Inteligența artificială în România: Startup-uri, bănci și funcţionari publici

În presa internaţională au circulat numeroase articole cu privire la impactul inteligenţei artificiale (AI) în contextul economic actual. Multe dintre acestea au adus laude ţării noastre, în urma rezultatelor start-up-urilor de AI pornite în România, cel mai relevant fiind UiPath, primul unicorn românesc, care s-a extins la nivelul a numeroase ţări şi, în prezent, dispune de un centru de cercetare în AI în Statele Unite.

Poate fi afirmat faptul că multe companii românesti mari investesc constant în platforme, sisteme, proiecte şi idei, bazate pe inteligenţa artificială, scrie Mediafax. 

Spre exemplu, Banca Transilvania a declarat că îşi propune să extindă, în viitor, utilizarea inteligenţei artificiale, la nivelul mai multor departamente, unul dintre paşii realizaţi în această direcţie constând în colaborarea cu două companii software româneşti: Druid şi UiPath.

• Citește și „Unicornul” românesc de 7 miliarde de dolari, UiPath, lucrează și pentru cea mai mare bancă din România

Druid utilizează algoritmi de analiză ai tuturor informaţiilor de business existente într-o organizaţie, pentru a oferi un mod avansat de asistare în luarea deciziilor. 

UiPath, pe de altă parte, a asigurat automatizarea mai multor procese din domenii precum audit, contabilitate, call center şi resurse umane. Ca rezultat al acestor colaborări, Banca Transilvania a lansat doi chatbots, care oferă informaţii online clienţilor. Mulţi experţi sunt de părere că inteligenţa artificială va deveni, până la sfârşitul anului viitor, principalul mijloc de comunicare între bănci şi clienţi.

• Citește și Start-up românesc evaluat la 7 miliarde de dolari: UiPath a primit o nouă finanțare de 568 milioane dolari

Pe această listă poate fi menționată Aggranda, o firmă românească care a dezvoltat deja cinci roboți software pentru branduri din România și este în discuții avansate pentru inițierea altor proiecte. 

Firma este partener Silver UiPath și a folosit platforma unicornului cu origini românești pentru a dezvolta roboți software precum

• Pișcot de la brutăria Ana Pan - automatizează preluarea comenzilor de la supermarket-uri 
• Vintilă de la Uniunea Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR) - se ocupă cu importul de facturi aferente vânzărilor de roviniete din platforma online și reconcilierea plăților online
• Alex de la firma de servicii contabile Safeco - salvează deja 64 de ore de muncă pe lună pentru patru angajați ai companiei 
• Citește și VIDEO Vintilă, Alex și Pișcot, roboții software care lucrează în patiserii și firme de contabilitate

La începutul anului trecut, Primăria Cluj-Napoca anunţa lansarea „primului funcţionar public bazat pe inteligenţă artificială din România”, care avea să fie, în primă fază, un program, căruia ulterior sarcinile i-ar fi fost preluate de un robot instalat în incinta primăriei. Ceea ce promitea a fi o revoluţie a domeniului IT local, s-a dovedit a fi un simplu formular online.

Tot la începutul anului 2018, 24 de state membre ale Uniunii Europene au semnat, la Bruxelles, o declaraţie de cooperare în domeniul inteligenţei artificiale, în încercarea de a ţine pasul cu investiţiile făcute de SUA şi Asia. Iniţial, România s-a numart printre foarte puţinele state membre (alături de Cipru, Grecia şi Croaţia) care au refuzat sau au amânat o cooperare în acest sens. Ulterior, guvernul României a adoptat un Memorandum privind aprobarea semnării de către România a declaraţiilor propuse de către Comisia Europeană, privind cooperarea în privinţa inteligenţei artificiale şi lansarea radarului privind inovarea şi dezvoltarea tehnologiei blockchain, la nivel european.

Importanţa dezvoltării acestei ramuri a digitalului la nivel naţional acoperă o sferă largă de potenţiale avantaje. Orice investiţie în AI are efecte măsurabile asupra economiei. Spre exemplu, România ar putea avea o abordare prin intermediul căreia să exploateze potenţialul acestor tehnologii în scopul recuperării unor decalaje economice, faţă de ţările vestice. Acest fapt presupune aplicarea Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală, cu accent asupra infrastructurii de comunicaţii, gradului de conectare a gospodăriilor la internet si educarea digitală a populaţiei.

Cu toate acestea, la nivel naţional, implementarea inteligenţei artificiale este încă în fază incipientă, manifestându-se timid la nivelul anumitor companii, sub diverse forme.