VIDEO 11 domenii prioritare în care poti face proiecte cu bani europeni. Printre ele, IT&C, IMM-urile și crearea de job-uri

Romania are la dispoziție 23 de miliarde de euro pentru reducerea diferențelor de dezvoltare față de celelalte țări din Uniunea Europeană. Banii sunt alocați prin politica de coeziune, în perioada de finanțare 2014-2020 și pot fi cheltuiți pe proiecte ce vizează 11 direcții prioritare de investiții. Am discutat într-un interviu video cu conf. univ. dr. Vasile Alexandru Strat, de la Academia de Studii Economice despre importanța investirii acestor bani în economie pentru cetățeni, firme private sau autorități publice.

Ce afli din interviul video:

• Ce este și ce scop are politica de coeziune
• Ce priorități finanțează politica de coeziune
• Ce a însemnat politica de coeziune în perioada 2002-2013
• Cum putem cheltui 23 de miliarde de euro?
• Politica de coeziune în cinci exemple simple pentru cetățean

Care e scopul major al politicii de coeziune?

Politica de coeziune cred că e una dintre cele mai importante politici ale UE. Politica de coeziune stă în spatele tuturor proiectelor pe care le vedem în jurul nostru și au fost finanțate prin fonduri europene, există și cele finanțate prin politica de dezvoltare rurală. In principiu toate aceste proiecte pe care le vedem au fost finanțate sau au primit suport prin politica de coeziune.

E o politică destul de veche, prin 1986 a fost definită. E o politică al cărei scop major este să reducă disparitățile dintre regiunile europene, din punct de vedere economic, social, adică să-i ajute pe cei care au rămas cumva în urmă să micșoreze distanța față de cei care sunt mai față.

• Pentru Uniunea Europeană, pentru România și pentru toate celelalte țări din Uniunea Europeană politica de coeziune este importantă pentru că prin reducerea disparităților, se diminuează diverse anomalii.

• Un lucru concret: atâta vreme cât s-ar reduce disparitățile dintre regiunea A din România și regiunea B din Germania,  să spunem, românii ar fi mult mai puțin tentați să plece din regiunea A din România către regiunea B din Germania.

• Uniunea Europeană dă bani pentru ca și în România, un român sau un german să poată să aibă un nivel de trai similar cu traiul pe care l-ar avea în altă parte a Uniunii Europene. Atâta vreme cât nu se concentrează populația și resursele într-un loc este bine pentru toți cei care sunt parte a Uniunii Europene, pentru toți cetățenii Uniunii Europene. De asta, UE sprijină acele regiuni care la un moment dat sunt în urmă.

• Politica e construită pe baza analizei PIB-ului per capita. Adică regiunile care sunt sub 75% din medie sunt ajutate. În viitor poate unele dintre aceste regiuni vor trece această limită și vor rămâne altele în urmă, atunci vor fi acelea ajutate astfel încât UE este o uniune incluzivă pentru toți. Asta este esențial de înțeles: este pentru toți.

Ce finanțează politica de coeziune: 11 direcții în care merg banii

Cercetare, dezvoltare, Inovare (1)

• Acest obiectiv este esențial pentru că în lumea de astăzi investițiile în cercetare și dezvoltare tehnologică sunt majore. UE încearcă să se asigure că regiunile, statele membre merg în această direcție.

• Cele rămase în urmă trebuie să facă eforturi suplimentare și de asta primesc un suport pentru a-și duce economia în zona cercetării,  inovației, pentru că aceasta este cea care generează valoare adăugată mare, este direcția în care ar trebui să ne ducem cu toții economiile. De asta e importantă pentru Uniunea Europeană.

Investiții în IT și Comunicații (2)

• Atâta vreme cât mediul de afaceri dar și administrația publică devin din ce în ce mai conectate, serviciile și produsele oferite cetățeanului sunt din ce în ce mai bune. Iar România cred că în direcția asta are o mare oportunitate.

• Este o oportunitate foarte mare pentru mediul de afaceri, date fiind și capacitățile și capabilitățile noastre.

• De asemenea, e o direcție pe care ar trebui să meargă și administrația publică pentru că saltul și beneficiul cetățeanului ar fi semnificativ în momentul în care digitalizarea și utilizarea acestor mijloace ar pătrunde puternic în administrația publică.

IMM-uri mai competitive (3)

• IMM-urile ar trebui văzute ca fiind coloana vertebrală a unei economii. IMM-urile sunt cele care aduc valoare adăugată într-o regiune și se adresează exportând, dar și clienților din regiunea respectivă. Nu produc ceva doar pentru export fără să aibă în vedere o oarecare economie circulară în respectiva regiune.

• IMM-urile sunt, de asemenea, o parte a economiei care poate să asigure sustenabilitate. O companie extrem de mare, în afară de faptul că este pe picioarele ei, în momentul în care întâmpină dificultăți, creează probleme economice majore, sistemice. Celebrul too big to fail. Pe când companiile mici și mijlocii împart riscul.

• Dezvoltarea acestui segment economic, în afară de bunăstare, valoare adăugată, locuri de muncă, aduce și o diminuare a riscului pe care poate să-l întâmpine o economie în momentul în care se concentrează foarte puternic în niște poli de dezvoltare.

Economie durabilă, un mediu mai curat (4-5-6)

• Economii cu emisii reduse de carbon. Economii verzi, în principal. Asta poate fi pusă și în legătură cu economiile circulare. Economia noastră trebuie să fie sustenabilă, sau ceea ce producem noi astăzi, de ceea ce beneficiem noi astăzi, să nu creeze probleme în viitor.

• Atenția față de mediu este una dintre temele importante ale Uniunii Europene pe care încearcă s-o și proiecteze în afara Uniunii Europene și toată lumea probabil ști discuțiile cu Statele Unite, China.

• Grija față de mediu, față de cum putem crea valoare adăugată astăzi, locuri de muncă, dezvoltare, fără să afectăm locurile de muncă, șansele, în final, ale celor de mâine, este unul dintre obiectivele de bază ale Uniunii Europene. Să ne devoltăm având grijă de mediul înconjurător, de tot potențialul natural al României pentru că din punctul nostru de vedere, sau din punctul de vedere al celor care vin în România, acesta este unul din marile plusuri pe care le văd la noi în țară.

• Cred că datorită tehnologiilor care există în momentul de față putem să intrăm pe o traiectorie de dezvoltare care să fie și sustenabilă. La fel ca, de exemplu, dezvoltarea Internetului în România. Faptul că Internetul funcționează, într-adevăr, mai bine decât în alte locuri ale Uniunii Europene se datorează faptului că am plecat mai târziu, am avut o tehnologie mai bună pe care am implementat-o.

• La fel și când vorbim despre mediu. Acum există posibilitatea, de ce să nu facem lucrurile bine de la început. Nu să le facem cum vom putea și vedem ce rezolvăm mai târziu. De asta, cred că există șanse mari, dacă suntem atenți la obiectivele astea, implementăm lucrurile cum trebuie, să avem o economie în creștere, dar și extrem de grijulie cu mediul.

Infrastructură și rețele de transport (7)

• Uniunea Europeană este extrem de preocupată de acest lucru pentru că europeanul nu se naște decât dacă este conectat. Regiunile trebuie conectate între ele, nu numai prin intermediul tehnologiei TIC, trebuie conectate între ele și prin intermediul infrastructurii de transport.

• Cred că autoritățile noastre ar trebui să se aplece cu mult mai multă atenție asupra infrastructurii pentru că, lucrul pe care-l discută toată lumea, este că efectele creării de infrastructură vor fi extrem de importante pentru România.

• De ce? Pentru că pe drumuri se pot mișca oameni, se pot mișca mărfuri, se pot mișca servicii, se poate mișca capitalul. Dacă nu poate să ajungă, suntem o speranță care vom rămâne speranță.

Educație, job-uri, incluziune socială (8-9-10)

• Aceste obiective sunt importante pentru UE fiind incluse în cele 11 obiective tematice, pentru că cetățeanul european trebuie privit ca fiind centrul Uniunii Europene. E vorba de dezvoltarea economiei, e vorba de dezvoltarea infrastructurii, de o economie verde, de o economie conectată, și cetățeanul trebuie să stea în mijlocul acestei economii.

• Educația este esențială, incluziunea,  în Europa motto-ul uniți în diversitate se bazează pe incluziune. Întreaga politică de coeziune, cu micșorarea disparităților sau ajutarea celor rămași în urmă să vină după cei care au avut puterea sau au avut posibilitatea să meargă mai repede este esențială. De aceea incluziunea, din punct de vedere al cetățeanului ar trebui să fie privită ca un element esențial.

