Claudiu Zamfir

LISTA Guvern nou, promisiuni noi: 10.000 de firme finanțate în Start-Up Nation 2018, noi ajutoare pentru afaceri. Dar și creșterea salariului minim suportat obligatoriu de firme

Thumbnail

Viitorul Guvern Dăncilă promite continuarea programului Start-Up Nation cu granturi de până la 200.000 de lei pentru câte 10.000 de firme mici și mijlocii pe an, până în 2020, dar și noi programe de ajutoare de la stat pentru antreprenorii români care fac investiții. În schimb, toate firmele din România vor fi obligate să suporte noi creșteri ale salariului minim pe economie. Măsurile sunt cuprinse într-un nou program de guvernare al viitorului cabinet PSD-ALDE, care urmează să treacă prin Parlament.

Ajutoare financiare nerambursabile pentru firme, la Ministerul pentru Mediul de Afaceri:

  • ”Continuarea programului Romania Start-up Nation în perioada 2018-2020. Valoare: 200.000 lei/ proiect/ antreprenor, 10.000 start-upuri anual” - primite noul Guvern. În schimb, în acest moment, în bugetul de stat pe anul 2018 sunt prevăzute doar 700 milioane lei, credite de angajament, pentru ediția 2018 a Start-Up Nation, bani care ajung doar pentru 3500 de firme. Fostul ministru Ilan Laufer a dat însă asigurări că bugetul se va suplimenta la rectificarea bugetară cu noi credite tot de angajament, de 1,2-1,3 miliarde de lei.

 

  • Strategic Invest Romania - Program de ajutor de stat pentru sustinerea investițiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni 2018-2019. Guvernul promite susţinerea investiţiilor autohtone de minim 2 milioane de euro, prin acordarea unui grant din valoarea investiţiei. Beneficiari: investitorii autohtoni.

 

  • Crearea Programului National de Dezvoltare a Antreprenoriatului –PNDA 2018-2020.

 

  • Beneficiari: autoritățile publice locale şi mediul de afaceri. Finanţează infrastructura antreprenorială la nivelul comunităţilor locale (înfiinţarea a cel puţin un incubator/parc industrial/parc tehnologic).

 

  • Program pentru sprijinirea internaţionalizării 2018-2020. Se promite creşterea exporturilor României şi a IMM-urilor, prin participarea la târguri internationale cu stand de ţară, misiuni economice, evenimente internaţionale în nume propriu. Prin lege, niciun demnitar nu va mai putea participa la o vizită de lucru în străinatate cu accent economic fără o delegaţie de oameni de afaceri, aleşi prin proceduri transparente. Calendarul ministrului antreprenoriatului trebuie să fie postat public. Beneficiari: firmele românesti care îşi doresc să exporte.

 

Pe lângă aceste măsuri de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, sunt promise și alte facilități pentru IMM-uri, la alte instituții de stat:

  • Alte ajutoare de stat. „Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face cu prioritate în domenii precum turismul, cinematografie, construcțiile, industriaagro-alimentară și agricultură, în cuantum de cel putin 90% din valoarea proiectelor. Sumele disponibile vor fi de cel putin 500 mil euro/anual, începând cu 2018. Prioritate o vor avea firmele care angajeaza personal din zonele cu somaj mai mare de 5% și cei care angajează cât mai mult personal”.

 

  • Creditarea firmelor. ”Vom înființa o Bancă de Dezvoltare și Investiții. La rândul său, CEC își va extinde aria de acțiune pentru IMM-uri și în domeniul agriculturii, astfel încât acesta să poată susține programele naționale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar și pentru a putea finanța mult mai mult întreprinderile mici și mijlocii din IT, turism, construcții, servicii, industria prelucrătoare, meșteșuguri, etc., precum și fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură. În acest sens, CEC-ul își va extinde rețeaua, astfel încat la 1 ianuarie 2020 să aibă o rețea reprezentativă de filiale la nivel rural”.

 

  • „Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obținerea garanțiilor acordate de către fondurile de garantare exitente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor vor fi capitalizate, în 2018, pentru a putea susține programele publice incluse în programul de guvernare”.

 

La Ministerul Educației se promit programe de antreprenoriat:

  • ”Înfiinţarea liceelor de antreprenoriat în perioada 2018-2020. Guvernul promite dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor.

 

  • Programul România Profesională. Este un program de susținere, în parteneriat public-privat, a școlilor profesionale și de meserii, program care să susțină formarea tinerilor în meserii necesare economiei (strungar, sudor, electricieni, mecanici etc), pentru a răspunde crizei de forță de muncă.

 

  • Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități. Extinderea educației antreprenoriale la toate școlile din România.  Pentru elevii care aleg filiera vocațională sau pe cea tehnologică, deschiderea unor microintreprinderi (afaceri de familie etc.) trebuie să fie principala opțiune.

 

  • Reînființarea/modernizarea atelierelor școlare pentru învățământul profesional și cel tehnologic (Perioada 2018-2020). Givernul săune că vrea astfel insuflarea ideii că un absolvent de școală vocațională trebuie să deschidă o afacere. Se dorește aici și furnizarea competențelor practice pentru deschiderea unei afaceri, cultivarea unei perspective internaționale, astfel încât afacerile deschise să lucreze nu doar la nivel național, ci să și exporte produse și servicii.

 

  • Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare. Concursurile pot avea mai multe forme, în funcție și de ideile mediului de afaceri și de ciclul de studii. Propuneri: Stabilirea unui buget pentru afacere, urmată de prezentarea de către elevi a unui plan de implementare pentru a maximiza un indicator (profit, impact social, etc); Stabilirea unei propuneri tematice, urmată de prezentarea de către elevi a unor propuneri de afacere care să atingă un optimperceput de ei între costuri și beneficii.

 

  • Înființarea unui Registru Național al Mentorilor Antreprenori . Este vorba despre o bază de date publică online care va sta la baza construirii unei rețele de mentori voluntari care să ajute școlile în domeniul educației antreprenoriale. Voluntarii vor fi recrutați sau se vor înscrie în program și vor asista școlile din zona lor în funcție de nevoile școlilor și de disponibilitatea de timp. Asistența va fi oferită: sub formă de prezentări de principii; prin colaborări cu profesorii care predau educația antreprenorială și au nevoie de feed-back pentru lecțiile pe care le pregătesc; sub forma unor discuții cu elevii pentru a-i ajuta să își găsească vocația în mod pragmatic; sub forma unor jocuri tip rol pentru angajare (oferind elevilor posibilitatea de a experimenta un interviu, de exemplu).

 

  • Înființarea de Societăți Antreprenoriale Studențești (SAS) în universități concomitent cu stabilirea unui Fond Național de Investiții în Afaceri pornite de Studenți. Din consiliul executiv al unei astfel de societăți trebuie să facă parte profesori, oameni de afaceri locali și studenți. Societatea în sine trebuie să aibă resurse umane și materiale care să îi permită să activeze ca un incubator de idei. Activitatea acestor societăți se va concentra pe: aducerea de mentori pentru studenții care vor să înființeze un start-up; organizarea de sesiuni de proiecte pentru selectarea unor propuneri care să fie înaintate consiliului executiv spre evaluare și feedback; consiliul executiv poate apoi recomanda organizarea unui concurs pentru atragerea de finanțatori pentru cele mai bune proiecte.

 

  • Proiecte studențești de grup contractate . Urmând modelul unor universități occidentale, universităților li se va recomanda să intre într-un program național care să aducă laolaltă studenți în partea de mijloc a studiilor și agenți economici aflați în căutare de soluții pentru probleme punctuale. În cadrul acestui program studenții, organizați în grupuri, vor acționa ca un start-up care caută să subcontracteze un proiect de la un agent economic. De asemenea, firmele existente vor intra pe platforma națională și vor depune descrierea proiectului pe care îl doresc realizat, plus o listă de condiții/cerințe”.

Măsuri în IT&C, primise de noul Minister al Comunicațiilor:

  • Creșterea procentajului sectorului TIC de la 5,6% în anul 2016 la peste 10% din PIB până în 2022. În vederea îndeplinirii acestei măsuri, viitorul Guvern spune că susține printre altele stimularea incubatoarelor IT prin acordarea de granturi/ program Start-up Nation. Tot aici, se primite stimularea modelelor antreprenoriale colective (cooperative), în special în domeniul TIC, printr-un calendar predictibil de taxare pe 20 de ani. De asemenea, are în plan și stimularea IMM-urilor pentru realizarea de produse cu înaltă valoare adăugată prin alocarea unui buget destinat achizițiilor publice în domeniul IT&C dedicat acestor companii, cu respectarea legislatiei achizitiilor publice in vigoare.

 

Cu cât va crește minim pe economie

„Salariul minim net va crește anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro. Se va introduce salariul minim pentru cei cu studii superioare. Acesta se va majora, anual, cu 150 lei, net”.

În anul 2018, salariul minim net este de 1.162 de lei (pentru un angajat fără persoane în întreținere). La acest nivel, costul salarial minim suportat de angajator este de 1.943 de lei pe lună, iar salariul minim brut este de 1.900 de lei, pe normă întreagă.

Din 2019, dacă va crește salariul minim net cu 100 de lei, se va ajunge la 1.262 de lei. Astfel, salariul minim brut în anul 2019 va fi de 2079 de lei, iar costul salarial minim suportat de firmă va ajunge la 2.126 de lei.

Măsuri la taxe și impozite (MFP):

 

  • Agricultură. ”Pentru a încuraja lucrarea terenului agricol, ne propunem ca impozitul pe terenul agricol lucrat să fie eliminat, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv”.
  • ”Și pentru că o altă cauză a menținerii agriculturii la un nivel slab dezvoltat o reprezintă parcul auto redus și învechit al tractoarelor si utilajelor agricole, începând cu 1 ianuarie 2019, impozitul va fi 0 și pentru acestea”.

 

  • Impozitul pe dividende. ”Vom elimina impozitul pe dividende” care este 5% acum.

 

  • TVA. Guvernul propus Dăncilă mai propune scăderea TVA standard de la 19% la 18% de la 1 ianuarie 2019 , precum și extinderea cotei reduse de TVA de 5% la vânzarea de locuințe (cele cu o suprafață mai mică de 120mp) şi pentru inputuri în agricultură, cel târziu începând cu 1 ianuarie 2019.
  • Se va majora plafonul cifrei de afaceri peste care firmele vor fi obligatoriu declarate ca plătitoare de TVA de la 220.000 lei, în prezent, la 300.000 lei.

Program Guvernare 2018-2020 by Claudiu on Scribd

Parallax

Vizualizari
3491
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri