Eficiență energetică pentru tranziția energetică - Constanța

In luna septembrie, Energynomics împreună cu Fondul Român pentru Eficiența Energiei – FREE și Direcția pentru Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei au organizat la Constanța a treia conferință din campania “Eficiență energetică pentru tranziție energetică”, parte dintr-un amplu proiect de comunicare a temelor legate de eficiență energetică finanțat prin Granturile Norvegiene 2014-2021.

Investițiile în proiecte de eficiență energetică se derulează cu dificultate din trei cauze principale, a declarat Adrian Ghiță, director executiv al Fondului Român pentru Eficiența Energiei (FREE). „Există blocaje în documentația proiectelor, care de multe ori este întocmită la un nivel calitativ slab. A doua barieră este legată de mentalitate. Oamenii nu se împrumută ușor pentru eficiență energetică pe principiul ‘las’ că merge și așa’. Al treilea blocaj major pleacă de la dependența de fonduri nerambursabile, care nu sunt întotdeauna ușor de obținut”, a precizat Ghiță.

Constanța investește în termoficare

Municipalitatea Constanța a început un program de reabilitare a sistemului public de distribuție a agentului termic în urma căruia speră ca populația orașului să se reconecteze la rețea. „În trecut, serviciul de furnizare a agentului termic avea 88.000 de apartamente racordate, iar în prezent numărul acestora a scăzut la 32-34.000 de apartamente”, a declarat Bogdan Orozan, director termotehnic la Termoficare Constanța.

În total, au fost modernizați 21 de kilometri de conductă, iar în urma investițiilor compania se așteaptă la o scădere puternică a pierderilor din rețea și a costurilor pentru clienți. Potrivit lui Orozan, în urma acestei investiții se observă un ușor interes de revenire în sistemul centralizat de încălzire din partea clienților. Investițiile vor continua inclusiv în 2024.

Compania Termoficare Constanța a preluat rețeaua de transport al energiei termice din oraș în 1 ianuarie 2020, dată la care adaosul tehnologic (volumul adiacent de apă injectat în rețea pentru a compensa pierderile din rețele) era de 392 de tone de apă fierbinte pe oră. După ce au fost derulate 1.800 intervenții pe rețea în ultimii trei ani, cantitatea de apă adăugată în sistem a scăzut aproape la jumătate, respectiv la 200 tone pe oră.

Eficiență energetică în sistemul de termoficare

Universitatea Ovidius din Constanța dezvoltă un proiect cu participare internațională care presupune crearea unei metodologii pentru analiza eficienței energetice într-un anumit sistem, a declarat profesorul universitar Eden Mamut, director al Institutului pentru Nanotehnologii și Surse Alternative de Energie din Universitatea Ovidius din Constanța. Universitatea a aplicat această metodologie sistemului de termoficare din Constanța însă a întâmpinat dificultăți în ceea ce privește accesul la datele privind consumurile de energie electrică și gaze naturale din partea unor companii de utilități.

„Este un instrument pe care l-ar putea folosi autoritățile locale. Avem însă mari probleme în privința accesului la date la utilități. A trebuit să facem bilanțul pe tot orașul Constanța, dar nu am reușit să obținem consumurile de gaz natural și de energie electrică. Ne-am lovit de un perete atât la Enel, cât și dincolo”, a spus Mamut.

De asemenea, există disparități în indicatorii calculați de Institutul Național de Statistică și cele de la agențiile din cadrul ministerului Energiei. În plus, o serie de astfel de indicatori au fost inițial definiți pentru un anumit scop de măsurare care însă între timp au suferit modificări sau reinterpretări.

Electroliza metanului poate rezolva problema decarbonării

Firma germană Graforce, care a dezvoltat o tehnologie de electroliză a gazului metan cu zero emisii poluante, s-a asociat cu Kawasaki pentru punerea pe piață a unor soluții de cogenerare bazate pe această procedură. ”Până la sfârșitul anului vrem să venim cu pachete de soluții. Electrolizorul este deja funcțional în Germania. Noi am rezolvat problema decarbonării, astăzi pentru mâine,” a declarat Cristian Athanasovici, Business Development Manager, Kawasaki Europe.

Pentru a produce un kilogram de hidrogen prin procesul de electroliză a metanului este nevoie de 10 kWh de energie generată de panouri solare sau eoliene și de 4 kilograme de metan. Nu e nevoie de apă, care ”este o resursă pe cale de dispariție”.

Potrivit lui Athanasovici, în acest proces metanul nu este ars, iar în urma electrolizei rezultă și carbon solid care poate fi folosit în diverse industrii. ”Deci zero kilograme de CO2”, a adăugat Athanasovici.

Stocarea energiei în baterii

Programele de stimulare a producției de energie regenerabilă și de susținere a acestor investiții cu fonduri nerambursabile vor lua în calcul în viitor și sectorul stocării energiei în baterii, a declarat Matei Dimitriu, consilier în Direcția de Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei. „Prin ElectricUp au fost finanțate proiecte de până la 100 kWp instalați în panouri fotovoltaice cu posibilitatea de a adăuga baterii. Introducerea bateriilor își va găsi loc tot mai insistent în toate axele”, a spus Dimitriu.

Prin ElectricUp s-au mai finanțat și lucrări de montare a de stații de încărcare a vehiculelor electrice, ceea ce a permis creșterea electromobilității, dar ar trebuie elaborate și niște ghiduri legate de utilizarea lor eficientă pentru a maximiza rezultatele proiectului.

Termenul de decontare a proiectelor finanțate prin programul ElectricUp a fost stabilit pe 30 septembrie și ”deja se avansează foarte mult”. Există însă întârzieri majore din cauza calității unor documente sau a neconcordanței dintre proiectele din teren cu cele de pe hârtie, iar acest lucru poate fi explicat parțial prin lipsa capacității administrative a IMM-urilor de a gestiona complexitatea documentației cerute prin programele de alocare a fondurilor nerambursabile.
 

Bateriile pot fi o soluție mai ieftină decât rețelele electrice

România ar putea folosi surplusul de energie produsă de centralele fotovoltaice de pe acoperișul clădirilor pentru încărcarea mașinilor electrice, la fel cum se întâmplă în unele state scandinave, a declarat Ingar Sørensen, Sales Manager la compania norvegiană Pixii pentru regiunea Scandinavia și țările baltice. ”Folosim des termenul baterie, dar aceasta este doar locul unde stocăm energia. Pe lângă baterie, mai e nevoie de un invertor care să livreze energie în rețea. Dacă ai parcuri solare s-ar putea să produci uneori prea multă energie la un anumit moment iar dacă o vinzi în rețea s-ar putea să obții un preț prea mic. În unele state aceasta este o problemă enormă”, a spus Ingar Sørensen.

În același timp, montarea de baterii pentru stocarea electricității în zonele izolate este o soluție mult mai ieftină comparativ cu extinderea infrastructurii de distribuție a electricității. Pixii oferă soluții de stocare a energiei în intervalul de la 3kW la 1MW pentru o gamă largă de segmente de piață și aplicații. Utilizând un sistem avansat, utilizatorul poate alege momentul în care să folosească energia produsă. De asemenea, bateria poate fi utilizată și ca sursă de energie atunci când rețeaua este nefuncțională sau suprasolicitată.

Mulți producători mici și medii

Piața autohtonă de energie va putea să evite o situație de monopol din partea marilor jucători din sectorul energiei regenerabile daca va sprijini micii producători care investesc în capacități de generare a energiei destinate autoconsumului.

„Cred cu tărie că, pentru a nu mai ajunge să fim dependenți de câțiva jucători mari de energie regenerabilă, marea putere va veni din micii producători care își construiesc centrale pentru autoconsum și pentru a fi prosumatori. Viitoarea putere energetică a României vine din multitudinea de producători și nu din câțiva investitori care își construiesc câteva sute sau aproape de un GW”, a declarat Ciprian Bodiu, Head of Sales la Parapet. Un exeplu este și compania Volt, care are mai multe proiecte în diverse faze de implementare. „Pare că ne concentrăm pe parcuri de mari dimensiuni, dar nu le omitem pe cele pentru autoconsum. Avem în stadiul ready-to-build trei parcuri care însumează 86 MWp, toate finanțate prin PNRR”, a declarat Cristian Stan, responsabil de vânzări Volt Constanța.

Deșeuri pentru energie

Mihai Aniței, vicepreședintele Constanța Port Business Association, s-a referit la faptul că prin portul Constanța sunt tranzitate anual de 70-80 milioane de tone de mărfuri, iar reziduurile rămase în urma acestora ar putea fi utilizate pentru producerea energiei în cogenerare pentru consumul propriu al portului. ”Dacă am putea să utilizăm aceste deșeuri în cogenerare am putea crea energie pentru port. Ar trebui să nu uităm că liniile electrice din portul Constanța sunt vechi de 70 de ani”, a declarat Mihai Aniței.

Administrația portului a investit într-un proiect care prevede montarea de panouri fotovoltaice flotante pe apă, dar puterea instalată este insuficientă pentru necesarul de consum al portului. Potrivit lui Aniței, cele 4.000 de hectare de teren ale portului sunt mult mai pretabile unor astfel de investiții, mai ales ținând cont de multitudinea de hale pe care s-ar putea monta panourile solare.

În fine, Cătălin Stanca, consultant în cadrul REI Grup, a prezentat câteva dintre posibilitățile de finanțare a proiectelor din domeniul energetic. A insistat asupra investițiilor în platforme destinate gestionării gunoiului de grajd, care ar rezolva și o importantă problemă de mediu. ”Dacă ar fi făcute, ar trebui să rezolve și probleme infringementului cauzat de poluarea cu nitriți și nitrați”, a declarat Cătălin Stanca. Bugetul acestui program, așa cum este prevăzut în PNRR, este de 1,11 miliarde de lei (228,3 milioane de euro). Programul presupune înființarea de sisteme integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, precum și modernizările sistemelor comunale integrate deja existente.

Conferința de la Constanța a fost a treia dintr-o serie de 5 programate de platforma de comunicare Energynomics, Fondul Român pentru Eficiența Energiei – FREE și Direcția pentru Eficiență Energetică din cadrul Ministerului Energiei. Urmează Iași, pe 19 și 20 octombrie, și București, pe 16 și 17 noiembrie. Proiectul este finanțat prin Granturile Norvegiene 2014-2021. Scopul programului este să sensibilizeze publicul larg, mediul industrial și autoritățile publice cu privire la eficiența energetică și energia regenerabilă, să informeze, să educe, să responsabilizeze factorii de decizie din cadrul autorităților publice și companiilor din România, precum și publicul larg, în principal tânăra generație, pentru a întreprinde acțiuni pozitive care să contribuie la tranziția energetică verde, prin eficiență energetică și integrarea sigură a energiilor regenerabile.

Articol susținut de Energynomics