din categoria IMM-urilor, depasindu-se plafoanele de personal angajat si de cifra de afaceri pana la care firmele pot fi considerate IMM.
Procedura reclasificarii firmelor in alta categorie a fost stabilita de Comisia Europeana in urma unei decizii a Curtii de Justitie a UE, din anul 2013, intr-un caz aparut in Germania.
In acest context, in anul 2014, Romania a acceptat, intr-o procedura europeana de conciliere, reclasificarea firmelor, impreuna cu o serie intreaga de corectii financiare.
Astfel, tara a fost de acord sa dea inapoi Comisiei Europene fondurile structurale absorbite deja in cadrul POS CCE, in proiectele derulate de firmele reclasificate.
Pentru ca bugetul de stat sa nu aiba de suferit, la randul sau, statul (AM POS CCE de a Ministerul Fondurilor Europene) a cerut mai departe de la firmele in cauza banii inapoi. Practic, firmele mici reincadrate in firme mijlocii sunt puse sa plateasca 10% din banii absorbiti, iar firmelor mijlocii reincadrate in intreprinderi mari li se cer inapoi 100% banii atrasi in proiecte.
Acum, firmele se plang ca noile criterii de incadrare a IMM-urilor contrazic legislatia in vigoare i Romania inca din anul 2004. Antreprenorii arata ca ei au fost de buna credinta si au absorbit fondurile europene in conditiile puse de autoritatile statului roman.
"Ne aflam in situatia in care beneficiari corecti si cinstiti - pentru ca legislatia romaneasca nu a fost foarte bine armonizata cu cea europeana - se afla in situatia in care sunt nevoiti sa dea banii inapoi. Din ultimele discutii pe care le-am avut, se doreste sa se puna la masa reprezentantii Ministerului Economiei, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Finantelor, Secretariatului General al Guvernului si ai Consiliului Concurentei, dar din pacate nu reusesc sa gaseasca o soutie, desi toti recunosc ca este o mare pierdere pentru industria romaneasca ca aceste companii sa fie fortate sa intre in faliment chiar daca au fost corecte si cinstite" - a declarat, luni, intr-o conferinta e presa, Laura Ciuhu, membra a Patronatului Serviciilor Private din Romania.
La randul sau, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) cere o decizie guvernamentala prin care statul sa suporte din buget, corectiile financiare in aceste cazuri.
"Credem ca e nevoie de o decizie guvernamentala, astfel incat eforturile corecte ale firmelor care au atras fonduri europene si care si-au crescut competitivitatea, capacitatea de a produce mai mult si de a produce mai multe locuri de munca, trebuie sustinute, cu orice pret" - a spus secretarul general al AOAR, Cristian Parvan.
Vicepresedintele Asociatiei Consultantilor pentru Acesarea Fondurilor Europene din Romania (ACRAFE), Marian Dobrila, sustine ca in mai toate programele de fonduri europene pot aparea corectii financiare care sa fie aplicate retroactiv beneficiarilor care au derulat proiecte.
Dobrila a evaluat in acest moment volumul corectiilor la 10 - 30 milioane euro, insa dincolo de acesti bani miza ar fi insasi credibilitatea sistemului de fonduri UE, care, sustine el, are un impact mult mai mare.
"Discutam despre mai mult decat o suma de 10 sau 20 de milioane de euro. Discutam despre o problema de fond: transformam viitorul fondurilor europene intr-o gaura neagra pentru beneficiar. I se poate intampla oricand si poate fi oricine - pentru ca sunt 7 organisme autorizate sa faca audit pe fonduri europene - de la organismele intermediare pana la Comisia de audit a Comisiei Europene - care pot veni oricand in cei 7 ani, 10 ani, 20 de ani si sa spuna: <<Mai tii minte proiectul pe care l-ai avut acum 7 ani?>> . <<Nu...>> . <<Pai tin eu minte! Da-mi banii inapoi!>>".
Organizatiile mentionate cer acum ca Guvernul - prin Ministerul Finantelor, Ministerul Fondurilor Europene si Ministeru Economiei - sa suporte aceste corectii financiare din fondurile destinate ajutoarelor de stat acordate companiilor private care fac investitii in Romania.
Om de afaceri: Nici statul roman nu e drept sa plateasca
Nu toti oamenii de afaceri considera ca statul roman trebuie sa plateasca aceste corectii financiare, din bugetul la care contribuie toti cetatenii tarii si firmele. Ion Erbasu, antreprenor si manager in domeniul constructiilor, considera ca reprezentantii guvernamentali care au discutat si negociat problema la Comisia Europeana nu trebuia sa accepte aceste corectii financiare.
"Nu mi se pare drept nici ca statul roman sa suporte el. Reprezentantii statului roman la Uniunea Europeana nu trebuia sa ajunga la raspunsul asta" - a spus Erbasu, in aceeasi conferinta de presa.
Erbasu a tras la raspundere si pe unii dintre consultantii din proiectele europene, care, sustine el, nu au indrumat firmele sa ia deciziile procedurale cele mai bune pentru a nu ajunge la corectii financiare.
"Si consultantul are o vina. Firmele au dat un onorariu ca sa obtina finantare si la final firma de consutanta spune: <<Eu am facut ce am putut si la final ai obtinut fondurile europene, dar restul ma depaseste>>.
Este ca si cum ai merge la meditatii si ai face o problema cu un profesor de matematica si ti-ar spune ca e foarte buna. Iei bacalaureatul, termini si facultatea si pe urma trece un an si ti se spune: <<La bacalaureat n-a fost bun subiectul pe care ti l-am explicat eu, nici cel pe care ti l-a acceptat comisia de examen, iar acum ti se ia si diploma si toata activitatea dupa 6 ani" - se plange omul de afaceri, fratele milionarului Mihail Erbasu, care s-a sinucis in urma cu 12 ani.
Firma sa, Erbasu Total, a derulat un proiect pe fonduri europene de 10,6 milioane de lei, din care 6,3 milioane erau fondurile nerambursabile. Societatea a fost reclasificata din firma medie in intreprindere mare si a pierdut tot ajutorul nerambursabil de 6,3 milioane de lei.