VIDEO Burning Man, un festival nebun în mijlocul deşertului: Ce fac Elon Musk şi fondatorii Google aici şi ce ar avea Facebook de învăţat

Peste 75.000 de oameni participă în fiecare an la Burning Man, un eveniment ce se întâmplă în deşertul Nevadei, în Statele Unite şi care a fost transformat în timp într-o adevărată mişcare ce s-a răspândit în întreaga lume. Vin acolo oameni ca Elon Musk, sau fondatorii Google şi mulţi alţi antreprenori. Iar Facebook ar avea câte ceva de învăţat din ideile promovate acolo, ne spune şefa festivalului, Marian Goodell.

Toată această mişcare din jurul ”Burning Man” a apărut pe la sfârşitul anilor '80, pe o plajă din San Francisco, când doi tineri, Larry Harvey şi Jerry James au construit un ”om de lemn” pe care l-au dus pe plajă şi i-au dat foc, iar în jurul lor s-au adunat o grămadă de oameni pentru a sta în jurul focului.

Cum acest gen de manifestare nu se putea întâmpla pe o plajă amenajată, totul s-a mutat în deşert. Şi de atunci în fiecare an, în deşertul Black Rock, din Nevada, se adună mii de oameni care petrec împreună timp de opt zile, în perioada 25 august - 2 september (de ziua muncii – Labor Day). La final o construcţie uriaşă de lemn cu formă umană este incendiată.

Ideea în jurul căreia s-a format această mişcare este cea de voluntariat. ”Nu vindem nimic altceva în afara de cafea şi gheaţă, nu avem coşuri de mizerii, fiecare strânge după el. Principiul nostru este să nu lăsăm nicio urmă la final”, spune Marian Goodell. Şi totuşi este nevoie de un buget pentru organizare, un buget care nu este deloc mic. Se cheltuie anual cu organizarea peste 45 de milioane de dolari.

Printre participanţi se numără, artişti, fondatori de startup-uri, antreprenori, sau pur şi simplu iubitori de artă, care, după cum spune şefa Burning Man, vin aici pentru a se insipira, a găsi noi idei pentru ceea ce fac ei în viaţa cotidină.

Profilul participanţilor:

• vârsta medie 30-34 de ani
• peste 15% au peste 50 de ani
• circa 1000 de copii participa anual
• 58% sunt barbaţi, 40% sunt femei
• 72% sunt absolvenţi de facultate
• 25% sunt din afara Statelor Unite

Cifre Burning Man:

• 75.000 de participanţi
• buget anual de 45 milioane de dolari
• peste 1.000 de campinguri tematice
• peste 400 de standur şi instalaţii realizate de artişti
• suprafaţa pe care se întinde festivalul este de epste 15 kmp
• înconjurat de peste 14 km de garduri, înalte de 81 de cm

Reţeaua globală organizează anual peste 85 de evenimente cu tematică similară, în peste 40 de ţări din afara SUA.

Ce puteţi afla din interviul cu Marian Goodell, CEO Burning Man:

• cum a ajuns un festival să transforme într-o mişcare globală

• de ce este greu să convingi autorităţile ca tot ce se întâmplă acolo e legal

• de ce este Burning Man o organizaţie nonprofit

• ce au de învăţat antreprenorii de aici

Interviu:

SC: Povesteşte-mi despre Burning Man. Cum aţi reuşit să îl transformaţi într-o mişcare globală şi să creaţi o reţea uriaşă ce se întinde în toată lumea?

MG: Organizaţia Burning Man a creat o ”scenă” a evenimentului în Black Rock unde oamenii vin şi îşi aduc tot ce au nevoie pentru a supravieţui şi îşi aduc arta şi creativitatea. Iar experienţa de a fi creativ în preajma altor oameni te mişcă. După ce oamenii pleacă, ne contactază şi ne întrabă cum pot găsi alţi oameni acolo de unde provin. Nu se întâmplă doar în America, se întâmplă în peste 40 de ţări din întreaga lume. Şi ei vin şi ne întreabă pe noi, ne puteţi ajuta, ne puteţi ajuta să facem artă, să facem un eveniment. Aşa că am creat un program de leadership astfel încât oamenii să poată să încurajeze arta şi creativitatea în propriile lor comunităţi. Şi lucrurile pur şi simplu se petrec de la sine. Le încurajăm şi noi puţin, dar sentimentul pe care îl primeşti de la Burning Man se tot perpetuează.

SC: Care sunt cele mai mari provocări ale evenimentului?

MG: Aş spune că cele mai mari provocări pentru noi, cei care facem ca Burning Man să poată avea loc în deşertul Black Rock, este de a explica autorităţilor ce facem noi acolo. Pentru că principiile noastre şi cadrul de lucru sunt puţin diferite faţă de felul în care funcţionează alte organizaţii. Spre exemplu nu avem coşuri de gunoi la Burning Man. Când autorităţile locale aud asta sunt îngrozite şi vor containtere şi tomberoane cât mai mari ca apoi gunoiul să dispară cât mai repede. Dar noi trebuie să le explicăm de ce suntem siguri că participanţii vor curăţa toată mizeria. Şi, după cum probabil ştiţi deja, autorităţile sunt foarte îngrijorate când se adună grupuri mari de oameni şi fie că e în România, sau la Londra, sau în Japonia, ori SUA ai nevoie de autorizaţii şi vor să ştie exact ce se întâmplă, dacă este vorba de o paradă, sau o petrecere. Dar Burning Man nu este un festival obişnuit şi ne consumăm o grămadă de timp explicând ce este şi care sunt rezltatele pentru a putea face ceva diferit, să nu fim doar un festival oarecare.

SC: De ce aţi ales să transformaţi Burning Man într-o organizaţie nonprofit?

MG: Era destul de distractiv câtă vreme a fost interesat de profit, dar oricum nu făceam foarte mulţi bani, iar intenţia era să se păstreze conceptul chiar şi atunci când noi nu vom mai fi, aşa că am considerat că nu are niciun rost să fie deţinut de cineva anume. Partea bună atunci când există propretari este că putem să hotărâm totul rapid, să facem lucrurile aşa cum vrei noi. Să fii nonprofit presupune să ţinem cont de ce vor participanţii, de guvern care ne acordă statutul de organizaţie nonprofit. Aşa că a fost important, pentru ca această cultură şi acest ethos să supravieţuiască pe termen lung, organizaţia să devină nonprofit.

SC: Noi scriem pentru antreprenorii din România. Ce pot ei învăţa din strategia prin care aţi construit Burning Man?

MG: Partea interesantă este ca sunt foarte mulţi inovatori care vin acolo, oameni ca Elon Musk, sau fondatorii Google, multi alţi antreprenori mai mici. Şi ceea ce ne spun este că Burning Man îi inspiră să fie creativi. Vin an după an pentru a găsi noi idei. Când eşti la Burning Man şi nu ai tranzacţii de făcut şi nu îşi cumperi singur berea ci o primeşti cadou te ajută să scapi de inhibiţii, să gândeşti mai liber şi mai creativ. Sfatul meu pentru antreprenori este să-şi creeze un mediu pentru ei şi pentru ceilalţi, care îi inspiră să fie creativi şi îi insipiră pe alţii să fie creativi. Iar apoi, cred că principiile şi cadrul de desfăşurare pe care le-am avut încă de la început şi pe care nu le-am schimbat sunt foarte importante. Le dă oamenilor un spaţiu în care să înţeleagă ce se aşteaptă de la ei. Principiile sunt de a forma legături între ei şi de a se comporta frumos unul cu altul. Cred că Facebook ar putea folosi acest gen de valori, în loc să se îndepărteze de ideea comunitate şi conexiune. Este important să nu fim răi unii cu alţii, ci să lucrăm împreună. Antreprenorii care dezvoltă un produs sau o organizaţie ar trebui să se gândească ce aşteptări au unii de la alţii, dar şi ce aşteptări au de la cei care le folosesc produsul şi care este atitudinea utilizatorilor, unul faţă de celălalt.