• În afară de capitalul natural de care se discută, capitalul uman este probabil cel mai important element care poate să genereze bunăstare și dezvoltare economică. Si atunci investițiile în cercetare și în educație trebuie privite împreună și sunt unul dintre motoarele de creștere ale oricărei economii.

Administrație eficientă pentru cetățeni (11)

• Eficiența administrației publice. De ce ar fi importantă pentru Uniunea Europeană, de ce ar fi importantă pentru mine, de ce ar fi importantă pentru noi? Pentru că mediul de afaceri, bunăstarea mea ca cetățean și nivelul meu de trai sunt impactate, asupra lor există un impact foarte mare al administrației publice.

• Atâta vreme cât administrația publică se dezvoltă, devine mai performantă și în slujba cetățeanului sau în slujba agentului economic, toată lumea are beneficii.

• Administrația publică este o preocupare continuă a UE pentru că administrația publică trebuie să fie ceva care servește cetățeanul, fără să simți că ea există acolo. Să te servească fără s-o simți. Pentru asta preocuparea trebuie să fie continuă, în continuu trebuie să lucrăm la ea, trebuie dezvoltată.

• Dezvoltarea administrației publice e unul dintre locurile în care cred că România are potențial și loc de lucru foarte mare.

Impactul politicii de coeziune în 2007-2013

• S-a încercat evaluarea impactului, în majoritatea programelor, la finalul implementării lor, să vedem dacă chiar s-au realizat lucrurile pe care ni le propuneam, indicatorii au fost atinși, cum,  de ce, dacă nu au fost atinși, care au fost problemele, să încercăm să le diminuăm în perioada viitoare.

• Un lucru cu care sunt oarecum familiar, în cadrul Programului Operațional  Regional – Direcția majoră destinată investiției în infrastructură la nivelul orașelor. Și acolo, investițiile realizate, și se văd în multe orașe acolo unde s-au realizat apar pancartele lângă ele, este foarte vizibil, acolo efectele s-au văzut.

• Măsurând indicatorii pentru orașele care au beneficiat, niște indicatori de nivel macroeconomic, și pentru orașe care ar fi putut beneficia, dar nu au accesat fondurile, s-a văzut o diferență. Și o să lăsăm studiul să-l vadă cititorii, cei care sunt interesați. S-a văzut o diferență clară acolo unde s-a investit. Au existat scăderi, după unii indicatori, dar  mult mai mici, mai reduse, decât acolo unde nu s-a investit.

• Perioada trecută de investiție, 2007-2013, s-a suprapus și peste perioada de criză. Și atunci e posibil ca fondurile europene, în locurile în care au fost utilizate să fi diminuat impactul negativ pe care l-a avut criza, față de locurile unde nu au fost utilizate, din diverse motive.

Putem cheltui 23 de miliarde de euro?

• Având în vedere rata de absorbție din perioada anterioară, cred că da, banii sunt suficienți, adică să-i și putem absorbi.

• Am fost la 90%, puțin peste, dar oarecum la coada UE, adică avem loc să îmbunătățim absorbția în noua perioadă, având și fonduri alocate mai mari față de vechea perioadă.

• Absorbția fondurilor depinde de noi. Când mă refer la noi, mă refer la toți cei care sunt interesați de fonduri europene, și la partea administrativă care coordonează implementarea proiectelor.

Politica de coeziune în 5 exemple simple pentru cetățean

• E posibil ca afacerea mică pe care o vezi lângă tine, să fie rezultatul acestei politici.

• Faptul că orașul, regiunea s-a dezvoltat și o cunoștință, o rudă a ales să se întoarcă din afara României în țară e posibil să fie rezultatul acestei politici de coeziune.

• Faptul că cineva a ales să nu mai plece e, din nou, posibil să fie rezultatul acestei politici de coeziune.

• Faptul că a venit o  investiție străină destul de mare, în orașul în care trăiești e posibil să fie rezultatul acestei politici de coeziune.

• Faptul că România recuperează distanța în anumite domenii față de Uniunea Europeană, față de țările mai dezvoltate este, cu siguranță, și rezultatul acestei politici de coeziune.