Zeci de firme romanesti care au facut afaceri cu fonduri europene, puse sa returneze banii absorbiti. Cum s-a ajuns aici
claudiu.zamfirr

Zeci de firme romanesti care au facut afaceri cu fonduri europene, puse sa returneze banii absorbiti. Cum s-a ajuns aici

Imagine principala
Zeci de firme romanesti care au facut afaceri cu fonduri europene, puse sa returneze banii absorbiti. Cum s-a ajuns aici
O serie intreaga de firme romanesti care au facut investitii din fonduri europene sunt puse acum sa dea inapoi banii absorbiti, in totalitate sau partial. Numarul societatilor comerciale aflate in aceasta situatie se ridica la circa 100, iar sumele pe care statul roman li le cere ajung la circa 20 de milioane de euro, in total, potrivit unor evaluari din piata. Ministerul Fondurilor Europene spune ca firmele in cauza au luat bani europeni declarandu-se intreprinderi mici si mijlocii, dar, in realitate, erau companii catalogate ca fiind mijlocii sau chiar mari.

Sfarsitul perioadei de programare 2007-2013, care survine la finele anului 2015, le aduce unor firme romanesti corectii financiare si de 100% din banii pe care ii absorbisera in proiecte europene derulate in Programul Operatinal Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE), Axa prioritara 1 -  Un sistem inovativ si eco-eficient de productie.

Totul a pornit de la un audit efectuat de Comisia Europeana in februarie si in august 2015.

"Directia Generala REGIO a Comisiei Europene a desfasurat o misiune de audit follow-up, in august 2015, pentru a valida masurile preventive si de corectie implementate de autoritatile romane in privinta deficientelor din domeniul ajutorului de stat pentru Programul Operational de Competitivitate - Axa prioritara 1" - a declarat, pentru HotNews, un purtator de cuvant al Comisiei Europene.

Executivul comunitar sustine ca o serie de firme cuprinse in esantionul controlat luasera bani europeni pentru investitii ca intreprinderi mici, dar erau de fapt intreprinderi mijlocii sau luasera ca intreprinderi mijlocii, dar erau companii mari.

Limitele IMM-urilor

In terminologia europeana, categoriile de intreprinderi se stabilesc in primul rand in functie de numarul de angajati. Microintreprinderile au maximum 9 salariati, intreprinderile mici au intre 10 si 49 de salariati, iar intreprinerile mijlocii au 50 - 249 de angajati. De la 250 de salariati in sus, esti deja companie mare.

Comisia Europeana a avut insa o noua abordare in controalele efectuate: a urmarit ce legaturi exista intre firmele care au luat banii europeni ca IMM-uri si alte companii, respectiv intre actionorii din diversele societati.

Astfel, prin prisma legaturilor dintre actionarii companiilor, Bruxelles-ul a concluzionat ca anumite firme care se declarau intreprinderi mici se constituiau de fapt firme mijlocii sau chiar mari, iar unele care se declarau intreprinderi mijlocii erau de fapt mari. Potrivit acestor banuieli, o firma mare putea fi sparta in mai multe societati mici sau mijlocii pentru a se incadra in categoria IMM, eligibila pentru fondurile europene. 

Din cauza acestei situatii, Romania s-a ales cu axa 1 a POS CCE blocata, ceea ce inseamna ca Guvernul deconta din buget cheltuielile efectuate de firmele beneficiare in proiectele europene (platile intrene), dar nu primea mai departe de la Comisie fondurile europene aferente acestor plati intrene.

In urma auditului, Comisia a deblocat deconturile de bani europeni catre Romania in aceasta axa a POS CCE, insa a pus autoritatile romane sa ia la puricat proiect cu proiect si sa ceara inapoi banii europeni incasati de firmele care sunt reclasificate intr-o categorie superioara de intreprinderi, in urma controalelor.

2.000 de proiecte - luate la "bani marunti"

Circa 2.000 de proiecte sunt supuse procesului de control efectuat de autoritatile romane, in aceasta perioada, a precizat, pentru HotNews - StartupCafe, Ministerul Fondurilor Europene.

Firmele reclasificate intr-o categorie superioara sunt puse sa restituie 10% sau chiar 100% din banii europeni incasati.

"Astfel, pentru apelurile unde nu erau eligibile decat intreprinderile mici si mijlocii, iar ulterior reverificarii incadrarii in categoria IMM s-a stabilit ca firma era microintreprindere sau intreprindere mare, se impune rezilierea contractului de finantare si recuperarea sumelor platite.

In cazurile unde incadrarea ca si companie mica/mijlocie a fost eronata, dar firma este mica/ mijlocie, se vor incheia acte aditionale care rectifica sumele corect stabilite si procentul de finantare nerambursabila corect, alaturi de recuperarea sumelor platite in plus"
- precizeaza MFE, la solicitarea HotNews - StartupCafe.

Ministerul considera ca firmele sunt de vina pentru aceasta situatie si mentioneaza doua tipuri de cauze:

- "intreprinderi care au declarat in mod eronat incadrarea";
- "intreprinderi care au raportat/ declarat eronat legaturile cu alte firme ori datele financiare".

Practic, firmele reclasificate se gasesc intr-o situatie delicata: au facut cheltuieli de sute de mii, chiar milioane de euro, in unele cazuri, au primit banii europeni, iar acum sunt nevoite sa restuite sumele primite.

Cum se apara firmele

Desi e limpede ca o serie intreaga de firme romanesti vor fi puse sa plateasca sume mari de bani, HotNews - StartupCafe nu a reusit sa gaseasca niciun antreprenor afectat care sa se planga in mod public cu privire la sitiuatia delicata in care se gaseste.

In schimb, am vorbit cu consultanti pentru accesarea fondurilor europene care au prestat servicii de consultanta pentru firme carora acum statul le cere inapoi banii din proiectele europene.
 
"Au fost realizate multe demersuri comune prin Asociatia Consultantilor catre Ministerul Fondurilor Europene si celelalte ministere de resort, demersuri in care firmele afectate au fost prezente, dar lipseste in randul antreprenorilor romani o cultura de comunicare prin presa cu opinia publica. Poate este vorba si de o lipsa de incredere in eficienta acestui tip de comunicare" - a declarat Marian Dobrila, presedintele Asociatiei Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE).

Nici el nu a reusit sa convinga vreun antreprenor sa iasa public cu o pozitie referitoare la situatia din POS CCE, axa 1.

In schimb, Dobrila estimeaza ca sunt circa 100 de firme carora statul le aplica acum corectii financiare, iar din acestea, un numar de 20-25 de firme vor fi puse sa dea inapoi toti banii europeni absorbiti, pentru ca au fost reclasificate ca intreprinderi mari.

Suma totala care va fi retrasa de la firme este estimata la circa 20-25 de milioane de euro de liderul consultantilor.

El sustine ca majoritatea firmelor afectate de controale nu sunt vinovate de faptele care le sunt imputate si arata cu degetul spre o "eroare sistemica".

Liderul ACRAFE considera ca responsabilitatea trebuie sa fie a statului roman, pentru ca firmele in cauza au fost verificate de autoritatile romane (Autoritatea de Management si Organismul Intermediar) inainte de semnarea contractului de finantare.

"Vorbim nu de beneficiari care au furat fondurile europene, le-au deturnat sau fraudat. Nu vorbim nici macar de beneficiari care au gresit cu ceva, pentru ca informatiile furnizate de ei au fost verificate la sange la vremea respectiva.

Banii solicitati a fi rambursati nu sunt bani pe care firmele ii au prin conturi, asteptand cuminti sa ii dea inapoi la stat. Vorbim de firme care au cheltuit banii  facand investitiile ca la carte, au modernizat productia cu utilaje noi de ultima tehnologie, au realizat cresteri ale productiei, au creat locuri de munca" - sustine Dobrila.

