VIDEO Cetatea Deva: Peste 250.000 de turişti pe an, muzică electronică, istorie şi privelişti fascinante, după investiţii de 8 milioane euro din fonduri europene - Bani europeni - StartupCafe.ro
Raluca Abrihan

VIDEO Cetatea Deva: Peste 250.000 de turişti pe an, muzică electronică, istorie şi privelişti fascinante, după investiţii de 8 milioane euro din fonduri europene

Thumbnail

Festival de muzică electronică, expoziţii şi lecţii de istorie - câteva dintre evenimentele prin care Cetatea Deva încercă să convingă turiştii să o viziteze. Anul trecut, peste 250.000 de oameni au venit să-i afle povestea fascinantă şi să se bucure de priveliştea oraşului Deva, văzut de sus de pe conul vulcanic pe care este construită cetatea.

Recent reabilitată printr-un proiect de circa 8 milioane de euro din fonduri europene, Cetatea Devei este , în special în timpul verii, vizitată în special de turişti români şi maghiari, dar şi câţiva îndepărtata Asie sau din ţări europene precum Franţa, Austria, spune admistratorul cetăţii.

Dacă vorbim despre numărul de vizitatori ai Cetăţii Deva, pot să vă confirm că trendul este unul ascendent de la an la an, mai ales după realizarea investiţiei de către municipalitate în construcţia acestei telecabine.

Din 2006, cifrele au crescut de la an la an. Dacă la început cu un număr timid, poate undeva la 30-50.000 de vizitatori pe an, s-a ajuns în 2016 să avem 188.000 de vizitatori plătitori de bilet şi în 2017, la recordul de până acum, la 195.000 de vizitatori plătitori de bilet. Aici intră doar numărul ceolor care au urcat în cetatea noastră folosind telecabina, pentru că numărul real de vizitatori cu siguranţă este unul mult mai mare, pentru că accesul în cetate se poate face şi pietonal, pe jos pe la Poarta 1, Poarta 2, până ajungi în cetate, astfel încât estimez că minim 50.000 – 70.000 de vizitatori au intrat in cetate, au cunoscut cetatea noastră mergând pe jos.

Avem tot felul de turişti, de vizitatori în cetate. Mulţi români care ne vizitează din diverse părţi ale ţării, care doresc să cunoască o pagină de istorie a Devei. Avem marele noroc că suntem pe un traseu turistic apropiat cu Castelul Huniazilor, de la Hunedoara, poate chiar cu Sarmisegetusa Regia, Sarmisegetusa Ulpia Traiana.

Dar avem şi foate mulţi turişti străini, majoritate turiştilor străini provin din Ungaria, ei au o plăcere de a vizita Deva pentru că aici în Cetatea Devei are izvorul o legenda asemănătoare cu legenda noastră, a Meşterului Manole, ei au o legendă a Meşterului Kelemen, care şi-a ars soţia aici ca să construiască această cetate, ca să fie trainică. În fârşit, aceasta este doar una dintre legende, avem foarte multe legende legate de cetatea noastră. Dar pe lângă maghiari să ştiţi că am avut turişti şi din China, Japonia, Coreea, Franţa, Austria.

În incintele 2 şi 3 vom avea un festival de muzică electronică (n.red. festivalul s-a defăşurat în perioada 27-29 iulie), se va numi Citadela Festival. Deja am înţels că şi-au anunţat prezenţa undeva la 2.000-3.000 de fani ai acestui gen de festivaluri.

Festivalul Citadela este la a doua ediţie şi am văzut clar o creştere a numărului de oameni care doresc să participe la acest festival. Va avea tot felul de ateliere în timpul zilei, tot felul de proiecţii frumoase pe zidurile cetăţii.

Serviciul de Administrare a Cetăţii Deva încercă să organizeze evenimente în fiecare săptămână. În afară de partenerii noştri, Garda Cetăţii Deva, cu care avem un acord, în fiecare weekend de a defila, de a prezenta, de a face o lecţie de istorie interactivă cu turiştii noştri despre cetate, avem organizate diverse evenimente, chiar un festival de jazz vorm avea în 31 august pană în 2 septembrie cu participarea a zece artişti internaţionali. Săptămânal avem concerte de muzică folk, demonstraţii sportive, organizări de acţiuni ecologice, organizări de acţiuni istorice, educative – explică Cristian Răcăşan – Director Serviciul Public Administrare Cetate.

Un pic de istorie

Cetatea Devei este considerată una dintre cele mai importante fortificaţii medivale din Transilvania. A fost stăpânită de voievozi, de principi, de conți şi de ducese. A fost dată în dar, vândută sau bombardată. Fiecare a lăsat ceva în urma sa. Mai un zid de de apărare, mai o încăpere, mai o sală de bal sau chiar au extins cetatea cu un etaj întreg. Şi-au dorit ca ea să nu fie utilizată doar pentru apărare şi întâlniri ocazionale, ci să servească drept locuinţă. Nu una austeră, ci una de lux – ne explică aplicaţia Cetatea Devei, ce poate fi descărcată din Google Play Store sau din AppStore. O aplicaţie interactivă, care în momentul în care te apropii de un obiectiv din cetate îl descrie în deteliu.

Astăzi, ruinele sale sunt vizibile de la depărtare, graţie poziţionării sale strategice, pe un vârf de deal care domină Valea Mureşului şi principala arteră de legătură a României cu centrul şi vestul Europei. Cetatea a fost ridicată în secolul al XIII-lea, dar urmele de locuire sunt mult mai vechi: există descoperiri care datează din neolitic sau epoca bronzului. Prima menţiune documentară care face referire la Cetatea Devei datează din anul 1269.

Thumbnail

Reabilitarea Cetăţii

Ca să putem vorbi cu proiectul pe fonduri europene finalizat, ar trebui să ne întoarcem în urmă cu mai mulţi ani, respectiv în perioada 2003-2004 atunci când apăruseră fondurile de preaderare şi erau programele PHARE, când s-a conturat pentru prima data ideea de a reabilita Cetatea cu ajutorul fondurilor nerambursabile.

S-a scris atunci un proiect care cuprindea Cetatea în integralitatea ei, s-a depus spre finanţare, a trecut de primele faze, dar alocarea financiară era deja depăşită, proiectul nu s-a mai încadrat pentru finanţare, dar a fost trecut pe lista de rezervă a Ministerului Integrării Europene în scopul finanţării ulterioare din programele post aderare. A fost o perioada destul de lungă de la scrierea proiectului şi până la finalizarea lui, timp în care s-a găsit o sursă de finanţare pentru reabilitarea incintei 1 – explică Elena Stelczner, Şef Birou Programe Dezvoltare Deva.

Cetatea este formată din 3 incinte concentrice – incinta 1 este cea de sus şi cea mai reprezentativă, iar incinta 2 este cea din mijloc, incinta 3 este cea exterioară.

S-a pornit cu reabilitarea incintei 1, cu fonduri din bugetul local şi din credit, timp în care s-a demarat şi cercetarea arheologică. Până în acel moment cercetarea arheologică nu fusese făcută pe Cetate, decât parţial. Această cercetare a scos în evidenţă faptul că cetatea este într-o stare foarte degradată, zidurile nu erau vizibile decât pe porţiuni foarte mici şi abia în urma acestei cercetări şi-au dat seama de cât de avansată este starea de degradare a Cetăţii.

În urma cercetărilor arheologice desfăşurate în incinta 1 s-a ajuns la concluzia că trebuie făcute câteva intervenţii de necesitate în această incintă pentru stabilizarea zidurilor. S-au pornit lucrările de stabilizare, consolidare şi de protecţia coronamentului zidurilor. Incintele 2 şi 3 au rămas în afara proiectului, pentru ele negăsindu-se surse de finanţare din bugetul local.

Atunci, fiind pe lista de rezerve a Ministerului Integrării Europene, s-a demarat pe bani ai ministerului – tot printr-o finanţare nerambursabilă, elaborarea proiectului tehnic, a detaliilor de execuţie şi a studiului de fezabilitate doar pentru incintele 2 şi 3, incinta 1 fiind deja în curs de reabilitare.

Proiectul a fost depus pentru obţinerea de finanţare nerambursabiliă prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, pe axa prioritară 5, în august 2018.

În martie 2010 a început derularea proiectului. Lucrările de reabilitare au început abia doi ani mai târziu şi au fost finalizate în luna martie 2016. Proiectul a continuat cu celelalte activităţi de informare şi publicitate până în iunie 2016.

Prin acest proiect s-a realizat cercetarea arheologică a incintelor 2 şi 3, s-au reabilitat Poarta 1 a Cetăţii, Poarta 2, bastionul semicircular Bethlen, camera artileriştilor, platforma artileriştilor. Tot ceea ce s-a realizat prin proiect a avut la bază concluziile cercetării arheologice. Noi am încercat să refacem în modul cel mai aproape de epoca stipulată de avizul Ministerului Culturii şi de ceea ce ne-au comunicat arheologii. S-au consolidat, s-au reabilitat, s-au refuncţionalizat volumetric aceste încăperi, s-a reabilitat drumul de acces în cetate şi s-a asigurat iluminatul arhitectural şi de siguranţă.

Valoarea proiectului a fost de aproximativ 8 milioane de euro.

În prezent, incinta 1 este închisă accesului turiştilor pentru că nu este foarte sigură. Dar sperăm ca rezultatele fondurilor obţinute până acum să fie multiplicate prin accesarea de noi fonduri europene, pentru a face întreaga Cetate un monument funcţional şi vizitabil. Am depus un proiect de reabilitare a acestei incite la ADR Vest, pentru POR 2014-2020, a mai adăugat Elena Stelczner.

După reabilitarea incintei 1 vom putea găzdui până la 8.000 de oameni pentru festivalurile pe care le pregătim, spune Cristian Răcăşan.

Cetatea şi economia locală

În momentul în care discutăm despre economia unei comunităţi, sau despre impactul unui proiect în ceea ce priveşte bunăstarea sau dezvoltarea acestei comunităţi, cred că este important să luăm în calcul şi să punem cap la cap mai multe elemente, arată Cosmin Joiţoiu, Şef Serviciu Primăria Deva.

În primul rând să înţelegem că municipiul nostru este parte din judeţul Hunedoara, iar judeţul Hunedoara este parte din regiunea Vest. De ce fac această precizare? Pentru că aici discutăm de o dezvoltare a economiei locale din punct de vedere al impactului al activităţilor de tip turistic. Cetatea Devei este un obiectiv turistic, municipiul Deva, făcând parte din judeţul Hunedoara, face parte din judeţul care are cele mai multe monumente istorice din regiunea Vest, 41% dintre monumentele istorice de interes naţional se găsesc în judeţul Hunedoara, deci vorbim de un judeţ cu potenţial turistic şi automat aici se încadrează şi municipiul Deva, ca reşedinţă de judeţ, prin potenţialul turistic al Cetăţii. Dacă este să discutăm despre economia municipiului, 26% din economia municipiului, deci 26% din agenţii economici de pe raza municipiului nostru desfăşoară activităţi de comerţ. 

Ceea ce înseamnă că, în momentul în care, un obiectiv turistic cum este Cetatea Devei este unul renovat, reconstituit şi pus în valoare, turiştii, pe lângă faptul că vizitează în sine obiectivul turistic, automat şi cheltuiesc în municipiul nostru, îmbunătăţesc activităţile economice şi automat discutăm de mai mulţi bani la nivelul administraţiei publice locale. Activităţile legate de turism, 9% din economia municipiului nostru, undeva la 300 de agenţi economici dezvoltă activităţi de turism, restaurante sau hoteluri.

Din nou, discutăm despre efecte clare ale turiştilor, care se reflectă în activitatea acestor agenţi economici, sperăm noi şi chiar suntem convinţi, îmbunătăţindu-le încasările şi din nou discutăm de creşterea taxelor şi a impozitelor care se plătesc la municipalitate şi automat întoarcerea lor în economia localităţii, a municipiului.

Parerea ta despre articol
Vizualizari
5783

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

Conţinut
Adauga comentariu

Atrage clienți noi

Google AdWords Express

Primești 200 de lei bonus pentru promovare online.