Fonduri europene 2021-2027: 4 noi linii pentru startup-uri, la orașe și sate

Antreprenorii români vor avea la dispoziție 3 miliarde de euro, pentru a fi accesați în mod direct din fondurile de coeziune în viitoarea perioadă de programare 2021-2027, printre altele urmând să fie create și 4 linii de finanțare a startup-urilor, în mediul rural și urban, conform unui document de negociere, intrat în posesia StartupCafe.ro.

Săptămâna trecută, reprezentanți ai unor firme și organizații de patroni s-au întâlnit la Guvern cu ministrul Fondurilor Europene. Marcel Boloș le-a dat o prezentare în Power Point referioare la stadiul actual de negociere a viitoarelor programe prin care România va trage fonduri europene în perioada de programare 2021-2027.

Boloș le-a spus oamenilor de afaceri că vor avea la dispoziție în mod direct 3 miliarde de euro, din fondurile de coeziune (care vor însuma în total 30,7 miliarde de euro pentru România). În perioada de programare 2014-2020, au fost doar 1,5 miliarde de euro pentru oamenii de afaceri (dintr-un total de 22,5 miliarde de euro, cât a însemnat alocarea de fonduri europene structurale și de investiții pentru România, de la UE).

În prezentare apar fonduri pentru startup-uri și alte firme mici și mijlocii (IMM) la 2 obiective majore de politică urmărite de UE și asumate de România pentru 2021-2027:

• 1. Obiectivul de Politică 4: Fonduri pentru startup-uri în 4 apeluri

Conform negocierilor România-Comisia Europeană din acest moment, la  Obiectivul de Politică (OP) 4: O Europă mai socială, derulat prin Fondul Social European (FSE), vor fi 4 linii de finanțare pentru „Încurajarea antreprenoriatului”:

• StartUp Student
• StartUp Diaspora
• StartUp Rural
• StartUp Restart.

La acest obiectiv se vor mai aloca bani europeni și pentru:

• Instrumente financiare - Credite de lucru care ajută afacerile nou înființate să funcționeze, oferind dobânzi subvenționate.
• Un Program pilot în Valea Jiului, cu regătire profesională și antreprenorială.  Persoanele disponibilizate care nu vor să devină antreprenori se pot recalifica.
• Calificarea angajaților - consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții și de reconversie profesională pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității de pe piața muncii.

• 2. Obiectivul de Politică 1: bani pentru IMM, startup-uri și scale-up pe tehnologie

Un alt punct relevant pentru oamenii de afaceri este Obiectivul de Politică 1: O Europă mai inteligentă. Aici se vor pune la bătaie 6 miliarde de euro (adică 35% din toți banii care revin României din Fondul European de Dezvoltare Regională  - FEDR). Evident, nu toți banii vor fi pentru antreprenori, ceie mai mari sume ducându-se la beneficiari de stat.

Din acești bani se vor aloca resurse pentru:

- Consolidarea competitivității economiei românești:

• investiții în noi tehnologii (Internetul lucrurilor - IoT, Automatizare, Robotică, Inteligență Artificială)
• investiții pentru adoptarea de către IMM-uri a tehnologiilor în domeniul tehnologia informației și a comunicațiilor (digitalizarea proceselor de producție)
• investiții pentru clustere în vederea integrării acestora în lanțurile de valoare europene
• Internaționalizare.

- Crearea de noi firme și creșterea ratei de supraviețuire a lor

• crearea de noi întreprinderi
• sprijin pentru trecerea de la start-up la scale–up pentru întreprinderile cu potențial mare de creștere.

- Facilitarea accesului la finanțare pentru IMM-uri, inclusiv prin încurajarea finanțării inițiale și timpurii a startup-urilor. Aici vor fi instrumente financiare de tip:

• credite,
• equity (fonduri de investiții care acordă fnanțări în schimbul unor părți sociale),
• garanții publice la credite bancare în condiții avantajoase.

De aici vor fi finanțate și investiții de stat foarte utile, cum ar fi obținerea vaccinului tetravalent (cu patru tulpini) la Institutul Cantacuzino sau înființarea unui institut de cercetare în medicină genetică.

Dar vor fi „tocați” bani europeni cu crearea de institute de stat în domeniul tehnologiei, în condițiile în care firme private românești fac cercetare-dezvoltare de calitate în România și au nevoie de fonduri. Astfel, statul român propune:

• Înființarea unui Institut de Inteligență Artificială pentru zona de robotică, automatizări industriale și IT
• Institutul pentru Tehnologiile Viitorului (nanotehnologii, microelectronică, fotonică, materiale și tehnologii de fabricație avansate).

Toți acești bani vor fi atrași de către beneficiarii din România în principal prin 2 tipuri de programe operaționale:

- cele 8 Programe Operaționale Regionale. Reamintim că Guvernul actual vrea să spargă Programul Operațional Regional (POR), gestionat acum de Ministerul Lucărilor Publice, în 8 POR-uri mai mici, de sine stătătoare, câte unu pe fiecare regiune de dezvoltare, cu câte o autoritate de management.

Aici vor intra investiții în digitalizarea serviciilor publice locale, smart city; Smart specialization și transfer tehnologic, inovare, parcuri smart; IMM, robotică, digitalizare.

- Programul Operațional Creștere inteligentă și digitalizare. Aici se vor face proiecte de specializare inteligentă la nivel național, în sinergie cu programul UE Horizon, care este accesat direct de la Comisia Europeană de către beneficiari din UE și din state partenere (cum este Israelul, de exemplu).

Tot la acest program operațional vor intra și proiecte de internaționalizare, tranziție industrială, nanotehnologii, roboticaă, infrastructură de cercetare-dezvoltare-inovare, precum și instrumente financiare pentru finanțarea firmelor.

Fonduri Afaceri 2021 2027 by Claudiu on Scribd