Potrivit liderului consultantilor, problema a evoluat astfel:

1.    "Reglementarea romaneasca in ceea ce priveste incadrarea intreprinderilor in categoria IMM, legea numarul 346/2004, este de fapt o traducere a unei recomandari europene (2003/361/EC din 6 mai 2003). Acest regulament este vechi si nu acopera nici pe departe toate cazurile care pot aparea in practica. Autoritatea de Management a POS CCE (preluata de Ministerul Fondurilor Europene, de la Ministerul Economiei, in anul 2014 - n.r.) care a inceput analiza proiectelor din 2008 a aplicat intocmai aceasta legislatie romaneasca, iar beneficiarii care depuneau cereri de finantare erau obligati sa completeze o declaratie prin care apreciau singuri care este incadrarea lor ca intreprindere mica sau mijlocie".

2.    "Beneficiarii si consultantii lor au mers pe lege, iar evaluatorii de proiecte au acceptat in cele mai multe cazuri la acel moment incadrarile propuse de beneficiari. Desigur evaluatorii faceau si ei propriile verificari, dar nu puteau decat sa confirme ceea ce legea spunea negru pe alb, fara a se gandi la alte interpretari.

3.    Intre timp cazuistica a evoluat, chiar  Curtea Europeana de Justitie venind cu cateva noi interpretari ale acestei recomandari (ultima si cea mai elocventa in 27  februarie 2014 C-110/13)  care completau intelesul clasificarii in categoria IMM, in sensul extinderii cazurilor cand doua intreprinderi pot fi considerate legate".

4.    "Si mai clar, un exemplu extrem de des intalnit: daca o intreprindere are pana in 50 de angajati (luam in calcul criteriul cel mai uzitat, celalalt privind  activele si cifra de afaceri fiind de obicei mai greu de atins) ea se incadreaza in categoria intreprindere mica si are dreptul la 70% finantare. Daca firma nu detine actiuni la alte firme in proportie de peste 25%, si nici nu are in actionariat astfel de firme, atunci ea se numeste autonoma si datele ei raman curate, nefiin necesara nicio alta analiza suplimentara pentru acordarea procentului de finantare de 70%. La fel si daca are legaturi cu alte intreprinderi, dar suma tuturor calculata conform unui anumit algoritm nu depaseste 50 de angajati. Pana aici nu prea complicat".

5.    "Cuiul lui Pepelea era o prevedere referitoare la legatura intre intreprinderi prin persoane fizice. De exemplu, in trecut daca doua firme erau controlate de persoane fizice diferite, care nu erau rude sau nu aveau un acord de control in comun al firmelor, cele doua firme nu erau considerate legate. Conform noii interpretari, simplul fapt ca doua firme au actionari comuni le face legate, ba cateodata luandu-se in calcul administratorii comuni sau chiar relatiile comerciale dintre firme. Practic, poti fi legat de clientul tau majoritar, de furnizorul tau sau de firma fratelui tau, in diverse situatii".

Ce spune justitia europeana

Hotararea Curtii de Justitie a UE, in cauza invocata de Marian Dobrila, porneste de la un caz din Germania.

In acest caz, Comisia Europeana a decis ca unele intreprinderi pot fi considerate "afiliate", in sensul acestui articol, atunci cand rezulta din analiza unor raporturi atat juridice, cat si economice stabilite intre intreprinderi ca ele constituie, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care actioneaza in mod concertat, o entitate economica unica, chiar si atunci cand intre acestea nu exista in mod formal vreuna dintre relatiile avute in vedere.

In baza acestei recomandari, unele firme pot fi reclasificate din microintreprinderi in firme mici sau mijlocii sau din intreprinderi mijlocii in companii mari etc.

In schimb, Curtea de Justitie de la Luxemburg arata ca nu toate firmele care se coordoneaza pentru a lua anumite decizii sunt dependente economic una fata de cealalta.  

"Se considera ca actioneaza in mod concertat (...) persoanele fizice care se coordoneaza pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale intreprinderilor in cauza o influenta care exclude ca intreprinderile respective sa poata fi considerate ca fiind independente una de cealalta din punct de vedere economic. Indeplinirea acestei conditii depinde de imprejurarile cauzei si nu poate in mod necesar sa fie subordonata existentei unor relatii contractuale intre aceste persoane si nici chiar constatarii intentiei lor de a eluda definitia microintreprinderilor si a intreprinderilor mici sau mijlocii in sensul acestei recomandari" - se arata in dispozitivul hotararii CJUE.

Replica statului: ne-am bazat pe datele depuse de firme

In replica, Ministerul Fondurilor Europene spune ca autoritatile romane au dat aprobarile necesare inceperii proiectelor si demararii investitiilor in baza documentelor depuse de firme.

"Conform procedurilor de lucru si a legislatiei in vigoare, verificarile de catre statul membru se efectueaza in baza declaratiilor si a datelor depuse la dosar. Verificarea tuturor datelor se efectua intern in detaliu pe baza de esantion si nu pentru 100% dintre proiectele depuse" - spune ministerul.
Vizualizari
2473
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Retroactiv? Hotararea curtii de justitie e din 2014, dar actioneaza retroactiv, pentru situatii si proiecte mai vechi? Se incalca niste principii fundamentale de drept. In mod normal, proiecte mai vechi decat hotararea pot fi penalizate numai daca se emite in cazul lor o hotarare judecatoreasca. Nu are cum sa fie valabil doar pe seama simplei jurisprudente.Cum te-ai putea pregati pentru o situatie al carei rezultat este decis in viitor?
poza de profil
Doar nu se aștepta cineva să-și asume statul răspunderea Am o întrebare pentru domnul Dobrilă sau StartupCafe. Ministerul susține că s-au făcut verificări aleatorii și nu 100%. Ce se întâmplă dacă unul dintre beneficiarii căruia i s-a facut verificarea de către stat, acesta putând justifica cu solicitările de informații/documente suplimentare privind încadrarea firmei într-o categorie de IMM, i se cer acum banii înapoi? Nu ar fi asta o demonstrație a faptului că nici statul nu a interpretat corect legea și că este absurd să impute momentan beneficiarilor faptul că nu au făcut-o?
poza de profil
Si uite-asa va creste..exponential.... ....coeficientul de absorbtie al fondurilor comunitare de catre psd !!
poza de profil
Reorganizare Asa cum se descrie in articol, ca o Firma, sa spunem B, este "legata" juridic prin acelasi/aceeasi actionar, fie ea persoana fizica fie juridica, si "legata" din punct de vedere economic de o alta Firma A ma duce cu gandul la conceptul din fiscalitatea germana de "Organschaft" prin care cele doua firme se considera o singura entitate economica. Exista "Organschaft" din punctul de vedere al TVA-ului , al impozitului pe Profit. Acest concept exista. Deci in acest caz s-a considerat Firma B nu autonoma ci intr-un fel de "Organschaft" cu Firma A, ceea ce a dus la reclasificarea marimii unitatii. Intrebarea este in ce masura formularele de atunci prevedeau acest lucru.In ceea ce priveste "neclaritatea" interpretarii legii si clarificarea ulterioara. In Germania exista mai multe situatii pentru acest caz:1. Deciziile fiscale sau de alt gen se dau dar se declara "nedefinitive" in masura in care situatia respectiva este necalrificata, pana la clarificare. 2. Se scoate o noua lege dar cu asa-numitul "Vetrauensschutz", adica cu protectie juridica pentru cazurile deja consumate. In acest caz nu se mai modifica "trecutul" si ce s-a facut "gresit" in trecut din punctul de vedere al prezentului, nu se mai modifica.3. Exista intr-adevar si cazuri in care se modifica situatiile trecute, fara "Vertrauensschutz". Deci si in Germania este posbil sa te trezesti cu o "placinta" din asta si sa fii pus in situatia de a procesa cu statul.Asta ca informatie si comparatie cu ceea ce exista in Romania. Nimic nu este sigur, prin viata trebuie sa mergi cu ochii mari deschisi si capul treaz.

- Ultimele știri -

Cookie Settings