Antreprenorul Dragoș Anastasiu, despre aderarea României la Schengen: Turiștii din Asia sau din America vor să facă circuite

Antreprenorul Dragoș Anastasiu, cunoscut ca fondator al unor mari afaceri în turism și transporturi, a apreciat, vineri, într-un interviu acordat StartupCafe.ro, că aderarea la spațiul Schengen cu frontierele terestre, de la 1 ianuarie 2025, va introduce destinațiile turistice din România în circuitele frecventate de turiștii din Asia și din Americi. 

StartupCafe.ro: Cum influențează aderarea deplină a României la spațiul Schengen business-urile românești de transport și de turism? 

Dragoș Anastasiu: Impactul este semnificativ, pentru că e vorba de timp de așteptare, de motorină consumată, de salarii și indemnizații plătite șoferilor, pentru că ei muncesc și atunci când stau. Să nu mai vorbim de ceea ce simt oamenii, că nu se mai simt cetățeni de mâna a doua. Deci e un impact foarte serios și financiar, și din punct de vedere al experienței călătorilor. Cred că vom avea o influență pozitivă pentru turism, viza Schengen este viză Schengen - până acum oamenii care erau din țări din afara Uniunii Europene nu puteau să vină în România când călătoreau în alte țări UE. Acum se pot face circuite cu asiatici, de exemplu. 

StartupCafe.ro: În turism, ar putea să se dezvolte circuite transnaționale România-Bulgaria-Ungaria, de exemplu? 

Dragoș Anastasiu: Absolut. Noi spunem asta de ani întregi. De exemplu, turiștii din Asia sau din America nu prea vin în Europa să stea într-o singură țară, deci vor să facă circuite. Și circuitele sunt de două feluri: rotunde sau cele în care turiștii aterizează în România și decolează din Germania și străbat șapte țări, timp de două săptămâni. Asta este ceea ce-și doresc cei care vin de departe. Noi, când mergem în Europa, nu facem neapărat atât de multe ciucuite, deși sunt și de la noi circuite cu autocarul. Dar non-UE este o piață semnificativă și ea va avea acces fără alte restricții în România. 

StartupCafe.ro: Acum sunt aceste mari platforme online de intermediere a serviciilor de transport persoane, cum este FlixBus. Va crește și mai mult rolul lor odată cu aderarea României la Schengen pe cale terestră, iar în același timp ce se va întâmpla cu micii operatori de transport internațional români? 

Dragoș Anastasiu: Schengen nu are nimic de a face cu aceasta. Noi (Eurolines - n.r.) nu mai colaborăm cu FlixBus, noi nu mai avem autocare de la pandemie, eu nu mai fac transport de persoane cu autocarul. Dar din punctul acesta de vedere Schengen nu va avea niciun fel de semnificație în ceea ce privește colaborarea dintre platformele de transport și operatorii de autocare. Eu cred că Schengen va ajuta transportul internațional cu autocarul pentru că devine mai facil și mai rapid. Pe anumite distanțe, de până la 1.000 km, unde autocarul se simte bine, autocarul va avea de câștigat semnificativ în concurența cu trenul sau cu avionul, odată cu aderarea României și Bulgariei la zona Schengen și pe cale terestră. 

Dar colaborarea dintre așa-zisele platforme și firmele de transport cu autocarul va fi influențată de altceva: de liberalizarea trasportului național de călători, care se va întâmpla și asta. Probabil începând din luna mai 2025, la modul efectiv, transportul național de călători va fi liberalizat, în funcție de cum se vor scrie normele acum. Liberalizarea transportului de călători național ar fi trebuit să se întâmple acum 10 sau mai mulți ani și nu s-a întâmplat, pentru că s-a acordat protecție unor transportatori, dar nimeni nu s-a gândit la clientul final, care are de pierdut de fiecare dată când are de a face cu un monopol. Or, acum se scriu niște norme care, de asemenea, ar putea, aparent, să nu țină cont în totalitate de beneficiul clientului și să vrea să mai dea un fel de protecție foștilor transportatori. 

Să concluzionez: pe colaborare internațională și coexistența firmelor mai mari sau mai mici  - FlixBus nu are niciun autocar - deci tot firmele mici funcționează acolo. Toate aceste companii au înțeles ce vor clienții. Pe clienți nu-i interesează cine are licența de transport, cine e proprietarul mașinii. Îi interesează pur și simplu să fie confortul lor, precum și un preț bun, care vine prin concurență, iar asta se întâmplă. Nu e FlixBus singura platformă, nici AirBnB nu e singura platformă, deci există concurență. Dar oamenii aceștia au înțeles necesitatea de piață și au venit cu tehnologie avansată și cu ideea că trebuie să ofere experiență bună clienților și asta fac. Deci aceștia vor colabora și vor coexista cu sau fără Schengen, pentru că unii fac ceva și alții fac altceva - FlixBus nu are autocare și trebuie să ia autocare din piață și își împart profitul. E un fel de asociere în participațiune - unul știe să interacționeze cu clientul, celălalt știe să facă transportul în sine, sunt două meserii diferite. 

StartupCafe.ro: În turism, dvs. ați făcut acel exit în 2019, ați vândut afacerea de agenție turism către compania germană Dertour. Acum, odată cu aderarea la Schengen, credeți că vor apărea mai multe exit-uri, marile agenții de turism din străinătate vor cumpăra agenții de la antreprenori români? 

Dragoș Anastasiu: După părerea mea, nu are legătură. Și până acum eram în Schengen pe cale aeriană. Cea mai mare parte a turismului care se face în România este în România și aceștia nu vor fi afectați deloc. Iar turiștii români care pleacă în străinătate pleacă foarte mult cu avionul și oricum eram în Schengen cu aeroporturile. 

Vor avea de câștigat cei care pleacă cu mașinile personale. Și faptul că se înlesnește turismul și va fi mai accesibil în sensul de timp nu are legătură cu exit-urile din turism. Exit-urile vin și vor veni din necesitatea pe care am avut-o și eu și am depistat-o destul de repede: necesitatea de a supraviețui. Și asta pentru că este o industrie globalizată și vânzările depind foarte mult de interent, companiile foarte mari, care fac touroperare și care se duc în Grecia sau Turcia și „cumpără” camere de hotel să le re-vândă - dar „cumpără” aproape tot hotelul - vor avea un cu totul alt preț decât atunci când mă duc eu, ca agenție românească, și iau 2-3 camere de acolo, pe care să le vând eu de capul meu în România. Deci este această industrie globalizată prin internet, pentru că turiștii români au acces din România la platformele online Dertour.com, Tui.com, Lastminute.com, Booking.com și așa mai departe și acest acces nu mai poate fi limitat. Și atunci, tu, micuț așa, cu toată bunăvoința pe care o ai, prețurile tale nu au cum să fie competitive. Din necesitatea asta de a supraviețui, vom mai vedea exit-uri, până când piața de turism, care este foarte fragmentată, se va consolida la nivel de touroperare. Vor fi în continuare multe agenții care să vândă produsul și online-ul, dar la touroperare piața trebuie să se consolideze, pentru că e prea fragmentată și nu mai sunt competitivi. Deci vor mai fi exit-uri, cu siguranță, cunt convins că lumea caută soluții de supraviețuire. 

Ce înseamnă aderarea deplină a României la Schengen, de la 1 ianuarie 2025

România și Bulgaria vor adera la Spațiul Schengen de la 1 ianurie 2025 și cu frontierele terestre, după ce aderaseră cu frontierele aeriene și navale de la 31 martie 2024. 

Spațiul Schengen cuprinde 29 de state: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Republica Croația, Danemarca, Elveția (țară non-UE), Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda (țară non-UE), Italia, Letonia, Liechtenstein (țară non-UE), Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia (țară non-UE), Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Țările de Jos, Ungaria. Dintre statele membre UE, Irlanda și Cipru nu fac parte din zona Schengen. 

Sursa: Consiliul UE

Șederile în România sunt considerate șederi în spațiul Schengen și sunt incluse în calculul șederii de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. De asemenea, România emite vize uniforme (Schengen) începând cu 31 martie 2024. Aceste vize permit călătoriile în spațiul Schengen pentru șederi de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.

Spațiul Schengen permite persoanelor să călătorească liber între țările membre, fără a fi supuse controalelor la frontieră. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a lucra sau a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta, potrivit Comisiei Europene. 

În plan economic, prin simpla aderare la zona Schengen, România va beneficia de o creștere a produsului intern brut de 1% pe an, potrivit fostului ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, care s-a implicat alături de patronatele din transport în demersurile pentru a convinge statele membre să permită României să adere la zona Schengen. 

În mod particular, în business-ul de transport rutier de mărfuri, aderarea la Schengen aduce o serie de beneficii operatorilor din România. Conform companiei daneze DSV Road, care operează și în România, principalele beneficii sunt: 

• Eliminarea timpului de așteptare la graniță.
• Creșterea capacității de transport și a volumului de marfă transportată,
• Creșterea numărului curselor internaționale.
• Scăderea costurilor pentru combustibil.
• Prin aderarea la Schengen, camioanele vor fi folosite mai eficient și va creștere numărul de șoferi. „În Europa deficitul de șoferi s-a majorat cu peste 40% din 2020 în 2021, conform unui studiu realizat de Uniunea Internațională a Transporturilor Rutiere (IRU), iar odată cu eliminarea frontierelor va fi obținută o ameliorare a acestuia de până la 10%”.
• Prin ridicarea frontierelor, va fi o mai mare fluiditate a parcului auto al Uniunii Europene. „În prezent, există blocaje la graniță și din cauza reglementării EU Mobility Package, prin care șoferii sunt obligați să se întoarcă în țară periodic, la câteva săptămâni”.

Aceste avantaje ar decurge din  faptul că ar „dispărea timpul de așteptare pentru camioane la frontieră, care în prezent este între 24 de ore și 72 de ore, în special în punctele de trecere spre Bulgaria (Calafat-Vidin și Giurgiu-Ruse), dar și spre Ungaria”.

„Odată cu dispariția granițelor și implicit a timpilor de staționare la intrarea în România, timpii de tranzit pentru liniile de grupaj ale companiei DSV Road către vestul Europei se vor scurta substanțial. Totodată, intrarea României în Spațiul Schengen va avea ca efecte creșterea competitivității externe, dar și interne, optimizarea costurilor de transport și creșterea consumului local” - susține compania.

În plan general, compania consideră că aderarea României la Schengen aduce avantaje de mediu și economice întregii țări:

• „Esențial este și faptul că, prin lipsa granițelor și reducerea timpului de transport, va fi scăzută considerabil cantitatea de emisii de carbon, protejând astfel mediul înconjurător”.
• Intrarea României în Spațiul Schengen va avea ca efecte creșterea competitivității externe, dar și interne, optimizarea costurilor de transport și creșterea consumului local”.