Redacția StartupCafe.ro

Declarația unică 2023: Venituri din chirii, crypto, dividende, drepturi de autor – calculele unui consultant

Declarația Unică 2023.jpg

Au mai rămas 4 zile până la depunerea Declarației unice (formularul 212) privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, așa că acum, în pragul deadline-ului, un consultant fiscal răspunde, într-o analiză, la câteva întrebări utile privind DU 2023. 

Pentru că regulile de impozitare a veniturilor persoanelor fizice sunt complexe și diferă în funcție de tipul de venit, Nadia Oanea, consultant fiscal la NOA Tax &Training SRL, a realizat o sistematizare a acestora, în corelație cu obligația și modul de declarare a impozitului anual și a contribuțiilor sociale prin declarația unică.

În funcție de tipul de venit, calcul și plată a impozitului pe venit se face prin una din aceste modalități:

  • Calcularea impozitului în sistem real, adică aplicarea cotei de impozit la venitul impozabil, determinat pe baza datelor din contabilitate, cu permiterea deducerii pierderilor reportate (de ex., pentru venituri din activități independente, pentru venituri din agricultură și silvicultură, sau dacă se optează pentru acest sistem, pentru e.g., venituri din cedarea folosinței bunurilor etc.)
  • Calcularea impozitului pe bază de norme de venit, adică aplicarea cotei de impozit la venitul impozabil stabilit pe bază de norme de către autorități (e.g., anumite activități independente, închirierea în scop turistic a unui număr de până la 5 camere din locuința personală)
  • Calcularea impozitului prin aplicarea cotei de impozit la venitul brut din care se scade o cotă forfetară de cheltuieli (e.g., veniturile din cedarea folosinței bunurilor la 2022, veniturile din drepturi de proprietate intelectuală)
  • Calcularea impozitului prin aplicarea cotei de impozit la venitul brut (e.g., veniturile din cedarea folosinței bunurilor din 2023, venituri din alte surse)
  • Calcularea impozitului prin aplicarea cotei de impozit la un venit net anual calculat ca o suma de câștiguri și pierderi din tranzacțiile la nivelul unui an, cu permiterea deducerii pierderilor reportate (e.g., câștigurile din tranzacții cu titluri de valoare, în 2022)
  • Calcularea impozitului prin aplicarea cotei impozitului la venitul brut sau la venitul brut minus deduceri, prin reținere la sursă de către plătitorul de venit, impozitul fiind final, în sensul că nu se mai recalculează la final de an prin permiterea unor deduceri (e.g., veniturile din salarii, dividendele, câștigurile de capital, drepturile de proprietate intelectuală).

Declararea impozitului pe venit se face, de regulă, anual, prin declarația unică, cu excepția situației când impozitul se calculează prin reținere la sursă și impozitul este final.

Totuși, chiar dacă pentru un anumit tip de venit nu este obligatorie completarea capitolului privind impozitul pe venit din declarația unică, el ar putea atrage obligația completării capitolului pricind contribuția de asigurări sociale sau cea privind contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Anul 2023 a adus modificări importante în legislație atât la impozit pe venit, cât și la CAS și CASS. Deoarece în declarația unică ce se depune până la 25 mai 2023 se declară atât veniturile din 2022, cât și veniturile estimate pentru 2023, sunt aplicate 2 seturi diferite de reguli la același tip de venit, atunci când calculăm impozitul și contribuțiile datorate la 2022, respectiv impozitul și contribuțiile estimate la 2023.

Iată câteva dintre principalele diferențe între cum se calulează impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate pentru veniturile realizate în 2022, și cum se declară impozitul și contribuțiile estimate pe 2023, deoarece legislația fiscală s-a schimbat în această privință.

Impozitul pe venit

În ceea ce privește impozitul pe venit, cele mai importante schimbări au intervenit la impozitarea veniturilor pasive.

  • Închirieri de imobile sau de mașini

Astfel, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor din patrimonial personal (i.e., adică atunci când închiriem un imobil sau o mașină), pentru anul 2022, impozitul pe venit se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra diferenței dintre venitul brut din chirii și o cotă forfetară de cheltuieli de 40% din venituri. Începând cu 2023, venitul impozabil este egal cu venitul brut, fără deducerea de 40% aplicată în trecut.

