Presa străină: România, mare câștigătoare la alocarea viitoarelor fonduri europene

Sursa imagine

România se numără printre câștigătoarele alocării de fonduri europene în următorul buget multianual 2021-2027, scrie publicația britanică Fianancial Times. Între timp, Comisia Eurpeană a prezentat noi detalii despre Fondul Social European, programul Erasmus și Europa Creativă.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, în următoarea perioadă de programare România, Bulgaria și Grecia vor avea fiecare creșteri de 8% ale banilor alocați în politica de coeziune.

Aici ne referim la banii europeni alocați prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune și Fondul Social European, unde România ar urma să totalizeze 30 de miliarde de euro (în prețuri curente), dacă se va menține propunerea Comisiei Europene și după ce bugetul multianual va trece de Parlamentul European și de Consiliul UE.

Cei de la Financial Times au analizat alocările actuale și le-a dat majorarea cu 8% în dreptul celor 3 țări cele mai favorizate de alocări. De asemenea, vor avea majorări Italia (6,4%) și Spania (5%).

În schimb, Ungaria, Cehia, Lituania, Estonia și Malta vor avea cele mai adânci scăderi procentuale, 23%.

Polonia va avea și ea o scădere cu 22% a politicii de coeziune, iar în termeni nominali aceasta va avea cea mai gravă dimnuare bugeară din UE: aproape 20 de miliarde de euro. Totuși, Polonia va rămâne statul membru care beneficiază cel mai mult de banii europeni din Politica de coeziune: 72,7 miliarde de euro (în prețuri curente).

Potrvit unor oficiali europeni citați de Financial Times, scăderea suferită de Polonia este pusă pe seama faptului că această țară a cunoscut o perioadă de creștere economică ”extraordinară”.

De fapt, aceasta este și vestea oarecum tristă pentru România: ne-au fost alocați bani mai mulți tocmai pentru că suntem mai săraci decât multe alte state UE. În 2017 România avea PIB per capita de 8.200 de euro, penultima din UE, ultima fiind Bulgaria, cu 6.300 de euro.

Așa cum a explicat șefa Reprezentanței CE în România, Angela Cristea, s-a menținut criteriul produslului intern brut pe locuitor la calculul alocărilor bugetare, regiunile cu PIB per capita mic primind mai mult. Cum România și Bulgaria au cele mai sărace regiuni din UE, nu este greu de înțeles de ce alocările ne-au fost majorate.

Importantă este și confruntarea cu fluxurile de migranți din Africa și Orientul Mijlociu. Aici, Grecia, Italia, Spania sunt foarte afectate și, iarăși, nu e de mirare că vor primi bani mai mulți în viitorul ciclu bugetar al UE.

În ansamblu, Politica de Coeziune a UE va avea alocări cu 30 de miliarde de euro mai mici decât în prezent, și ca urmare a ieșrii Marii Britanii din blocul comunitar (din 2019), un important contributor la bugetul UE.

Politica regională este extrem de importantă pentru reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni, fiind puse la bătaie fonduri europene consistente și pentru antreprenori. În prezent, prin Politica de coeziune, în România se alimentează linii de finanțare ca POR 2.1 A - Microîntreprinderi, POCU - România Start-Up Plus și România Start-Up Nation 2017, PO Competitivitate - fonduri pentru firme IT și cercetare-dezvoltare etc.

Noi detalii despre viitoarele Fonduri UE

Comisia Eurpeană a prezentat miercuri noi detalii despre propunerea sa privinnd Fondul Social European - FSE (parte a Politicii de coeziune), Programul Erasmus și programul Europa Creativă:

1. Fondul Social European

Fondul Social European este important mai ales pentru antreprenorii debutanți. Din FSE este alimentat în prezent Programul Operațional Capital Uman (POCU), din care se finanțează printre altele Programul România Start-Up Plus și s-a finanțat parțial Programul Start-Up Nation 2017.

Cifra globală propusă este de 101,2 miliarde EUR. Aceasta include 100 de miliarde EUR pentru FSE+ în cadrul gestiunii partajate cu statele membre. Un procent de cel puțin 25 % din această sumă va fi alocat pentru promovarea incluziunii sociale, iar un procent de cel puțin 4 % va fi alocat pentru combaterea lipsurilor materiale în scopul de a pune în practică prioritățile și activitățile incluse în actualul FEAD.

În plus, statele membre cu o rată a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program de educație sau formare (NEET) peste media Uniunii în 2019 vor avea obligația de a aloca cel puțin 10 % din componenta de gestionare comună a finanțărilor din FSE+ pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Restul de 1,2 miliarde EUR sunt gestionate in/direct: componenta ocuparea forței de muncă și inovare socială cu un buget de 761 de milioane EUR și componenta sănătate cu un buget de 413 milioane EUR.

Aceste două componente vor permite testarea unor soluții inovatoare printr-o abordare transfrontalieră, de exemplu pentru a încuraja mobilitatea forței de muncă în Europa și pentru a ajuta statele membre să construiască sistemele de sănătate ale viitorului.

2. Erasmus se va dubla

Un alt program important al UE este Erasmus, care cuprinde în prezent și o compnentă pentru tinerii antreprenori, un program de schimb transfrontalier care oferă antreprenorilor debutanți sau aspiranţi şansa de a învăţa de la oamenii de afaceri cu experienţă care conduc mici firme în alte ţări participante. Cea mai mare componentă a programului Erasmus rămâne cea educațională, pentru studenți.

Comisia propune creșterea bugetului Erasmus pentru a atinge 30 de miliarde EUR în perioada 2021-2027, din care 25,9 de miliarde EUR pentru educație și formare, 3,1 miliarde EUR pentru tineret și 550 de milioane EUR pentru sport. Programul Erasmus+ actual, cu un buget de 14,7 miliarde EUR, se derulează în perioada 2014-2020. Instituit în 1987, Erasmus a sprijinit până în prezent peste 9 milioane de studenți, cursanți, ucenici și voluntari.

3. Europa creativă

Programul Europa creativă este important pentru afacerile din industrii creative. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia Europeană propune majorarea la 1,85 miliarde EUR a finanțării pentru Europa creativă, programul care sprijină sectoarele culturale și creative europene, precum și operele audiovizuale.

Banii vor fi împărțiți astfel, conform propunerii CE:

MEDIA: 1,081 miliarde EUR vor finanța proiecte audiovizuale și vor stimula competitivitatea în sectorul audiovizualului în Europa. Programul MEDIA va sprijini în continuare dezvoltarea, distribuirea și promovarea filmelor, programelor TV și a jocurilor video europene. În următorii ani, se vor investi mai multe fonduri în promovarea și distribuirea la nivel internațional a lucrărilor și tehnicilor narative europene inovatoare, inclusiv în domeniul realității virtuale. Se va crea un anuar online al filmelor din UE pentru a spori accesibilitatea și vizibilitatea lucrărilor europene.

CULTURĂ: 609 milioane EUR din noul buget vor fi alocate pentru promovarea sectoarelor culturale și creative europene. Se vor înființa proiecte, rețele și platforme de cooperare pentru a conecta artiști talentați din întreaga Europă și pentru a permite creatorilor să coopereze mai ușor peste granițe.

INTERSECTORIAL ÎN DOMENIILE CULTURAL ȘI MEDIA: 160 milioane EUR vor finanța IMM-urile și alte organizații care activează în sectoarele culturale și creative. Această finanțare va fi utilizată și pentru a promova cooperarea în materie de politică culturală pe teritoriul UE, pentru a promova un univers mediatic caracterizat prin libertate, diversitate și pluralism și pentru a sprijini un jurnalism de calitate și alfabetizarea mediatică.