Guvernul lasă firmele să aducă în România și mai mulți lucrători din afara UE

Sursa imagine

Firmele din România își vor putea aduce mai mulți lucrători din afara Uniunii Europene, potrivit noului contingent aprobat de Guvern pentru anul 2019.

Hotărârea aprobată miercuri de Guvern stabilește contingentul un contingent de 20.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, în anul 2019, cu 5.000 mai mulți față de anul 2018.

Noua majorare a limitei de munctori extracomunitari pe piața muncii din România vine după ce în anul 2018 Guvernul a suplimentat cu 8.000 contingentul de lucrători nou-admişi față de 2017.

Guvernul spune că s-a înregistrat deja o creștere cu peste 50% a numărului de avize de muncă eliberate pentru România.

Potrivit Inspectoratul General pentru Imigrări, în perioada 1 ianuarie - 14 decemrbie 2018, au fost emise 9.295 de avize, din care 6.313 pentru lucrători permanenți, 2.679 pentru lucrători detașați, 128 pentru lucrători înalt calificați, 90 pentru sezonieri, 49 pentru lucrători transfrontalieri, 32 pentru IT-iști și 4 pentru stagiari.

De asemenea, datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată că în perioada ianuarie – august 2018, 63.819 de locuri de muncă au fost declarate vacante, în mod repetat, de către angajatori.

Pentru avizele de angajare sau detașare a lucrătorilor extracomunitarii, firmele angajatoare din România plătesc statului român taxe de câte 100 de euro pentru fiecare lucrător admis (sau 25 de eueor în cazul seznierilor).

HG Contingent lucartori ext... by on Scribd

O altă facilitate oferită patronilor este posibilitatea de a-i plăti cu salarii mai mici pe lucrătorii extracomunitari, printr-o lege intrată în vigoare în noiembrie anul trecut. Astfel, un lucrător adus din afara UE poate fi plătit cu salariul minim pe economie, în loc de salariul mediu pe economie, cum era până în noiembrie 2018.

Potrivit Legii 247/2018, străinilor intrați în România în scopul încadrării în muncă li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, din care rezultă că salariul este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

În cazul lucrătorilor înalt calificați, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puțin două ori câștigul salarial mediu brut.

Astfel, un patron român poate oferi unui lucrător extracomunitar un salariu minim brut de 2080 lei (suportând 2127 de lei, cost salarial întreg). Pentru studii superioare, salariul minim brut este 2350 lei (ceea ce presupune un cost salarial întreg de 2403 pentru patron).

În schimb, salariul mediu brut este în jur de 4160 de lei, iar costul salarial întreg suportat de firmă ar fi de circa 4250 de lei, în timp ce salariul mediu net (în mână) primit de muncitor trece puțin de 2.400 de lei.

În firmele de construcții, salariul minim brut este de 3.000 de lei, ceea ce presupune un cost salarial de 3.010 lei suportat de firmă.

Potrivit datelor înregistrate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, anul trecut, până în luna iulie, fuseseră eliberate 4.395 de avize de angajare/detașare, cele mai multe pentru cetățeni din Vietnam (1.520), Turcia (568), Nepal (358), Serbia (275), Sri Lanka (261), China (253) și Moldova (181).

Din datele Inspecției Muncii, în iulie 2018 erau activi 17.089 de salariați cetățeni străini non UE-SEE, cei mai mulți din Turcia (3.627), China (2.120), Moldova (1.787) și Vietnam (1.554).

Principalele domenii de activitate în care lucrează cetățenii non UE-SEE în România sunt: restaurante, construcția de nave și structuri plutitoare, comerț cu ridicata îmbrăcăminte și încălțăminte și lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.