Cum faci trecerea de la startup la corporaţie şi înapoi: Andrei Pitiş, antreprenor, despre ideile de startup-uri care pot ajunge “unicorni” şi pregătirea IT-iştilor români
Raluca Abrihan

Cum faci trecerea de la startup la corporaţie şi înapoi: Andrei Pitiş, antreprenor, despre ideile de startup-uri care pot ajunge “unicorni” şi pregătirea IT-iştilor români

Thumbnail

A creat primul smartwatch românesc, cumpărat de Fitbit, a fost vicepreşedinte în compania americană mai mulţi ani, iar acum, Andrei Pitiş s-a întors la investiţii în startup-uri IT şi la pregătirea tinerilor antreprenori din IT. Ce idei de afaceri au şanse să primească finanţare şi unde se află următorul unicorn românesc şi de ce nu avem startup-uri româneşti pe zona de hardware.

Ce a însemnat trecerea de la startup-uri la corporaţie şi viceversa?

Andrei Pitiş: Dacă te uiţi la sistemul antreprenorial din Silicon Valley se întâmplă foarte des acolo ca un antreprenor să crească un startup, să-l vândă, să stea apoi câţiva ani la firma care l-a cumpărat şi apoi să reînceapă un parcurs antreprenorial, să o ia de la zero.

Este un drum firesc pentru antreprenorii din tehnologie, pentru că achiziţiile sunt fireşti. Un antreprenor este în stare să ia un startup de la zero iar apoi îl vinde sau acţionariatul se schimbă pentru a ajuta echipa şi startup-ul respectiv.

În perioada de corporaţie ţi-a lipsit perioada în care te-ai ocupat de startup-uri?

Andrei Pitiş: Da, dar pentru mine şi aventura din Fitbit a fost una antreprenorială, am construit biroul de aici, am participat la dezvoltarea unor produse. Eu am ieşit în momentul în care şi Fitbit a fost cumpărat de un gigant, de o companie în care probabil e antreprenoriat şi acolo, dar mie mi s-a părut că dacă o iau de la zero este mai interesant.

Ce ai găsit în ecosistemul românesc de startup-uri la întoarcere?

Andrei Pitiş: Senzaţional. A fost o revelaţie momentul în care am lansat Programul 100 de milionari, proiect pe care l-am lansat cu mai bine de un an jumate în urmă. Am constatat că este un ecosistem, la care am participat şi eu la construcţia lui în timp, de acum zece ani şi până azi, chiar dacă în ultimii ani m-am mai distanţat, este mult mai puternic decât îl ştiam.

Au apărut multe fonduri VC, angel investors care investesc şi participă activ în startup-uri. Lucruri nemaipomenite. Cam acesta a fost momentul, anul trecut, pe la începutul anului când mi-am dat seama că urmează să plec şi să mă reîntorc în antreprenoriat.

Părţile mai puţin bune, problemele pe care le-ai găsit?

Andrei Pitiş: Problema generală a ecosistemului şi a antreprenorului român este lipsa de curaj şi anvergură. Sunt foarte mulţi care vin cu idei aplicabile doar pe piaţa românească, despre care zic ca ar putea fi aplicabile şi pe alte pieţe dar fără să se uite.

Ei zic că dacă reuşesc aici sigur reuşesc şi în altă ţară. Nu-i adevărat. Trebuie să o ia invers, să se uite în Anglia şi apoi spre România, dacă vor să lanseze şi în altă ţară. Dar pur şi simplu nu au încredere în ei, că se poate şi se uită foarte local la probleme.

Nu zic că nu sunt probleme locale care nu trebuie rezolvate. Am fost şi eu în startup-uri care rezolvau nişte probleme locale. Dar utilizatorii şi piaţa internaţională este atât de mare şi se poţi să creezi valoare cu un startup din România pentru clienţi din toată lumea şi chiar merită să încerci asta.

Iar în context de pandemiei, problema cea mai mare apărută după lockdown şi faptul că nu ne mai putem întâlni faţă în faţă pune o presiune foarte mare pe startup-urile aflate la început de drum, care îşi formează o echipă, pentru că acolo este diferenţa esenţială dintre un startup şi o companie mare – echipa, energia care se degajă la început, în primul an sau în primii doi ani, într-o echipă de 10-15 oameni care vor împreună să rezolve o problemă cu adevărat.

Acesta este motorul care împinge startup-urile mai puternic decât într-o companie mare. Nu este doar simplu job pe care poţi să îl faci de oriunde.

Un job din IT poate fi făcut de oriunde. Nu e vorba aici că oamenii nu îşi pot face treaba de acasă, ci nu îşi mai combină energiile pentru a ieşi o soluţie nemaipomenită care să poată fi globală.

Şi ce putem face totuşi în condiţiile date?

Andrei Pitiş: Să ne întâlnim în condiţii de siguranţă. Să ne întâlnim în aer liber. Şi echipa mea de startup – pentru mine Simple Capital e un startup – ne întâlnim cel puţin săptămânal în aer liber sau la birou în condiţii de siguranţă să evităm totuşi transmiterea virusului.

Cum și în ce investește Andrei Pitiș

Cum funcţionează Simple Capital şi ce startup-uri caută?

Andrei Pitiş: Acum definesc cum arată acest vehicul de investiţii. Deocamdată am investit spre 600.000 – 700.000 euro, am un target de investiţii de câteva sute de mii pe an.

Caut startup-uri care au o soluţie globală, care nu trebuie să fie neapărat IT (recent Simple Capital a investit într-o platformă de diete personalizate - yummdiet.com). Platforma (n.red, de diete) nu este IT, desigur, are o componentă IT, algoritmul dezvoltat de echipa de programatori şi algoritmul este proprietate intelectuală, un algoritm special creat de antreprenoarea fondatoare. Iar această componentă IT este necesară pentru a putea ataca o piaţă globală.

Dar tehnologia te ajută doar să creezi această valoare. După care trebuie să fie câteva domenii foarte actuale, iar acesta este un domeniu actual – ce mâncăm, activitatea fizică, mai ales în contextul actual, statul acasă generează probleme.

Caut startup-uri cu tehnologie proprietară în domenii actuali şi cu antreprenori care au grit (n.red. aderenţă), care să nu se lase indiferent de obstacole sau să poată să cadă şi să se ridice de multe ori.

Cât despre domenii, sunt deomeniile tehnologice în care noi excelăm. Sunt partener şi în Pentest Tools, care este o soluţie de securitate cibernetică, sunt domenii tehnologice.

Dar sunt şi startup-uri care n-au nimic IT, startup-uri B2C, cum este Deepstash, o aplicaţie care te ajută să iei notiţe, un Instagram de idei, pe care o deschizi în fiecare dimineaţă şi vezi câteva idei sumarizate dintr-un articol, poţi să le salvezi, poţi să te uiţi la internet şi la articole într-un fel diferit şi care să te ajute apoi pe tine să-ţi organizezi gândurile.

Este o aplicaţie, dar startup-ul în sine este pentru oamenii care n-au nicio legătură cu tehnologia, care vor să se informeze. Aplicaţia a strâns peste 1 milion de utilizatori din America, India, nu neapărat din România.

Sunt două timpuri de startup-uri care mă interesează: cele care generează bani şi care fac profit, dar poate nu sunt atât de internaţionale pe cât ar putea să fie şi pot să le ajut şi să creştem vânzările şi profitul de zeci de ori.

Sau startup-uri care n-au profituri, care sunt pe zona asta de investiţii VC şi în care investesc alături de un un fond de venture capital pentru că consider că la bugetul pe care îl am nu pot să îi ajut să lanseze până când ajung la venit.

Aşa că, intru în firme cu venit pe care le ajut să crească şi mai mult sau în firme care n-au încă un venit şi unde nu intru singur ci alături de un fond VC precum GapMinder, EGV, Roca X şi alte fonduri care activează în România.

În general, încerc să-mi ţin tichetele în zona 25-50.000 euro în cele în care investesc împreună cu un VC, iar în celelalte la 50-100.000 de euro.

Simple Capital este întruparea proiectului 100 de milionari. În toate aceste firme eu sunt minoritar şi toate au un antreprenor care este majoritar şi care fie prin dividende, fie prin exituri va deveni milionar.

Desigur, astfel şi Simple Capital va avea 10-15 pentru unii şi 2-3% pentru ceilalţi din succesul respectivei firme, iar banii obţinuţi astfel se varsă înapoi în fond şi investesc în alte firme.

Iniţial m-am gândit să-l transform într-un vehicul pentru mai mulţi parteneri care să vină ei cu bani pentru investiţii, dar acum de fapt îmi dau seama că îmi doresc mai mult să-l cresc ca firmă şi să genereze venit care să se întoarcă în firmă şi cu care să investesc în alte firme.

Învesteşti doar în startup-uri româneşti sau şi din afară?

Andrei Pitiş: Unele dintre startup-uri sunt înfiinţate de români dar sunt înfiinţate în SUA, Spania etc. Am investiţii în firme din afară, dar sunt pornite tot de români. Iar asta nu este naţionalism, patriotism, este o chestie foarte egoistă, m-am hotărât că vreau să trăiesc în Bucureşti şi atunci vreau să fiu înconjurat de oameni tineri, frumoşi şi bogaţi.

Mai este finanţarea o problemă pentru startup-urile româneşti?

Andrei Pitiş: Innovation Labs este un program pe care l-am înfiinţat în urmă cu foarte mulţi ani ca să ofer tinerilor posibiliatea de a încerca o carieră antreprenorială. După care au început să apară, în urmă cu 7-8 ani, startup-uri şi nu aveau de unde să ia finanţare.

Atunci am participat la fondarea primului grup de angel investors, TechAngels, care s-a calibrat între timp. Sunt angels acolo care acum investesc foarte mult şi îmi place să vad ca s-a ajuns într-un moment în care putem spune că finanţarea nu mai este o problemă.

Nu este nici la nivel de Silicon Valley sau alte ecosisteme. Este încă la început, dar acest început are un avantaj pentru startup-uri pentru că acei fondatori care au curaj, un proiect bun, o idee bună şi au şi un pic de experienţă şi pot să îşi susţină ideea în faţa unui fond, primesc finanţare.

Sunt bani şi în Europa şi sunt fonduri din Polonia, Germania, care vin aici şi mă roagă să le fac intrarea la startup-uri din România. Bani sunt, dar niciodată nu au fost în zona asta suficiente startup-uri şi încă lucrăm la asta.

Prin Innovation Labs una dintre dorinţe a fost să creăm echipe noi de startup-uri şi se întâmplă, iar startup-urile respective reuşesc să se ducă şi în alte programe, să ia finanţări, doar că viteza ne-am dori să fie mai mare puţin. Acum pare că este accelerată, dar este o schimbare sistemică, ce nu se poate întâmpla peste noapte.

Ce se întâmplă cu pregătirea IT-iştilor, de care duc lipsă companiile din piaţă, în contextul în care educaţia are de suferit în pandemie?

Andrei Pitiş: Un este criza de specialişti IT, care este o criză mondială. De asta multe firme vin alte ţări, într-adevăr şi pentru costuri, dar ştiu firme mari care au venit aici nu neapărat pentru cost ci pentru că nu găseau anumiţi specialişti în America.

Pe măsură ce creşte o piaţă locală, apare această problemă, pentru că firmele de tehnologie în general doar cresc.

Soluţiile informatice de orice fel ar fi pe măsură ce sunt dezvoltate au nevoie de tot mai mulţi oameni să le dezvolte mai departe. Ce reuşeşti într-o companie mică să faci cu 10 oameni, într-o companie mare îţi trebuie 100 de oameni, este o complexitate complicat de rezolvat.

Drept urmare cererea de specialişti este în continuă creştere, nu ştiu dacă va dura la infinit, dar momentan pare că încă există.

Cât despre sistemul de educaţie, facultatea pe care o cunosc cel mai bine, Automatica şi Calculatore din Politehnică s-a adaptat foarte bine (condiţiilor de predare în pandemie), dar la fel şi Informatica Matematica de la Universitatea Bucureşti, facultăţile care produc specialişti IT s-au adaptat la noul stil, cursuri predate online, pe Zoom, cursuri trimise pe email, teme date în avans... 

Eu ştiu că s-au adaptat şi nu cred că va fi o problemă din zona aia. Dar vă o problemă în zona copiilor care pleacă afară la facultate şi este foarte posibil ca mulţi să nu se mai întoarcă.

Ei rămân în câmpul muncii în calculatoare, dar cu toate astea tot timpul va fi o criză de personal în zona asta, iar acest lucru nu ţine de educaţie.

Ce ţine de educaţie este valoarea pe care ar putea să o aducă învăţământul universitar. Sistemul nostru de învăţământ este foarte bun pe zona de calculatoare, dar foarte bun în a învăţa stundenţii să rezolve nişte probleme grele, dar nu să îşi pună nişte probleme sau să se întrebe de ce trebuie rezolvată o anumită problemă.

Nu e ca la matematică, unde ai o problemă pe care trebuie să o rezolvi. Problema de la matematică nu rezolvă ceva din lumea reală, iar cei care încarcă să lege matematica de lumea reală greşesc pentru că matematica este în sine o materie abstractă.

Dar calculatoarele şi informatica nu sunt materii abstracte, oricât de abstracte ar părea ele rezolvă o problemă din lumea reală întotdeauna. Drept urmare nu înseamnă ca dacă eşti bun la matematică, implicit vei fi bun şi la informatică.

Matematica vine cu o gândire abstractă şi este adevărat că sunt mulţ din această zonă care se duc către informatică, dar mai degrabă cei pasionaţi de fizică, ce are o legătură cu lumea reală, văd mai uşor problemele reale pe care le rezolvă un program de calculator.

Orice aplicaţie, orice soft de pe calculator rezolvă o problemă, a fost făcut de programatori care cred ca trebuie să înţeleagă ce problemă rezolvă.

Aici este locul în care cred că educaţia din zona asta poate fi îmbunătăţită, acesta este motivul pentru care am creat în urmă cu 8 ani împreună cu Răzvan Rughiniş programul Innovation Labs, ca să oferim acest traseu nu doar antreprenorial ci şi o gândire legată de produs – cum rezolvi o problemă şi de ce rezolvi o problemă, de tip user experience, marketin, PR şi comunicare.

În acest domeniu tehnologic există toate meseriile din alte domenii, însă lumea vede doar programatorii. Într-adevăr lumea programatorii sunt o resursă limitată să poţi să securizezi acea resursă.

Pentru a crea mai multă valoare pe lângă rezultatul muncii şi să poţi să faci “unicorni” aşa cum ne dorim cu toţii, îşi trebuie antreprenorul sau antreprenorii care să aibă viziunea, care să construiască toată firma, toată soluţia, nu doar să rezolve o problemă punctuală, tehnică, dintr-un program.

Studenţii, tinerii sunt din ce în ce mai deştepţi, mai pregătiţi, dar e nevoie de o oarecare detaşare să poţi să vezi că sunt lucruri de care tu nici n-ai auzit, sunt o mulţime de lucruri care apar în tehnologie şi de care şi eu aflu de ele de la tineri. Ei sunt din ce în ce mai deschişi, mai îndrăzneţi, mai creativi.

De unde va veni următorul “unicorn” românesc?

Andrei Pitiş: Cred că suntem destul de aproape cu zona de securitate cibernetică, un domeniu care este în continuă transformare, viitorul în cybersecurity arată total diferit faţă de cum credem noi că arată acum, iar aici cred că este un foarte mare pontenţial pentru România. Sau domenii conexe UiPath, iar faptul cu UiPath există şi a plecat din România este minunat.

Sunt fonduri de investiţii care vin în România pentru a investi în alte startup-uri care fac roboţi software pentru că poate va mai fi şi altul, ceea ce nu mi se pare cea mai bună abordare, dar este bine că vin pentru că astfel cunosc alte startup-uri şi alte idei.

Chiar dacă eu investesc în zona de B2C şi mi-aş dori un startup B2C din România să devină foarte mare şi cred că poate să se întâmple, dar cred că este mai la îndemână să fie un startup B2B unicorn.

Dar sper că una dintre companiile din portofoliul Simple Capital care este B2C va fi unicorn în cel mult 10 ani.

Mai putem vedea o poveste de succes în rândul startup-urilor din zona de hardware, pe modelul Vector Watch, pentru că nu prea auzim de astfel de startup-uri?

Andrei Pitiş: Pentru că nu prea sunt, pentru că este foarte complicat. Vector Watch a fost unul din cel mult 10 startup-uri din toată lumea care a reuşit să lanseze un startup global. Este greu de oriunde, nu doar din România, chiar dacă aici e chiar mai greu decât din alte părţi ale lumii.

Aş îndrăzni să zic că da, cu abordarea corectă, mi-aş dori să găsesc astfel de fondatori. Experienţa Vector Watch, unde am reuşit să creăm un produs de la 0, de la idee şi să reuşim cu echipa să creăm de la lanţul de aprovizionare, de la fabrici care să facă componente pe care să le asamblăm.

Apoi, logistica şi distribuţia în 27 de ţări este o experienţă care pe mine m-a transformat profund şi care nu există decât în foarte puţini oameni din lume, există oameni care au făcut asta în logistică sau în distribuţie sau în alte domenii.

Eu am văzut tot lanţul. Dar, da, cu antreprenorul potrivit, produsul potrivit şi finanţarea corectă cred că da, mai putem avea astfel de startup-uri în România.

Cine este antreprenorul Andrei Pitiș

  • Andrei Pitiș, unul dintre cei mai cunoscuți oameni din industria IT locală, şi-a încheie la începutul lunii august mandatul de Vicepreședinte Dezvoltare produs în cadrul companiei americane Fitbit, poziție din care a coordonat centrele de cercetare și dezvoltare din România și Belarus, şi a revenit în antreprenoriat pentru a investi în startup-uri româneşti de tehnologie.

  • El a lucrat pentru Fitbit începând din ianuarie 2017, când compania americană a cumpărat Vector Watch. Tehnologia proprietară Vector Watch, startup fondat de Andrei Pitiș, a fost preluată și integrată de Fitbit în produsele proprii.

  • A terminat Universitatea Politehnică din București, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, lucrând activ în mai multe proiecte de tehnologie încă din primul an. În 1996, a co-fondat primul său startup în Silicon Valley cu încă doi parteneri.

  • În 2005, s-a alăturat echipei IXIA, un important furnizor de sisteme de testare de performanță pentru infrastructură și servicii bazate pe IP, în poziția de Country Manager.

  • În 2013, a fondat și ulterior vândut Vector Watch, companie ce a dezvoltat primul smartwatch cu o autonomie a bateriei de peste 30 de zile.

  • De asemenea, Andrei a activat pentru două mandate consecutive în calitate de Președinte ales al ANIS, cea mai activă asociație pentru domeniul IT din România.

  • Andrei Pitiș a co-fondat în 2012 programul Innovation Labs, un proiect național ce își propune să mentoreze și să susțină tinerii în gândirea și dezvoltarea unor idei de business sustenabile. Este și co-fondator al Tech Angels, rețea românească pentru business-angels.

Parallax

Vizualizari
5107
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri