Claudiu Zamfir
Cele 10.000 de firme mici și mijlocii care ar urma să obțină ajutoarele de la stat de câte 200.000 de lei prin programul Start-Up Nation 2018-2019 vor fi obligate să angajeze aproape 50.000 de oameni încă din primele 12 luni de implementare a afacerilor și să mențină joburile ocupate încă 2 ani după aceea, sub amenințarea că vor fi obligate să dea statului banii înapoi, potrivit unor calcule intermediare făcute de StartupCafe.ro. Specialiști în resurse umane și business au declarat pentru StartupCafe.ro că micile firme vor avea dificultăți mari în a-și găsi oameni să-i angajeze, mai ales în condițiile de criză de forță de muncă din România.
Cum am ajuns la cifre? StartupCafe.ro a luat primele 10.000 de firme, care par în regulă, de pe lista RUE a aplicanților la Start-Up Nation 2018-2019, ordonate după punctaje și numărul de locuri de muncă pe care antreprenorii le-au promis pentru a lua banii de la stat.
Am eliminat primele două aplicații, care sunt evident eronate, și am adunat locurile de muncă pe care le promit următoarele 10.000 de firmă ordonate după punctajul calculat automat.
Evident, în urma analizelor care vor urma, până la semnarea contractelor de finanțare, vor fi schimbări în listă, dar cel puțin am ajuns la o imagine de ansamblu a situației...
Peste 48.000 de oameni ar urma să fie angajați de cele 10.000 de firme, din care în jur de 35.000 din categoriile speciale care aduc punctaj suplimentar: șomeri sau tineri absolvenți sau persoane defavorizate.
Conform procedurii Start-Up Nation, firmele au obligația să creeze locurile de muncă cu normă întreagă promise, pe perioadă nedeterminată după ce vor semna acordul de finanțare cu agențiile din subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri.
De asemenea, firmele vor trebui să mențină locurile de muncă ocupate, în locul de implementare a proiectului, cel puțin 2 ani după finalizarea implementării proiectului.
Pentru locurile de muncă nou create, firmele vor trebui să facă dovada creării acestora la data plății ultimei cereri de plată/ rambursare, cu contractul individual de muncă înregistrat, cu normă întreagă de 8 ore/zi (cu excepția angajaților cărora legislația nu le permit 8 ore), încheiat pe perioada nedeterminată, extras REGES, Registru salariaţi din Revisal și Raport pe salariat din REVISAL.
Și apoi, pe o perioadă de raportare de 2 ani după finalizarea implementării afacerilor, firmele vor face dovada menținerii acestor locuri de muncă, cu documentele prevăzute de legislaţia în vigoare (extras REGES, Registru salariaţi din Revisal și Raport pe salariat din REVISAL) - mai prevede procedura oficială.
„Vom monitoriza firmele timp de doi ani de zile, ceea ce înseamnă că locurile de muncă pe care le-au declarat trebuie să fie sustenabile. Există şi reversul ca, dacă nu-şi îndeplinesc cele la care s-au angajat, să returneze cei 200.000 de lei pe care i-au primit”, a amenințat și ministrul Radu Oprea, la ZF Live.
Cât de ușor le va fi tinerelor firme să angajeze aproape 50.000 de oameni, din care 35.000 de șomeri, tineri absolvenți sau persoane defavorizate? E adevărat că în unele cazuri antreprenorii poate au pus, în mod eronat, vârsta lor în câmpul pentru numărul de locuri promise, dar și așa tot se depășesc 48.000 de joburi.
Firmele clasate în primele 10.000 pe lista RUE au promis între 4 și 67 de joburi fiecare noi în planurile de afaceri. Sigur, dintre acestea, probabil că în cele mai multe cazuri chiar antreprenorii respectivi vor ocupa câte un post de administrator în firmă, numărat și el în planul de afaceri.
Dacă tragi linia, ai mai rămâne cu 38.000 de joburi care trebuie create în decurs de cel mult 1 an, prin atragere de lucrători de pe piața muncii.
Pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile, chiriile, utilitățile și contabilitatea, statul oferă posibilitatea ca firmele câștgătoare să ia o sumă forfetară de maximum 30% din valoarea finanțării. Asta înseamnă 60.000 de lei, maximum, pentru aceste cheltuieli. Dacă ai 4 salariați, poți plăti din program 15.000 de lei pentru fiecare, cu tot cu taxe. La salariul minim brut de 2.080 de lei, salariul întreg (cu toate taxele) ajunge la 2127 de lei pe lună. Asta însemană că la o firmă cu 4 angajați pe salariul minim suma fofetară oferită de stat din program ajunge 7 luni.
În fine, trecem peste aceste detalii. De unde găsesc cele 10.000 de firme 38.000 - 48.000 de oameni în piață, să angajeze?
La nivel național erau 58.810 de locuri de muncă vacante în ultimele 3 luni ale anului 2018, în creștere cu 7,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, după cum a raportat marți Institutul Naţional de Statistică. Dacă mai vin și locurile de muncă din Start-Up Nation 2018-2019, ne ducem la un necesar de lucrători de 90.000-100.000 în economia națională, inclusiv cererea de la instituțiile de stat, tot mai atractive față de firmele private, pe fondurl creșterilor de salarii acordate sau promise de Guvern pentru bugetari.
Pe partea de ofertă de forță de muncă, datele cantitative indică între 290.000 și 350.000 de șomeri, în funcție de criteriile de încadrare. Mai concret, în luna octombrie 2018, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă raporta 290.179 de șomeri, din care 30% erau fără studii sau cu nivel de instruire primar.
În schimb, Institutul Național de Statistică (INS) raporta 357.000 de șomeri, în decembrie 2018, potrivit criteriilor Organizației Internaționale a Muncii (OIM), adică persoane de peste 15 ani, care nu au job, dar care își caută un loc de muncă în mod activ, deși nu mai sunt înscrise la ANOFM pentru ajutor șomaj.
De menționat că cele 10.000 de afaceri cu 48.000 de noi joburi are se creează NU cuprind și centre socio-economice cu relevență mare: București și județele Cluj și Ilfov. Conform unor evaluări de la agențiile județene de ocupare a forței de muncă, în cele 3 unități administrative putem vorbi de circa 25.000 de șomeri, pe care îi putem scădea din oferta de forță de muncă pentru cele 48.000 de joburi create în noul Start-Up Nation, în condițiile în care e greu de crezut că șomerii din aceste centre socio-economice importante se duc la joburi din alte localități și județe. Invers, în schimb, putem presupune mai degrabă că șomerii din restul țării pot fi atrași de joburile vacante din București, Ilfov și Cluj.
Mai sunt și zvonurile și acuzațiile din piață, cum că mulți patroni nu fac altceva decât să treacă aceiași angajați de pe o firmă pe alta. Procedura Start-Up Nation prevede 2 piedici interpretabile:
Că transferi de pe firma ta pe a iubitei sau pe a altor terți, asta devine deja complicat, care lucrători au chef să fie vânturați așa de la un patron la altul?
Cam acestea ar fi cifrele brute, cu un anumit grad de relevanță. Mai departe, am întrebat 3 cunoscători ai pieței muncii și ai afacerilor pentru a înțelege cum percep ei în teren realitatea, dincolo de cifrele brute.
Sorin Faur, specialist în resurse umane al Academiei de HR, crede că firmele care vor lua finanțare la Start-Up Nation vor trebui să se bazeze pe prieteni, rude și cunștințe pentru a angaja forță de muncă, dar în rest riscă să nu poată atinge promisunile din planurile de afaceri.
„Va fi o foarte mare provocare pentru aceste firme să atragă talente. Sunt două soluții: piața rece și piața caldă. Foarte mulți vor trebui să ia de la alții. În general, o firmă nouă nu are prea multe de promis unui candidat, doar viitorul, în sensul în care angajatul va conta într-o ecuație, pentru că în echipele mici fiecare membru contează mai mult decât în cele mari. Acesta este avantajul strategic pe care ele îl pot vinde candidaților - dezvoltarea pe viitor și faptul că sunt într-un act decizional în care părerea lor contează.
Dar nu e de ajuns. E nevoie de ceilalți factori: un salariu competitiv, un mediu de lucru interesant, perspective de dezvoltare a carierei. Unii dintre ei au deja acești candidați între cunoscuții lor, frați, prieteni, dar unii riscă să nu reușească să atragă oamenii potriviți, e un risc real și deloc de neglijat”.
Inișiatorul programului Start-Up Nation, Florin Jianu, crede că firmele aplicante au promis prea multe locuri de muncă, pentru a fi sigure că prind finanțare, dar cel puțn 50% dintre ele vor eșua în a-și acopri posturile.
„S-au concentrat pe locuri de muncă pentru persoane defavorizate. Cred că cel puțin 50% din aplicanți n-or să poată acoperi locurile de muncă promise, dacă nu mai mulți. Oricum, acest program este Start-Up Nation 2020, până evaluează, până semnează, până îl implementează, până se fac plățile...”, a spus Jianu, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.
Președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), Cristian Pîrvan, crede că la noul Start-Up Nation Guvernul a făcut „o mică greșeală”, stimulînd firmele să angajeze cât mai mulți oameni, în loc să le stimuleze pe cele creatoare de tehnologii.
„A fost o mică greșeală la ceriteriile pe care le-au pus. Într-o economie în care tehnologia începe să bată resursa umană, nu poți să spui că ai nu știu câte locuri de muncă... Ca să faci valoare adăugată, să ridici produsul intern brut, poți să aduci mai multă valoare adăugată prin tehnologie și idei decât prin forță de muncă. Chiar dacă pare inechitabil, ar trebui să stimulăm firmele creatoare de valoare - cercetare, dezvoltare, IT.
Start-Up Nation este doar o facilitate ca să începi o afacere. Nimeni nu-ți garantează durabilitatea afacerii. În principiu, cam 10% dintre tinerele afaceri cresc mai mult de 3 ani, vreo 50% se târâie și restul falimentează. E o sanitație normală la nivelul mediului de afaceri, caracteristică pieței concurențiale”.
(A contribuit Ovidiu POPICA)
Obtin 100 de puncte din criteriile de eligibilitate oficiale dar nu ma calific. In schimb calificarea se face pe un criteriu scos pe gura?
In ce ii priveste, "creez" 60 de locuri de munca pentru care cheltui 30.000€ pe luna, respectiv 720.000€ in 2 ani, ca sa iau 40.000€ moca de la stat? Ceva nu se leaga. Ciudat!
Time will tell.