România în 13 ani de UE: Absorbție de fonduri europene 2007-2019
Claudiu Zamfir

România în 13 ani de UE: Absorbție de fonduri europene 2007-2019

Thumbnail

România a primit 54,43 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 18,91 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 noiembrie 2019, conform balanței publicate, luni, de Ministerul Finanțelor.

Astfel, în cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 35,52 miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care am contribuit  noi la bugetul UE.

Revenind la cei 54,43 miliarde de euro, fonduri primite de la Comisia Europeană, pentru decontarea cheltuielilor din proiectele de investiții derulate în România, plăți directe pentru fermieri și alte forme de ajutoare europene, să vedem din ce sunt compuși acești bani...

În primul rând, vorbim despre 2,75 miliarde de euro, fonduri din programele de pre-aderare (PHARE, ISPA), dar care au intrat în România începând cu anul 2007.

Grosul banilor vine însă din fondurile europene ale perioadei de programare 2007-2013: peste 33,92 miliarde de euro.

Dar să trecem la perioada de programare în curs, 2014-2020...

În total, în actualul ciclu financiar multianual, România a primit de la Uniunea Europeană fonduri europene de peste  17,75 miliarde de euro.

Din acești bani, peste 6,62 miliarde de euro au venit din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), adică plățile directe la hectar, pentru fermieri. Aceste fonduri sunt ușor de absorbit, pentru că intră automat în țară, nefiind nevoie de proiecte. Aici gradul de absorbție a ajuns la crca 60% din totalul alocat României din această categorie de fonduri (FEGA).

De asemenea, aproape 1 miliard de euro vin din alte fonduri, în perioada de programare 2014-2020. Aici intră fonduri cum ar fi cele din care se asigură alimente pentru persoanele cu posibilități materiale foarte reduse (Programul de Asistență POAD), precum și alte intervenții ale UE în statele membre.

Provocările cele mai mari în absorbția fondurilor europene de către România sunt la Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI), gestionate de autoritățile de management din cadrul a 3 ministere-cheie: Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei, precum și Ministerul Agriculturii. Aici, Uniunea Europeană a alocat României aproape 31 de miliarde de euro, în perioada de prgramare 2014-2020. România poate să absorbă acești bani prin proiecte de investiții și lucrări până la 31 decembrie 2023.

În acest moment, România a obținut din fondurile FESI aproximativ 11 miliarde de euro, cu tot cu prefinanțările pe care Uniunea Europeană le acordă din oficiu statului membru, potrivit raportărilor oficiale ale Comisiei Europene. Aceasta înseamnă o rată de absorbție de 36% pentru fondurile FESI, sub media UE, care este de 39%.

Dacă scădem prefinanțările, mai rămânem cu circa 9 miliarde de euro, rambursări de cheltuieli acordate de Comisia Europeană României, în baza facurilor corecte. Adică, 29% din alocarea rezervată României din FESI. Aceasta este de fapt rata de absorbție efectivă, care reflectă cel mai bine performanța absorbției fondurilor europene.

Absorbția fondurilor, pe ministere

Conform celor mai recente date centralizate la Ministerul Fondurilor Europene, situația pe programe operaționale FESI este următoarea:

- Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), gestionat de Ministerul Agriculturii - 4,25 miliarde de euro, bani primiți de la CE cu tot cu avansurile din oficiu, adică 52,28% rată de absorbție. Aici au fost absorbiți și bani din linii de finanțare populare în rândul antreprenorilor IMM: submăsura 6.4, submăsura 6.2 (ambele epuizate), , submasura 6.1, submăsura 6.3 , sumbăsura 4.2 etc.
 
- Programul Operațional Pescuit, gestionat tot de Ministerul Agriculturii - 48,4 milioane de euro, adică 28,74%, rată de absorbție cu tot cu prefinanțările din oficiu. Aici sunt linii de finanțare pentru antreprenori interesați de afaceri cu prelucrarea produselor pescărești sau cu crescătorii de pește, precum și pentru restaurante cu specific pescăresc.

- PO Regional, gestionat de Autoritatea de management a POR din subordinea Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei  - 1,67 miliarde euro, bani primiți de la Comisia Europeană cu tot cu avansurile. Aceasta înseamnă o rată de absorbție de 24,34%. În POR 2014-2020, regăsim linii de finanțare foarte importante pentru antreprenorii cu firme mici și mijlocii: 2.1 A - microîntreprinderi (epuizată) și 2.2-IMM (disponibilă în 10 județe).

