Start-Up Nation de vânzare 2019: Cum era să dau 3.500 Euro pe o rulotă fast-food cu 5 angajați

Și în 2019 continuă să fie scoase la vânzare pe site-urile de mică publicitate proiecte „câștigătoare” la programul guvernamental Start-Up Nation, prin care statul oferă fonduri nerambursabile de maximum 200.000 de lei fiecare unor antreprenori. Am vorbit cu un consultant care a încercat să ne vândă o afacere cu o rulotă de fast-food la care trebuia să plătim salariile a 5 angajați, dar până la urmă l-am convins noi să ne dea o listă cu aproape 40 de astfel de firme „câștigătoare” în programul statului, în edițiile 2017 sau 2018-2019.

Am luat la întâmplare unul dintre anunțurile postate pe Olx, gen „vând proiect câștigător Start-Up Nation” și am dat de o persoană care oferea aproape 40 de astfel de firme, pe diverse domenii. S-a recomandat  consultant și ne-a trimis o listă cu firme din cele mai diverse domenii și prețuri, de la fast-food cu 6 angajați și echipamente de 120.000 de lei, la prețul de 1500 de euro, până la sală de fitness la prețul de 22.000 de euro, sau firmă pe industrii creative în educație, la prețul de 25.000 de euro.

Restaurante, patiserii, spălătorii auto, stații ITP, grădinărit - omul avea de toate.

În baza mailului primit de la interlocutorul nostru, am verificat rapid firma de consultanță pe Termene.ro și, într-adevăr era ceea ce spunea, o societate de consultanță înființată în februarie 2018. La prima vedere, consultanții s-au specializat pe piața „proiectelor câștigătoare”, creată în jurul programului în care statul român a alocat până acum peste 3 miliarde și jumătate de lei, în cele două ediții ale Start-Up Nation (mă rog, cea mai mare parte din banii pe anul acesta sunt doar promiși, deocamdată).

Nu vom da numele firmei de consultanță și nici al consultantului cu care am vorbit, pentru a nu le face nici reclamă, nici anti-reclamă. În definitiv, oamenii nu fac nimic ilegal sau incorect prin intermedierea acestor tranzacții.

Nicio lege nu interzice vânzarea acestor firme, pentru că practic asta se vinde, o firmă, nu un proiect. Iar pentru a primi banii de la stat sau pentru a nu pierde echipamentele cumpărate cu acești bani, cumpărătorul unei „firme câștigătoare” se „înhamă” la aceleași condiții cu care a fost depus proiectul: în primul rând trebuie să asigure angajarea numărului de persoane din planul de afaceri „câștigător”.

Reporterul StartupCafe.ro s-a pretins un antreprenor aspirant, în căutare de chilipiruri Start-Up Nation, dar care nu prea știe ce afacere vrea să facă exact.

La un moment dat, ni s-a oferit o afacere tip food truck, o rulotă utilată pentru gătirea și vânzarea unor produse alimentare, cum sunt hamburgerii sau crenvurștii, la festivaluri de muzică sau alte evenimente în aer liber.

Patroana care avea „firma câștigătoare” cerea 3.500 de euro pe afacerea sa. În schimb, primeai dreptul de a obține ulterior de la stat 200.000 de lei (circa 42.000 de euro) pentru echipamente bugetate din programul Start-Up Nation.

Beneficiul venea și cu o obligație, asumată de femeie în fața statului ca să „câștige” ajutorul nerambursabil: trebuie angajați 5 oameni, cu contracte de muncă, full-time, pe perioadă de cel puțin 2 ani după finalizarea implementării proiectului. Asta înseamnă în total vreo 3 ani, cel puțin. Altfel, adio finanțare, ne ia statul food truck-ul înapoi.

La salariul minim pe economie din 2019, care este de 2080 lei pe lună brut, salariul net primit de angajat este de 1263 lei, iar costul total plătit de firmă ajunge la 2127 de lei. 5 salarii minime înseamnă mai bine de 10.000 de lei pe lună. În 2 ani, 240.000 de lei, adică peste 50.000 de euro. Numai costurile salariale.

Bine, se presupune că afacerea merge, scoate venituri, nu trăiești din banii statului.

Dar cine are food truck știe mai bine cât se câștigă și ce face cu 5 oameni la o rulotă. Asta dacă găsește lucrători la 1263 de lei, salariu în mână.

În fine, iată discuția la telefon:

 - Alo! Am găsit anunțul dvs. pe Olx, cu Start-Up Nation. Ce se vinde domn'e, ce proiecte sunt astea?

- Sunt proiecte din Start-Up Nation, din anul 2017 și chiar și de anul acesta avem. Unele sunt implemementate, au intrat în producție, cele din 2017. Cele de anul ăsta se implementează acum.

- Și pe ce găsim? Pe service auto, pe ce? Ia uite, văd aici patiserie...

- Da, da. Avem chiar vreo trei patiserii de vânzare.

- Pe ce oraș?

- Pot fi implementate pe toată țară, în afară de București, Ilfov și Cluj. Sunt proiecte de la 1500 de euro până la 15.000 de euro...  

- Păi și alea de 1.500 de euro de ce sunt așa ieftine?

- Sunt proiecte noi de anul acesta, cu mai mulți angajați...  Patru, cinci, șase, opt angajați...

- Păi de ce au pus așa mulți angajați?

- Așa a gândit antreprenorul proiectul, că poate susține mai mulți angajați. Din motive personale, vrea să renunțe la proiect, dorește să părăsească țara.

- Păi și are oamenii deja angajați?

- Nu. Dumneavoastră o să-i angajați.

- Și de unde găsesc eu șase oameni, să angajez pe o patiserie?

- Patiseriile sunt cu patru sau cinci angajați.

- Oricum sunt mulți. Și doi mi-e greu să găsesc.

- Angajații nu trebuie să fie neapărat din domeniu. Orice persoană poate fi angajată.

- Nu știu cine mi-a zis că trebuie să fie șomeri sau tineri (absolvenți).

- Defavorizați. Trei persoane defavorizate. Dar un angajat și-a dat demisia astăzi și într-o lună este persoană defavorizată. (...) Acesta este un proiect cu echipamente de 40.000 de euro. Dumneavoatră îl puteți achiziționa la 4.000-6.000 de euro și de angajat puteți angaja din orice domeniu și, v-am spus, orice persoană poate fi considerată defavorizată.

- Și dacă dau eu 4.000 de euro, iau 40.000 de euro?

- Păi acesta este un proiect de 4.000 de euro cu echipamente pe el de 41.000 de euro.

- Achizițiile sunt făcute?

- Nu. Majoritatea echipamentelor nu sunt achiziționate. De-abia de acum încolo trebuie făcute.

- Trebuie să umblu eu după ele...

- Nu neapărat. Vă putem ajuta și noi cu echipamentele. Avem contracte cu distribuitori de echipamente și vă putem asigura.

- Păi și de unde aveți toate astea, ce firmă e asta?

- Suntem o firmă de consultanță.

- Și ați integrat toate astea?

- Da.

- Și-mi aduceți echipamente, cuptoare?

- Sigur că da, tot ce aveți nevoie. V-am spus, noi vă oferim consultanță pe proiecte și implementăm proiecte în același timp. Ajungem cu oamenii până la momentul în care își încep business-ul și sunt pe picioarele lor. Aducem echipament, tot.

- Dar la stat unde trebuie să mă duc cu actele, că sunt pe orașe? Mai trebuie să mai depun ceva?

- Nu, nu, noi depunem toată documentația.

- Și eu cât trebuie să vă mai dau ca să umblați?

- Depinde de situația proiectului din acel moment.

- Păi vedeți, eu am acum 4.000 de euro să dau pe proiect, dar pe urmă dacă dvs. îmi cereți câte 1000 de euro să vă dau la lună?

- Nu. Taxa de consultanță este 8.000 de lei maximum. Majoritatea proiectelor au cuprinsă, în bugetul de finanțare din fonduri, taxa de consultanță, de implementare. Se plătesc din banii de fonduri nerambursabile.

- Și ce puteți să-mi dați la 1.500 de euro?

- Acesta este pe 6 angajați și are bugetați din 200.000 de lei doar 120.000 de lei. Nu are cei 200.000 de lei întregi și are și 6 angajați. Nu vi l-aș sugera, chiar nu vi l-aș sugera...

- Și ăsta pe ce e?

- Fast-food. Dar spuneți-mi ce domeniu v-ar interesa.

- Pe alimentație, dar nu știu dacă să fie cofetărie, patiserie, fast-food, restaurant... Să-mi fie și mie mai ușor, așa. Mă gândeam să iau un  service auto, dar....

- Uitați, o rulotă street-food! Nu vă interesează?

- Ce-i ăla?!

- Rulotă street-food. Rulotă...

- De care rulotă?!

- N-ați văzut food truck-urile astea noi, în care se face mâncare?

- Ce-i ăla?

- Food truck (consultantul pronunță pe litere ca să fie mai clar - n.r.)! Rulotă cu mâncare.

- Futrac?!! Ce-i ăla?

- Street-food. Adică nu ați fost la un eveniment la care să fi venit diferite gherete, mașni din acelea sau care arătau ca o căruță în care se făcea mâncare - burgeri, pizza, hot dog, cartofi?

- A, cu crenvurști. Da.

- Da, da. Ei, ăsta este mai mare.

- Și cât e unul d-ăla?

- Păi 40.000 de euro. Chiar vă putem ajuta, avem un site care este unic importator pe Europa pentru food truck-uri.

- Și-mi dă futrac d-ăsta... Și cât e unul?

- Păi doamna cere în jur de 3.500 de euro.

- Și câți oameni trebuie să angajez eu?

- Cred că este pe cinci angajați.

- Ciiincii?!

- Păi ce fac, nene, cu cinci oameni pe o rulotă d-aia? Bag cinci oameni în rulotă?

- Păi e o rulotă destul de mare, nu vă gândiți că e o rulotă mică în care încap doi oameni. Lucrați în ture!

- Doamne ferește, domn'e! Păi dacă mă duc la un bâlci d-ăla, că e numai duminica, cât naiba stau eu să vând acolo ca să pot să plătesc salariile la cinci oameni?

- Eu v-am spus exact ceea ce avem...

- Te pomenești că trebuie să le dau și leafa mare.

- Dumneavoastră le oferți salariul.

- Și cât mă duce un salariu d-ăsta?

- Undeva la 2.200 de lei pe lună.

- Cu toate taxele...

- Da.

- Înseamnă vreo 10.000 de lei. Într-un an aproape am topit tot ajutorul.

- Atunci, vă dau unul cu 2 angajați. Și este un parc de distracție pentru copii. Dar acesta este 15.000 de euro.

- Și ce-mi dă de banii ăștia?

- Vă oferă un parc de distracții pentru copii. Sunt niște chestii. Un ursuleț gonflabil pentru copii, jocuri, mai multe. Au o valoare de 200.000 de lei.

- Și ce-mi dă? Îmi dă și terenul?

- Nu. Terenul nu e finanțat de stat.

- Păi și ce-mi dă, muțunachi din ăia, ce fac cu ei? Păi la un parc numai să pun bâlciul undeva mă costă de mă înnebunește. Și câți angajați sunt?

- Doi angajați obligatorii. Sunt obligatorii doar un an, nu mai sunt doi ani.

- Și pot să aduc parcul de distracții în Ilfov, unde sunt eu?

- Da. Puteți.

- Și celor doi salariați pot să le dau 2.000 de lei pe lună, nu? Are angajații?

- Nu, cu angajații trebuie să veniți dumneavoastră. El a avut angajați, a plătit angajații. Dar nu vine cu angajații acum. Haideți, vă hotărâți și, când luați o decizie, îmi spuneți, că mai am și alte lucruri de făcut în momentul ăsta.

----

Pe urmă i-am dat o adresă de mail făcută „din mers” pe Gmail și mi-a trimis o listă de 39 de firme „câștigătoare”, la prețuri cuprinse între 1.500 de euro și 25.000 de euro fiecare.

Start-Up Nation - știați că:

- În prima ediție a programului, din cele 8.444 de firme care au semnat acorduri de finanțare în anul 2017 (până în 15 noiembrie), în jur de 7.180 de beneficiari au ajuns să depună ultima cerere de decont până la termenul legal, 1 octombrie 2018? Prin urmare, circa 1.260 de firme calificate în program, care au și semnat contractul de finanțare, au renunțat la proiect pe parcurs. „Unii au anunțat că renunță și că pleacă în străinătate, alții au decedat, au fost aproximativ 20 de decese” - ne-a declarat un oficial guvernamental.

- În ediția a doua a programului (2018-2019),vor obține finanțare de la stat doar firmele care au promis că angajează cel puțin 4 oameni (și nici acelea toate)?  Unii antreprenori au „umflat” planul de afaceri cu angajați pentru a fi siguri că obțin cei 200.000 de lei de la stat, dar pe urmă vor fi obligați să asigure salariile. Asta dacă reușesc să găsească oameni, pe criza asta de forță de muncă.

- În ediția a doua a programului, lista finală a firmelor calificate la finanțare (10.000) și a celor respinse, în urma contestațiilor, urmează să fie publicată cel mai probabil pe 15 iulie 2019? În cea mai mare parte, câștigătorii se cunosc, însă de când s-a publicat lista RUE în ordinea punctajelor obținute (cea mai recentă actualizare AICI).

Citește și:

• Start-up Nation de vânzare: Avalanșă de oferte pe net, după aprobarea unor dosare. 7 întrebări pe care ar trebui să și le pună un cumpărător

• O nouă piedică în Start-Up Nation 2018-2019: Facilitatea promisă de ministrul Oprea se lovește de lege și de abandonul din ediția 2017