Patru pre-acceleratoare de afaceri active in Romania. Cum te poti folosi de ele daca ai o idee de start-up.

Primele acceleratoare de afaceri s-au lansat, la nivel mondial, in urma cu zece ani. Pe piata din Romania insa, abia in urma cu trei ani isi faceau aparitia primele pre-acceleratoare de business, programe care se afla inca in plin process de dezvoltare. Unul dintre principalele motive din cauza caruia in Romania lucrurile evolueaza atat de incet sta in lipsa unor fonduri de investitii puternice care sa sustina programele de accelerare.Cu toate acestea, in ultimii ani au inceput sa apara si la noi cateva programe de pre-accelerare in domeniul tehnologiei, la initiativa companiilor private si a mediului universitar.


Diferenta dintre un program de accelerare de afaceri si un program de pre-accelerare se refera in special la nivelul la care se afla startupurile care se inscriu in program. „Programele de accelerare lucreaza cu echipe care au deja un produs validat de piata, scopul lor fiind sa le ajute sa obtina finantare pentru crestere sau sa incheie parteneriate pentru distributie sau vanzare. Un program de pre-accelerare lucreaza cu startup-uri early stage (intr-un stadiu mai incipient de dezvoltare) si este focusat pe a ajuta echipele sa isi valideze produsele cu piata. Un astfel de program are o componenta educationala mult mai puternica”, explica George Dita, startups program manager, How to Web – organizator al programului de pre-accelerare MVP Academy.

Insa ambele tipuri de programe pun la dispozitie know-how-ul necesar pentru parcurgerea drumului de la o idee la un produs, adauga Razvan Rughinis, cofondator Tech Lounge, organizator al programului de pre-accelerare Innovation Labs.


Cum se desfasoara un program de pre-accelerare de afaceri?


Fiecare program are o metodologie proprie, dar per ansamblu urmeaza aceeasi pasi. In medie, perioada de desfasurare a unui astfel de program este de 8 saptamani de la incheierea procesului de inscriere al participantilor. In majoritatea  cazurilor, pre-acceleratoarele debuteaza printr-un proces de selectie al proiectelor inscrise, asa-numitul hackathon. Participantii selectati in aceasta etapa lucreaza apoi la dezvoltarea conceptului de business si a produsului alaturi de mentori: antreprenori, profesionisti si lideri din industrie care ii ajuta sa isi dezvolte proiectele la nivel de startupuri capabile sa atraga investitii. Fiecare program se incheie cu un eveniment de prezentare al produselor in fata unui public format din membri ai comunitatii IT&C regionale, printre care se afla si potential investitori. In acest an au fost peste 500 de proiecte inscrise in patru dintre cele mai mari programe de pre-accelerare, organizate in Romania. Dupa incheierea programelor, organizatorii continua sa lucreze cu absolventii si sa actioneze in continuare ca facilitatori si consultanti pentru acestia.


Chiar daca in ultimul an au mai aparut cateva initiative de programe de accelerare, organizatorii MVP Academy sunt de parere ca la noi nu exista inca acceleratoare la nivelul la care aceste  programe se organizeaza in afara. „Pentru a avea un program de accelerare trebuie sa oferi finantare de tip seed sau pre-seed si sa fii in contact cu piata de desfacere pentru produsele respective. Programele de accelerare sunt sustinute de fonduri de investitii sau actioneaza ele ca fondurile de investitii. Romania inca nu este o piata de desfacere foarte atractiva pentru produse tech in stadiu emergent, asa ca, este dificil sa generezi interes sau sa formezi un astfel de fond de investitii doar pentru piata locala. Lucrurile se indreapta insa catre acest punct”, subliniaza George Dita.


Pe de alta parte, reprezentantul Innovation Labs este de parere ca acest model de program se dezvolta destul de greu la noi in tara si din cauza temerilor multor tineri de a miza pe antreprenoriat. „Oportunitatile si riscurile antreprenoriatului intra in contradictie cu certitudinile oferite de carierele in corporatiile din domeniul IT&C.  Noi le aratam ca este o tensiune aparenta. Exista si echipe care aleg direct sa isi inceapa propria afacere, preferand antreprenoriatul fata de munca in corporatii. Totusi, un impact insemnat il avem si pentru acei tineri ce aleg, pentru inceput, o cariera in mediul corporativ – dar, mai tarziu, vor avea incredere sa cantareasca atent oportunitatea initierii unui startup”, argumenteaza Razvan Rughinis.


Programe de pre-accelerare in Romania:


Innovation Labs

Programul se desfasoara in perioada martie-iunie, iar inscrierile incep din 21 februarie. In acest an, Innovation Labs a incheiat cea de a treia editie, ajungand la un total de peste 451 de participanti si peste o suta de proiecte in cei trei ani de la lansare. Programul se deschide prin doua evenimente de 24 de ore, care se desfasoara la Bucuresti si la Cluj. In cadrul fiecarui hackathon sunt prezentate ideile de afaceri ale participanţilor in faţa mentorilor ce urmeaza sa ii sprijine pe parcursul programului si sunt selectate cele mai bune proiecte.


Participanţii selectati lucreaza apoi timp de aproape trei luni la dezvoltarea conceptului de business si a unui produs minim viabil alaturi de antreprenori, profesionisti si lideri din industria IT. La final, echipele isi prezinta ideile de afaceri in cadrul evenimentului numit Demo Day. Programul este organizat de Tech Lounge cu sprijinul Orange, Carrefour Romania, Microsoft YouthSpark, Romanian-American Foundation. „In prezent, provocarea principala consta in mentinerea unui ritm de implicare ridicat al tinerilor dincolo de cele trei luni din program. Produsele IT, spre deosebire de alte domenii, au nevoie de o bucla de validare de mai lunga durata, punand la incercare perseverenta echipelor – in conditiile in care perseverenta este sarea in bucate pentru succesul unui startup IT&C”, explica managerul proiectului.


O alta provocare de care Razvan Rughinis spune ca s-au lovit adesea pe parcursul editiilor Innovation Labs este aceea a ‘Ideii’ cu I mare: „Faptul ca pentru a reusi trebuie sa ai o Idee perfecta, pe care oricum nu trebuie sa o divulgi nimanui de teama de nu a fi furata! De fapt, idei are toata lumea – provocarea este sa le treci cu succes prin nenumaratele filtre ale cerintelor utilizatorilor, de piata, si tehnice pana le rafinezi intr-un produs care merge  si preferabil se si vinde.”


Printre proiectele castigatoare ale editiei din acest an au fost: aplicatia Vitabox.me, castigatoarea premiului “Best Business” la Innovation Labs 2015, care ofera planuri nutritionale, incluzand scheme de suplimente, personalizate pentru fiecare utilizator practicant de fitness sau body building; Eskimo, o genunchiera smart care ajuta schiorii sa isi perfectioneze tehnica, prevenind accidentele de pe partie sau Fingerdrum Legend, o aplicatie care aduce educatia si entertainmentul la un loc si invata orice doritor sa produca muzica. „Chiar daca lucram cu echipe foarte tinere, dupa fiecare editie am avut proiecte care au mers mai departe si au reusit sa gaseasca investitori. Exista 3 startupuri ale editiilor precedente care au obtinut finantare (Wyliodrin, Fullscreen Digital si Lifebox.mobi) iar, din editia 2015, cel putin 3 echipe exploreaza oferte din partea investitorilor”, mai adauga reprezentantul Innovation Labs.


Wyliodrin este o platforma ce ofera acces unui publicului larg la programarea dispozitivelor embedded. Fullscreen Digital este o companiei de tehnologie care creeaza servicii digitale de cuantificare a comportamentului clientilor diferitor retaileri. Lifebox.mobi  este o platforma de photo-sharing ce poate fi accesata din orice browser si de pe orice dispozitiv si permite adaugarea distribuirea de fotografii fara accesarea unui cont sau descarcarea de unei aplicatii.


MVP Academy

Programul se desfasoara, anual, in perioada martie-mai, iar inscrierile incep din data de 16 februarie. La 16 martie sunt anuntate echipele selectate si se da startul programului propriu-zis. Proiectele dezvoltate trebuie sa fie in domeniul software, hardware, internet of things, mobile, robotica, biotech, medtech sau e-commerce.


Pe parcursul a doua luni, participantilor admisi in MVP Academy li se ofera resurse educationale adaptate pentru dezvoltarea proiectelor si interactioneaza cu mentori din industria IT, investitori de tip angel si reprezentanti ai unor fonduri de investitii si programe de accelerare din regiune. Programul s-a aflat in acest an la a doua editie si este organizat de How to Web in parteneriat cu Telekom Romania si Bitdefender, cu sprijinul CyberGhost, Raiffeisen Bank, hub:raum, Microsoft si SendGrid.
„Punctele cheie ale programului sunt sesiunile de mentorat, intalnirile cu clientii, precum si Demo Day, evenimentul care incheie programul si in care echipele urca pe scena pentru a-si prezenta produsele si progresul inregistrat in fata audientei”, explica George Dita.


Fiecare editie MVP Academy a avut 13 echipe finaliste selectate din sute de aplicatii. Majoritatea participantilor la cea de a doua editie au mai condus sau inca mai conduc afaceri. Doar 3 dintre cele peste 35 de persoane implicate in program aveau sub 25 de ani, ceilalti avand o medie de varsta de peste 30 de ani.

In ceea ce priveste prima editie a programului, 7 dintre companiile participante au obtinut investitii in primele 6 luni de la finalizarea acestuia, potrivit organizatorului MVP Academy. „Numarul de produse lansate pe piata nu este unul dintre cei mai buni indicatori de performanta pentru un astfel de program, avand in vedere faptul ca produsele tech au multiple lansari, iar durata de dezvoltare a produsului depinde de specificul sau. De exemplu, cei de la Axosuits, startup care a facut parte din prima editie a programului de pre-accelerare si care dezvolta exoscheleti pentru persoanele cu dizabilitati, au un ciclu de dezvoltare foarte lung, in timp ce o aplicatie mobila poate fi lansata pe piata in 3 saptamani. 7 proiecte din 13 (peste 50%) dintre cele participante la prima editie au fost lansate pe piata”, mai spune George Dita.


El mai aminteste ca 4 dintre echipele participante la prima editie au fost admise in programe de accelerare cunoscute din Statele Unite si Marea Britanie, iar 5 dintre ele au ridicat finantari in valoare totala de 207.000 euro. ,,Desi au absolvit programul de mai putin de 3 luni, echipele care au facut parte din cel de al doilea lot au inregistrat si ele rezultate deosebite: au demarat discutii cu potentiali investitori, au fost admise in programe de accelerare, sau au obtinut premii la nivel international", afirma George Dita.


Spherik Accelerator

Programul este dedicat startup-urilor din tehnologie si se desfasoara la Cluj pe o perioada de 4 luni. Inscrierile au inceput in luna octombrie, iar in luna noiembrie au fost anuntate echipele selectate pentru a participa la program. Spherik Accelerator debuteaza cu EMPRETEC, un workshop pentru dezvoltarea competentelor antreprenoriale, creat de Natiunile Unite si Universitatea Harvard. Pe parcursul celor 4 luni echipele selectate in program primesc spatii individuale la Liberty Technology Park Cluj, unde sa isi construiasca proiectele si li se acorda suport pentru a se constitui juridic. In acest an organizatorii au anuntat ca inscrierile vor incepe din luna septembrie.


Programul a fost fondat de Banca Transilvania, Liberty Technology Park, Universitatea Babes Bolyai si Universitatea Tehnica din Cluj Napoca, iar in aceasta vara s-a incheiat prima editie. „Un pre-accelerator, in general, se axeaza pe furnizarea de educatie antreprenoriala si conturarea unei idei, precum si dezvoltarea unor produse viabile. Un accelerator se concentreaza mai mult pe implementarea unui model de afacere, gasirea clientilor si a unor investitori. Noi incercam sa includem ambele modele in programul nostru”, explica Jennifer K. Austin, managing director Spherik Accelerator.


S-au inscris 45 de echipe la aceasta editie a Spherik Accelerator, din care au fost alese, in final, 7 pentru a lua parte la programul de accelerare si alte 7 pentru cel de pre-accelerare. Printre acestea s-au numarat AppRod, un „portofel” virtual care completeaza automat formularele digitale, permitand utilizatorilor sa reduca birocratia; Primul Medic, o platforma mobila care conecteaza medicii cu pacientii; City365, o aplicatie care afiseaza instant promotii celor aflati la o anumita distanta de magazine sau de un restaurant; ChallengeXP, o aplicatie dedicata finantelor personale, care ajuta utilizatorii sa isi gestioneze mai bine economiile.

„O parte dintre participanti se afla in discutii avansate cu cativa investitori importanti. Dar, aceasta etapa a gasirii unui investitor este destul de complicata in Romania. Mai mult, cred ca foarte multe startupuri nu au de fapt nevoie de un investitor. Multora le-ar fi suficiente propriile resurse pentru a-si construi propriile produse si a-si gasi utilizatorii. Cautarea investitorilor prea devreme ar putea sa dauneze unor startupuri care ajung sa se concentreze mai mult asupra acestui aspect decat pe cel al validarii produsului. Drept urmare, noi sfatuim echipele sa se concentreze asupra propriilor resurse”, sustine Jennifer K. Austin.


SprintPoint

Programul de pre-accelerare SprintPont, recent lansat, s-a desfasurat la Cluj, in perioada iunie-iulie. Inscrierile au inceput pe 13 mai si s-au incheiat la finele lunii mai. Echipele selectate participa apoi, timp de 8 saptamani, la intalniri cu mentori si workshopuri care sa ii sprijine la dezvoltarea afacerilor pe care sa le poata adapta conditiilor ecosistemului antreprenorial local. La editia 2015 au participat 14 echipe formate din 2 pana la 5 participanti. Acestia urmeaza sa se reintalneasca in noiembrie, in cadrul Startup Transilvania Demo Day, unde isi vor prezenta in fata unui juriu format din antreprenori si lideri din IT proiectele dezvoltate in cadrul programului. Programul este organizat de platforma  Startup Transilvania si ClujHUB.


”Un rol important l-au jucat si parteneriatele dezvoltate cu o serie de acceleratoare internationale care s-au implicat activ in generarea si livrarea programei educationale si de business development, fiind direct interesati de viitoare investitii si colaborari cu echipele participante in SprintPoint”, explica organizatorii. Cat despre fondurile necesare organizarii pre-acceleratorului, reprezentantii Transilvania si ClujHUB spun ca acestea au fost alocate din resurse proprii, fiind in mare parte investite in echipa de coordonare a proiectului, delegatii internationale si afilieri strategice pe plan european si nu numai. In total costurile insumeaza o valoare de peste 1.400 euro pentru fiecare echipa participanta, potrivit organizatorilor.


Reprezentantii Startup Transilvania si ClujHUB spun ca in ce priveste evolutia startup-urilor din zona Transilvaniei si a Clujului, in special, este tot mai vizibila cresterea constanta a numarului de persoane cu idei de startup-uri tehnologice, precum si o tendinta mai mare spre rezultate si orientarea lor, cu precadere, spre construirea de produse globale. „Se face simtita si influenta evenimentelor dedicate care sunt tot mai multe si le ofera startup-urilor contextul potrivit pentru a gasi noi oportunitati si a-si extinde orizontul de business”, sustin organizatorii SprintPoint.