Tot în POR a fost introdus, ca axă prioritară, fostul Program Inițiativa pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (POIIMM), prin care IMM-urile primesc credite bancare cu garanții publice. În acest program, alocările de la UE sunt transferate la băncile comerciale din România, care acordă creditele, iar gradul de absorbție înregistrat crește imediat prin preluarea fondurilor la bănci. În 2018 valoarea acestei linii de finanțare s-a majorat la 250 de milioane de euro (de la 100 de milioane), ceea ce a condus la creșterea gradului de absorbție în POR.

Un alt artificiu folosit de autoritățile române a fost decontarea din fondurile UE POR a unor proiecte făcute în Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), pe fonduri naționale, la nivelul unor primării - așa-numitele proiecte retrospective acceptate la decont de Comisia Europeană.

- PO Infrastructura Mare, gestionat de AMPOIM, de la Ministerul Fondurilor Europene (MFE) - 2,52 miliarde euro, adică 27,33%, rată de absorbție cu tot cu prefinanțările primite din oficiu de la CE. Aici sunt banii de autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, metrou, apă, canalizare etc.

Acești bani sunt mai ales fonduri provenind din proiecte vechi, din perioada de programare 2007-2013, care nu au putut fi terminate până la data limită de 31 decembrie 2015 și pe care Comisia Europeană ne-a permis să le re-etapizăm pentru a le încheia cu banii europeni 2014-2020. Acestea sunt așa-numitele proiecte fazate, un artificiu care, deși legal, nu este unul obișnuit. Lucrări de 3,2 miliarde de euro au fost lăsate neterminate din perioada 2007-2013 în perioada 2014-2020.

- PO Competitivitate, gestionat de AMPOC de la MFE - 334,15 milioane de euro, adică 25,13%, rată de absorbție cu tot cu avansurile. Aici s-au alocat sume importante pentru firme axate pe IT și cerectare, despre care StartupCafe.ro a mai scris.
 
- PO Capital Uman , gestionat de AMPOCU de la MFE - 1,12 miliarde euro, adică 25,62%, rată de absorbție cu tot cu avansurile din oficiu. În cadrul POCU 2014-2020 regăsim două importante linii de finanțare pentru antreprenorii debutanți: România Start-Up Plus și Diaspora Start-Up, care s-au epuizat.

- PO Capacitatea Administrativă, gestionat de AMPOCA de la Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei - 128,23 milioane euro, adică 23,18%, rată de absorbție cu tot cu avansuri.

- PO Asistenta Tehnică, gestionat de AM POAT de la MFE - 137,53 miloane de euro, adică 54,41%, rată de absorbție cu tot cu prefinanțări.

Ar mai trebui menționat că în noiembre și decembrie România a trimis la Bruxelles declarații de cheltuieli de circa 1 miliard de euro în cele 6 programe operaționale de la Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Lucrarilor Publice care se regăsesc mai sus, deci la începutul anului 2020 mai sunt așteptate rambursări de la CE, care vor mai mări puțin rata de absorbție a FESI.

Evident, această situație a absorbției financiare nu reflectă neapărat performanța României la capitolul fondurilor europene.

Chiar dacă au generat cheltuieli din fondurile europene, multe proiecte majore nu s-au finalizat. Un exemplu este cel al liniei de metrou Drumul Taberei - Eroilor, început în 2012 pe împrumuturi de la Banca Europeană pentru Investiții, trecut pe finanțare europeană în perioada de programare 2007-2013 și nefinalizat nici acum, după ce a fost re-etapizat.

Imaginea subdezvoltării României, în câteva cifre

Autostrăzi:

  • În prezent, România are finalizați circa 830 km de autostradă, pe tronsoane și porțiuni disparate, la o suprafață a țării de 238.000 kmp.
  • Ungaria are circa 1500 km de autostradă la o suprafață de numai 93.000 kmp.
  • Polonia are 1600 km de autostradă și 2.100 km de drumuri express, la o suprafață a țării de 312.000 kmp.
  • Bulgaria are circa 800 km de autostradă la o suprafață de 110.000 kmp.

Condiții de locuire civilizată:

  • România e singura țară din Uniunea Europeană cu peste un sfert din populație având toaleta în curte (27,7% mai exact).
  • Bulgaria - 15,3% din populație are toaleta în curte
  • Lituania - 10,6%
Parallax

Vizualizari
14153
Conţinut
Parerea ta despre articol

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri

 

Cookie Settings