Sunt exceptați de la această regulă:

  • Proprietarii care, la sfârșitul anului precedent, au venituri din mai mult de 5 contracte de închiriere și proprietarii care închiriază mai mult de 5 camere în scop turistic (în imobile altele decât cele din unități de primire specializate) – pentru aceștia, calculul impozitului se face în sistem real, la fel ca pentru veniturile din activități independente.
  • Proprietarii care închiriază între 1 și 5 camere în scop turistic (în imobile altele decât cele din unități de primire specializate) – pentru ei impozitul se calculează la norme de venit.
  • Proprietarii care obțin venituri din arendă, pentru care impozitul continua să fie calculate ca 10% din venitul brut minus cota forfetară de cheltuieli de 40% din venit, impozitul datorându-se prin reținere la sursă.
  • Vânzarea de imobile

  • La impozitarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal (adică atunci când vindem un bun imobil), din 2023 nu mai deducem suma neimpozabilă de 450.000 lei din valoarea tranzacției. Totuși, cota de impozit poate scădea de la 3% la 1% din valoarea tranzacției dacă vindem imobilul după 3 ani sau mai mult de la dobândire. Totuși, aceste venituri se impozitează la data tranzacției, impozitul este final și nu se declară în declarația unică, nefiind nici incluse în baza de calcul a CAS sau a CASS.

  • Venituri din drepturi de proprietate intelectuală

  • În cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală (de ex., atunci când scriem un articol, o carte, o piesă, sau livrăm un curs etc.), se depune declarația unică doar dacă impozitul nu se plătește prin reținere la sursă. Reținerea la sursă intervine când plătitorii venitului sunt persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă. Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 10% asupra diferenței dintre venitul brut și o cotă forfetară de cheltuieli de 40%, sau asupra venitului net determinat în sistem real, dacă persoana fizică optează și ține contabilitatea veniturilor și cheltuielilor în partidă simplă.

  • Dividende

  • Dividendele distribuite până la 31 decembrie 2022 au fost impozabile cu cota de 5%, în timp ce dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2023 sunt supuse cotei de impozit de 8%. Impozitul se plătește prin reținere la sursă, impozitul fiind final, deci pentru dividendele din România nu se completează declarația unică la rubrica de impozit pe venit ci, eventual, se iau în considerare la calculul CASS. Dividendele din străinătate, însă, se declară de beneficiarii rezidenți fiscali români, la rubrica de venituri din străinătate.

  • Tranzacționarea titlurilor de valoare

  • În declarația unică se declară și impozitul pe câștigurile sau pierderile din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului de investiții. Atât în 2022, cât și în 2023, câștigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decât instrumentele financiare derivate, se calculează, după caz

- la data încheierii tranzacției, pe baza documentelor justificative, de către intermediar dacă operațiunea se efectuează printr-un intermediar, sau

- la data efectuării plăților prețului tranzacției, pe baza documentelor justificative, de către beneficiarul de venit, dacă operațiunea nu se efectuează printr-un intermediar.

Însă, impozitul pe câștig se calculează diferit în 2023 față de 2022. Dacă în 2022 contribuabilul își declară venitul anual (câștigurile și pierderile cumulate pe întregul an din tranzacții cu titluri de valoare, influențate de pierderi reportate, dacă este cazul) și impozitul pe venit aferent, din 2023, intermediarii rețin impozitul la sursă, impozitul fiind final.

De asemenea, cota de impozitare scade de la 10% la 1% sau 3%, în funcție de durata de deținere a titlurilor tranzacționate. Doar pentru tranzacțiile care nu sunt făcute printr-un intermediar se mențin și în 2023 regulile de calculare, declarare și plată a impozitului valabile la 2022 (adică prin autodeclarare în declarația unică, impozitul fiind de 10% din câștigul net anual).

Pentru anul 2022, intermediarii rezidenți fiscal în România, societățile de administrare a investițiilor sau societățile de investiții autoadministrate, au avut următoarele obligații

  • să calculeze câștigul/pierderea pentru fiecare tranzacție efectuată pentru contribuabil;
  • să îi transmită contribuabilului informații privind totalul câștigurilor/pierderilor, în formă scrisă, pentru tranzacțiile efectuate în cursul anului fiscal, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior;
  • să depună anual, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent, pentru anul anterior, la organul fiscal competent, o declarație informativă privind totalul câștigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil.

