Claudiu Zamfir

Aproximativ 8.000 de microîntreprinderi vor trece la impozit pe profit, de 16%, prin reducerea plafonului cifrei de afaceri (Consiliul IMM)

Thumbnail

Aproximativ 8.000 de firme românești care acum plătesc impozit pe venitul microîntreprinderii vor trece la impozitul pe profit dacă Guvernul va scădea plafonul cifrei de afaceri de încadrare a firmelor micro de la 1 milion de euro la 500.000 de euro - estimează Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Miercuri, Guvernul a aprobat în primă lectură un proiect de ordonanță de urgență al Ministerului Finanțelor de modificare a Codului Fiscal, care prevede, printre altele scăderea plafonului cifrei de afaceri de încadrare a firmelor la impozit pe venit microîntreprinderii, de la 1 milion de euro pe anul precedent, la 500.000 de euro.

„Reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, nu va aduce un venit semnificativ la bugetul de stat (aprox. 8000 de microîntreprinderi vor trece la plata impozitului pe profit)” - consideră Consiliul IMM-urilor.

În prezent, firmele care au avut în anul anterior venituri de maximum 1 milion de euro plătesc impozit pe venitul microîntreprinderii de 1% dacă au angajați sau 3% dacă nu au angajați, în anumite condiții. Firmele cu cifra de afaceri peste plafonul de 1 milion euro plătesc impozit de 16% din profit. În anul 2022, acest plafon este calculat în lei la 4.948.100 lei, pentru că euro a fost cotat la 4,9481 lei în data de 31 decembrie 2021.

Plafonul de încadrare urmează să fie scăut la 500.000 euro, conform proiectului de OUG introdus de Ministerul Finanțelor în Guvern.

Principala conferedație de patronate IMM a formulat mai multe critici față de proiectul de OUG intrat în Guvern:

  • majorarea accizelor și a TVA-ului la unele produse va duce la creșterea prețurilor, respectiv costuri suplimentare pentru populație;
  • reducerea plafoanelor la PFA (norma de venit) va genera o migrare a PFA-urilor din domeniul IT către microîntreprinderi iar impozitul colectat de stat va fi mai mic decât norma de venit;
  • niciuna din aceste măsuri nu duce la reducerea presiunii inflaționiste asupra cetățenilor;
  • cu excepția măsurilor ce privesc TVA-ului și accizele, toate celelalte sunt măsuri fără fundamentare fiscală și economică pe termen mediu și lung.

De asemenea, reprezentanții patronilor IMM au o serie de cerințe pentru Guvern, referitoare la modificările fiscale:

  • Asigurarea predictibilității sistemului fiscal prin anunțarea măsurilor noi cu cel puțin 6 luni înainte de aplicarea lor;
  • Creșterea investițiilor publice;
  • Susținerea afacerilor existente prin asigurarea de grant-uri de investiții pentru IMM-uri;
  • Stimularea păstrării locurilor de muncă și crearea de noi locuri de muncă prin stabilirea salariului minim în anul 2023 la valoarea de 3000 lei și limitarea contribuțiilor la nivelul salariului minim din 2022;
  • Stimularea investițiilor în mediul privat prin recunoașterea de 50% cost la achiziție și restul de 50% în perioada de amortizare (metoda accelerată)
  • Subvenționarea dobânzii la credite pentru investiții în utilaje productive;
  • Modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență în concordanță cu noile realități: realizarea de investiții în sistemul de irigații, acordarea de grant-uri pentru IMM-uri și susținerea constituirii depozitelor regionale).

Totodată, CNIPMMR cere ca „povara fiscală urmând să fie suportată de toți actorii economici, nu doar de IMM-uri”, atunci când Guvernul modifică taxele.

„Guvernul să reducă cheltuielile bugetare prin restrângerea și eficientizarea aparatului de stat; conform recomandărilor de țară, să crească gradul de colectare al taxelor și impozitelor și să eficientizeze colectarea acestora prin combaterea economiei subterane și a muncii nedeclarate; să taxeze profiturile făcute de firme în diverse domenii pe seama consumatorilor (taxarea generatorilor de inflație), taxarea repatrierii profiturilor, taxarea pensiilor speciale etc.” - solicită Consiliul Național IMM.

De asemenea, patronii de firme mici și mjlocii vor ca marile companii să plătească o „taxă de solidaritate”, măsură propusă anterior de cei de la PSD, care controlează Ministerul Finanțelor.

„Întreprinderile mari (ex. companiile din domeniile farmaceutice, energetic și petrolier care în perioada Covid și în contextul actual al conflictului ruso-ucrainean au înregistrat mari creșteri ale veniturilor) să contribuie mai mult la bugetul de stat, raportat la nivelul profitului și cifrei de afaceri în comparație cu IMM-urile (care au avut cel mai mult de suferit ca urmare a măsurilor Covid-19 și a creșterii de prețuri în domeniul energetic și al combustibililor), printr-o “taxă de solidaritate” - spune Consiliul Național al IMM-urilor.

 

 

Parallax

Vizualizari
29406
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri