Crowdfundingul capata contur si in piata locala. Prin ce platforme pot startup-urile romanesti sa obtina finantare - Finantari - StartupCafe.ro
raluca.abrihann

Crowdfundingul capata contur si in piata locala. Prin ce platforme pot startup-urile romanesti sa obtina finantare

Imagine principala
Crowdfundingul capata contur si in piata locala. Prin ce platforme pot startup-urile romanesti sa obtina finantare
Crowdfundingul este una dintre cele mai utilizate metode de obtinerea a fondurilor necesare pentru lansarea pe piata a startup-urilor din Occident. Acest tip de finantare a inceput sa prinda contur si in Romania, in ultimii ani, dar piata locala ramane inca una imatura, potrivit principalilor jucatori din domeniu. Cu toate acestea sunt proiecte listate pe platformele romanesti de crowdfundig care au reusit sa stranga si peste 40.000 de lei.

Crowdfundingul este o forma de strangere de fonduri care se realizeaza online, pe platforme speciale, acreditate, unde antreprenorii isi listeaza proiectele (produse sau servicii). Aceste proiecte sunt finantate apoi de utilizatorii platformei, care pot fi atat persoane fizice cat si juridice, care doresc sa contribuie la punerea in practica a acelor proiecte. Fiecare platforma are propriul regulament de functionare.

In Romania exista, in prezent, sase platforme de crowdfunding: Crestemidei.ro, Multifinantare.ro, Wearehere.ro, Bursabinelui.ro, Sprijina.ro si o plaforma de finantare lansata de Universitatea Babes-Bolyai din Cluj (crowdfunding.alumni.ubbcluj.ro).

Una dintre principalele probleme aduse in discutie de o parte dintre reprezentantii acestor platforme este lipsa reglementarii crowdfundigului in Romania. “In acest moment platforma Crestemidei.ro functioneaza in baza legii care reglementeaza sponsorizarile si donatiile fapt pentru care initiatorii de proiecte pot fi doar ONG-uri sau persoane fizice. Cand vine vorba de startup-uri, in prezent, crowdfundingul poate functiona doar pe o platforma de <<pre-selling sau advance selling>> – atunci cand un startup urmeaza sa lanseze un nou produs si convinge membrii comunitatii sa comande acel produs si sa il plateasca inca din faza de design sau de prototip. Cu banii astfel obtinuti, compania poate finaliza procesul de dezvoltare a produsului respectiv”, spune Catalin Vasile, business angel si vicepresedinte al Asociatiei Crestem Idei.

In toamna anului trecut, Departamentul pentru IMM-uri a elaborat un proiect de lege cu scopul de a reglementa acest domeniu. Proiectul prevedea, printre altele, ca suma maxima de fonduri colectate pentru un proiect prin crowdfunding sa fie de 1 milion de euro, echivalent in lei, la cursul Bancii Nationale, din ziua postarii proiectului. Iar, suma maxima pe care sa o poata oferi un singur finantator pentru acelasi proiect sa fie de 1.000 de euro, pe aceeasi platforma de crowdfunding. Un singur finantator pe platformele de crowdfuning nu poate investi mai mult de 5.000 de euro in toate proiectele publicate de aceeasi platforma pentru finantare participativa pentru o perioada de 12 luni, potrivit proiectului de lege.

“Un barometru al nivelului de dezvoltare al acestui curent, al finantarii participative, tine si de tipul de crowdfunding utilizat si observam ca asistam la o propagare a acestuia dinspre donatie (faza incipienta), inspre investitie - equity (faza matura). Majoritatea platformelor din Est sunt de tipul recompensa cu tendinte majore catre donatie.  Acest lucru este mentionat  in toate rapoartele organismelor care analizeaza fenomenul si poate fi observat usor si  prin media sumelor pe sustinator.  Trecerea dinspre donatie  inspre imprumut - investitii (decizia de sustinere se bazeaza pe analize complexe) va fi momentul in care acest curent de finantare alternativa va deveni o sursa reala de finantare pentru startup-uri”, spune Mirel Borodi, fondator al platformei Multifinantare.ro si managing partner Trustul de Consultanta Transilvanean.

In 2014, companiile romanesti au utilizat doar un sfert din plafonul de sponsorizare deductibil fiscal pentru a sprijini cauze si proiecte cu perspectiva. “Este un procent mult sub media europeana, de 43%. Si vorbim de un plafon ce a depasit suma de 500 milioane euro in Romania, anul trecut. Este evident, atunci, potentialul crowdfundingului ca solutie nu doar de finantare, dar si de promovare, sustinere a unor proiecte exceptionale. Acestea pot fi sansa Romaniei la o societate mai buna, mai curata, mai aplecata spre valori”, a declarat Remus Pakei, project manager Sprijina.ro, platforma lansata in luna iulie a acestui an. De la lansare si pana in prezent platforma numara peste 20 de cauze active, care au reusit sa adune donatii de peste 17.000 de euro.

Multifinantare.ro este o plaforma lansata in 2012, iar reprezentantii acesteia spun ca sub 10% dintre proiectele postate de-a lungul vremii au primit finantarea ceruta. “Pe partea de investitii, proiectele din domeniul tehnologic au ocupat  un loc important, doar ca problema majora la aceste proiecte este suma mare solicitata (peste 100.000 euro). Un alt domeniu care atrage este cel artistic, doar ca proiectele din aceasta categorie au tendinta de-a merge in zona recompenselor simbolice spre donatie, necaracteristic platformei noastre”, explica Mirel Borodi.

Tot in 2012 a fost lansata si platforma Crestemidei.ro. Aceasta a gazduit pana acum 57 de proiecte, din care 29 au fost finantate integral si au reusit sa adune, in total, peste 257.000 de lei. “Proiectul CaziNou care isi propunea redeschiderea temporara pentru eveniment culturale a Cazinoului din Constanta a adunat 44.225 de lei. Din pacate proiectul nu a mai fost pus in practica si finantatorii si-au primit banii inapoi. Urmatorul proiect in ordinea sumei adunate este filmul Ultima Transhumanta de Dragos Lumpan care a strans suma de 40.169 de lei si care abia s-a incheiat”, mai spune Catalin Vasile, fondator al platformei.
Vizualizari
243
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Cine poate explica? De ce statul trebuie sa limiteze, prin lege, sumele date de persoane particulare catre crowdfunding si sa restrictioneze printr-un maxim pe persoana participarea?
poza de profil
Crowdfunding in lipsa unei legi Din pacate, momentan nu exista o lege privind multifinantarea (finantarea prin crowdfunding), exista doar un proiect de lege. Ori, pana cand nu va exista o lege clara, aprobata, promulgata si publicata, e loc de orice speculatii sau modificari. Din aceasta cauza, a lipsei cadrului legal, practic nu exista inca o piata reala de finantare, marea majoritate a solicitarilor privesc proiecte umanitare, sociale, culturale, artistice, etc., ce seamana mai degraba a donatie sau sponsorizare decat a finantare reala a unui business propriu zis, fie el in stadiul de start-up, fie in faza consolidata, de crestere a acestuia, asa cum se intampla peste tot in lume.Revenind la subiect, limitele prevazute in proiectul de lege nu e neaparat sa se regaseasca si in legea propriu-zisa (daca va exista vreodata), asa cum s-a intamplat si in cazul Legii 120/2015 a investitorului privat (business angel). Legea finala a adus modificari esentiale privind functionarea acestei metode, fata de cum era prevazuta in proiectul legii respective.Deci sa speram ca alesii nostri isi vor aminti si de acest proiect de lege uitat pe cine stie prin ce sertar si il vor aproba intr-o forma finala, cat mai repede posibil, spre beneficiul tuturor celor implicati in administrarea afacerilor si, de asemenea, a celor care vor sa investeasca in aceasta piata.