Contribuabilul trebuie să declare în declarația unică cu termen 25 mai 2023 câștigul net anual/pierderea netă anuală și impozitul de 10% la câștigul anual net din tranzacții, determinat ca diferență între câștigurile și pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului, din transferul titlurilor de valoare.

Începând din 2023, intermediarii definiți potrivit legislației în materie, societățile de administrare a investițiilor, societățile de investiții autoadministrate, administratorii de fonduri de investiții alternative pot fi atât rezidenți fiscali români, cât și nerezidenți care au în România un sediu permanent ce are calitatea de intermediar. Acești intermediari au următoarele obligații:

  • să calculeze câștigul/pierderea pentru fiecare transfer/operațiune efectuat/efectuată pentru contribuabil;
  • să calculeze, rețină la sursă, declare și să plătească impozitul pe venit reținut la sursă, până la 25 a lunii următoare celei în care a fost reținut, impozitul fiind final;
  • să transmită către fiecare contribuabil informaţii privind totalul câştigurilor/pierderilor şi a impozitului calculat şi reţinut la sursă, în formă scrisă sau prin mijloace electronice, pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior;
  • să depună, anual, declaraţia informativă privind plățile cu reținere la sursă, până în ultima zi a lunii februarie a anului următor.

Începând din 2023, pentru tranzacționarea prin intermediarii menționați mai sus, se aplică următoarele cote de impozitare a câștigurilor de capital: prin aplicarea unei cote de 1% asupra fiecărui câștig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii, sau prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câștig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii.

Pentru determinarea perioadei în care au fost deţinute se consideră că titlurile de valoare şi instrumentele financiare sunt înstrăinate/răscumpărate în aceeași ordine în care au fost dobândite, respectiv primul intrat - primul ieşit, pe fiecare simbol. Pentru calculul câştigului, valoarea fiscală se determină prin aplicarea metodei preţului mediu ponderat, cuprinzând şi costurile aferente transferului/operaţiunii, pe fiecare simbol, indiferent de perioada de deţinere.

Pierderile obţinute din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin intermediari, nu se reportează şi nu se compensează, acestea reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.

  • Tranzacții cu criptomonede

Și câștigurile din tranzacții cu criptomonede se declară prin declarația unică. Câștigul din transferul de monedă virtuală este egal cu prețul de vânzare minus prețul de achiziție (inclusiv costurile directe aferente tranzacției).

Câștigul sub 200 lei/tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor din transferul de monedă virtuală într-un an fiscal să nu depășească 600 lei. Regulile sunt neschimbate din 2019.

Rezidenții fiscali în România declară atât veniturile din România, cât și cele din străinătate. Pentru veniturile din străinătate, contribuabilii includ în declarație atât venitul din străinătate, cât și impozitul plătit în statul sursă, și aplică metoda de evitare a dublei impuneri din convenția încheiată între România și statul sursă (adică metoda creditului fiscal sau metoda scutirii).

Nu vom declara în declarația unică veniturile din salarii obținute de la un angajator nerezident, pentru muncă desfășurată în străinătate, pentru care dreptul de impunere aparține statului străin, care este statul sursă al acestor venituri din salarii.

Nerezidenții au obligația să declare venituri realizate din România ca țară sursă, atunci când România are drept de impozitare conform legislației domestice, iar impozitul nu se calculează și nu se plătește prin reținere la sursă.

Dacă impozitul se datorează doar în țara de rezidență, conform convențiilor, nerezidentul depune declarația unică și anexează certificatul de rezidență fiscală pentru a proba motivul pentru care declară impozit de plată zero în România. Dacă, însă, România are drept de impozitare asupra veniturilor conform convențiilor, sau nu există o asemenea convenție, atunci impozitul este datorat în România.

De exemplu, dacă persoana fizică care tranzacționează titluri de valoare este nerezidentă fiscal în România, aceasta are obligația de depune declarația unică astfel:

  • Veniturile din transferul titlurilor de valoare, altele decât instrumente financiare derivate, emise de rezidenţi români, veniturile din operaţiuni cu instrumente financiare derivate realizate printr-un intermediar, rezident fiscal român la care persoana fizică are deschis contul, sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate.

  • Persoana fizică nerezidentă are obligaţia de a declara câştigurile/pierderile pentru tranzacţiile care nu sunt efectuate printr-un intermediar, rezident în România, cu anexarea la declarația unică a certificatului de rezidență fiscală, însoțit de traducerea autorizată în limba română, pentru aplicarea prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri. Când tranzacția este efectuată prin intermediar rezident în România, certificatul de rezidență se prezintă intermediarului.

  • Pentru tranzacțiile efectuate prin intermediari rezidenți fiscal în România, persoana fizică nerezidentă are obligația declarării doar dacă România nu are drept de impozitare pe câștigurile de capital, conform convenției de evitare a dublei impuneri între România și țara de rezidență a persoanei fizice sau dacă nu există o asemenea convenție de evitare a dublei impuneri.

În ceea ce privește contribuțiile sociale, avem plafoane diferite de venituri pentru care ele se datorează și baze de calcul diferite în 2022 și 2023.

Contribuția de asigurări sociale (CAS)

În ceea ce privește plafonul minim al veniturilor de la care în sus se datorează CAS la veniturile din activități independente și / sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, atât în 2022, cât și în 2023, contribuția de asigurări sociale se datorează de către persoanele fizice care obțin venituri din activități independente și venituri din drepturi de proprietate intelectuală, dacă veniturile nete cumulate au o valoare cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației privind veniturile estimate.

Dacă veniturile estimate pentru 2022 au fost mai mici, persoanele fizice au avut posibilitatea să opteze să plătească CAS.

Sunt scutiți de la plata CAS pensionarii care obțin și venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau din activități independente. Nici salariații care obțin și venituri din drepturi de proprietate intelectuală nu vor plăti CAS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală.

Baza anuală de calcul al CAS o reprezintă venitul ales de contribuabil, dar nu mai puțin de un anumit prag, și aici avem modificări. Pentru anul 2012, baza de calcul al CAS nu poate fi mai mică decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației privind venitul estimat (adică 12*2550 lei=30.600 lei).

Pentru anul 2023, baza anuală de calcul al CAS, pentru veniturile din activități independente, contracte de activitate sportivă și drepturi de proprietate intelectuală, o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

  • nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației estimative pe 2023 (adică 3.000 lei/lună *12 = 36.000 lei), în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară,

  • nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației estimative pe 2023 (adică 3.000 lei/lună * 24 = 72.000 lei), în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.

În concluzie, persoanele fizice care obțin venituri din activități independente vor declara până la 25 mai 2023 astfel:

  • Pentru anul 2022, CAS de 25% din baza de calcul aleasă, care nu putea fi mai mică decât 30.600 lei, doar dacă în declarația de venit estimat la 2022 (depusă până la 25 mai 2022) au declarat un venit net impozabil mai mic de 30.600 lei și nici nu au optat pentru plata CAS.
  • Pentru anul 2022, nu se mai completează rubrica de CAS, dacă persoana fizică a estimat până la 25 mai 2022 (sau în 30 de zile de la începerea activității în 2022) un venit net peste 12 salarii minime (corespunzător numărului de luni de funcționare, pentru cei care au început activitatea în cursul anului), și venitul efectiv la 2022 a depășit acest plafon.
  • Pentru anul 2022, se completează CAS datorat zero, dacă persoana fizică a estimat până la 25 mai 2022 (sau în 30 de zile de la începerea activității în 2022) venit net peste 12 salarii minime, dar venitul net realizat efectiv a fost sub acest plafon.
  • Pentru anul 2023, se completează estimarea la CAS, ca CAS de 25% din baza de calcul aleasă, dar care nu poate fi mai mică de 12 salarii minime (adică 36.000 lei) sau 24 de salarii minime (adică 72.000 lei), în funcție de cât se estimează că va fi venitul net la 2023.

Persoanele fizice care realizează venituri din contracte de activitate sportivă (o formă particulară de venituri din activități independente) sau din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care impozitul se reține la sursă, au obligația de a completa Subsecțiunea 1 ”Date privind CAS datorată” din declarația unică, dacă nivelul venitului realizat pe fiecare sursă de venit în 2022, estimat și realizat efectiv, este mai mic de 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul 2022, însă nivelul venitului net/brut cumulat este mai mare de 12 salarii minime brute pe țară.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)

În ceea ce privește contribuția la asigurările de sănătate (CASS), aceasta se datorează în 2022, prin autodeclarare, de persoanele fizice care obțin venituri nete impozabile cumulate din orice fel de venituri, altele decât veniturile de natură salarială, de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară, CASS datorată fiind de 10% din 12 salarii minime în vigoare la termenul de depunere a declarației estimative pe 2022 (adică 12 luni*2.550 lei/lună=30.600 lei).

La 2023, plafonul veniturilor de la care se datorează CASS prin autodeclarare scade la 6 salarii minime brute pe țară în vigoare la data depunerii declarației estimative pe 2023 (adică 3.000lei/lună*6=18.000 lei), iar baza de calcul a CASS se modifică:

  • la nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declarației estimative pe 2023 (adică 3.000lei/lună*6=18.000 lei), în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe ţară,
  • la nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației estimative pe 2023 (adică 3000lei/lună*12=36.000 lei), în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară,
  • la nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației estimative pe 2023 (adică 3000lei/lună*24 luni = 72.000 lei), în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.

Următoarele categorii de venituri sunt incluse în obligația de a declara CASS în declarația unică, cu termen 25 mai 2023:

  • venituri din activități independente
  • venituri din drepturi de proprietate intelectuale
  • venituri din asocierea cu o persoană juridică
  • venituri din cedarea folosinței bunurilor
  • venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură
  • venituri din investiții
  • venituri din alte surse.

În ceea ce privește veniturile din dividende, se iau în considerare dividendele încasate în an, distribuite după 1 ianuarie 2018.

Rubrica dedicată CASS se completează în următoarele situații:

  • Pentru anul 2022, se completează cu CASS datorată de 10% din baza de calcul de 12 salarii minime (adică 30.600 lei), doar dacă în declarația de venit estimat la 2022 (depusă până la 25 mai 2022) s-a declarat un venit net impozabil mai mic de 30.600 lei și nici nu s-a optat pentru plata CASS.
  • Pentru anul 2022, nu se mai completează rubrica de CASS, dacă persoana fizică a estimat până la 25 mai 2022 (sau în 30 de zile de la începerea activității în 2022) un venit net peste 12 salarii minime, și venitul efectiv la 2022 a depășit acest plafon.
  • Pentru anul 2022, se completează CASS datorată de 10% din 6 salarii minime, dacă persoana fizică a estimat până la 25 mai 2022 (sau în 30 de zile de la începerea activității în 2022) un venit net peste 12 salarii minime, dar venitul net realizat efectiv a fost sub acest plafon. Regula se aplică și dacă persoana fizică nu a avut calitatea de asigurat în anul anterior și nici nu se încadrează în situațiile de exceptare de la plata CASS.
  • Pentru anul 2023, se completează CASS estimată, de 10% din baza de calcul, care nu poate fi mai mică de 6 salarii minime (adică 18.000 lei), sau 12 salarii minime (adică 36.000 lei), sau 24 de salarii minime (adică 72.000 lei), în funcție de cât se estimează că va fi venitul net la 2023.

Fac excepție veniturile pentru care CASS se calculează și plătește de către plătitorul venitului, prin reținere la sursă: veniturile drepturi de proprietate intelectuală, veniturile în baza contractelor de activitate sportivă, veniturile din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, dacă la începutul anului fiscal relevant se estimează de la un singur plătitor venituri mai mari de 6 salarii minime, cu regularizarea calculului CASS prin declarația unică, de către beneficiarul venitului, dacă estimarea diferă de venitul efectiv realizat la sfârșit de an.

Când depunem declarația și când plătim impozitul pe venit și contribuțiile sociale

Termenul de plată pentru impozitul pe venitul anual al anului 2022 și pentru CAS și CASS aferente anului 2022 este 25 mai 2023. Pentru impozitul pe venit și contribuțiile sociale aferente veniturilor estimate pentru anul 2023, termenul de plată este 25 mai 2024, iar contribuabilii pot efectua plata acestui impozit oricând până la acest termen.

De asemenea, prin declarația unică poate fi direcționat până la 3,5% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/câştigul net anual impozabil aferent anului 2022, pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private.

---

Citește și: 

Parallax

Vizualizari
14212
Conţinut
Parerea ta despre articol
1.586
Just for testing :

interaction: 0.75

popularity: 0.91

publishing: 3.1

expertise: 0.07

rating: 1.586

Articole publicate : 889
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri