Ionel Burtea, antreprenor la 24 de ani: HoReCa își mai revine, dar în turism nimic nu va mai fi la fel ca înainte

Tânărul antreprenor Ionel Burtea (24 de ani), care face afaceri în agricultură și procesare, a luat urgent 2 măsuri principale încă de la începutul acestor săptămâni de criză cu care se confruntă firmele private din România.

Ionel cultivă 7 hectare în principal cu fructe de pădure la Țicleni, Gorj, și produce vinul din mure Abund Berry, un brand construit de el. Criza economică declanșată de pandemia de coronavirus COVID-19 l-a prins în mijlocul unui proiect pe fonduri europene și la începutul unei noi afaceri, în domeniul turismului experiențial, cu 5 unități de cazare, sub forma unor butoaie uriașe, la ferma sa, un concept adus din Portugalia.

Antreprenorul a povestit, la întâlnirile #deladistanta cu StartupCafe.ro, că a trebuit să ia imediat două măsuri urgente: a pus în așteptare proiectul în turism și a decis să pivoteze parțial de la fructe de pădure la legume, pe care să le vândă în proximitate, prin supermarket-uri sau în sistem direct către consumator, pe internet.

Principalele declarații ale lui Ionel Burtea la întâlnirile #deladistanță cu StartupCafe.ro, pe aplicația Zoom:

- O criză financiară încă nu este, dar e mai rău decât o criză, e un crash, s-au închis industrii, iar economia e legată. Nu doar HoReCa este afectată sau transportul, toți suntem afectați. Peste 30% din economie pur și simplu stă, e pusă pe hold.

- Noi am fost prinși cu un șantier pe partea de fonduri europene, pentru o seră de căpșuni și o investiție proprie în turism. Și partea asta de turism - ca o linie de desfacere care vinde un core-business al nostru (vinul din mure) - este industria cea mai afectată. HoReCa își mai revine în scurt timp, după ce se stabilizează totul, dar în tursim, ca oameni, avem incertitudinea asta de a mai călători. Din punctul meu de vedere, nimic nu va mai fi ca înainte, trebuie să ne repoziționăm, să ne recalculăm resursele și serviciile pe care le avem.

- Cea mai bună decizie a fost blocarea proiectului cu butoaiele (de cazare).

- Noi așteptam și o finanțare, în programul POR 2.2-IMM, care încă se amână. Suma este 1 milion de euro, cu 30% cofinanțare proprie. Pe zona Olteniei sunt 17 milioane de euro și s-ar bugeta undeva la 30 de proiecte. Aș fi mers cu un MVP (produs minim viabil - n.r.), nu cu tot proiectul care ar fi avut nevoie de o investiție mare. Am vrea să mergem doar cu 5 unități de cazare, dar e pus pe hold tot proiectul, pentru că nu există certitudine pe termen lung și mediu. După părerea mea, turismul are nevoie de 2 ani să se pună din nou pe picioare. Nu mă refer la turismul pe vouchere de vacanță, ci la turismul de nișă, care oferă o experiență și se adresează unui public cu venituri peste medie, care vrea altceva.

- Dar ne repoziționăm ca gândire de business. Noi voiam să ne extindem pe partea de fructe de pădure și acum punem la bătaie terenul pe zona de legumicultură, să facem producție rapidă.

- Noi suntem doar online, oamenii pot să comande de la noi de pe site (vin din mure) și livrăm în 48 de ore, colete în toată țara și, prin DHL, în toată lumea. Dar zona de online era înainte undeva la 30% din cashflow-ul nostru, iar acum crește.

- De la început, am construit o comunitate bazată pe online, pe social media, pe site-ul nostru, pe adrese de mail. Suntem în contact permanent cu clienții noștri, găsim soluții. Pe HoReCa, la tot ce înseamnă facturi termenele de plată au fost prelungite fără probleme.

- Cea mai mare problemă o am la sera de căpșuni. Este un proiect pe submăsura 4.1a - pomicultură, înființare sere căpșune, unitate de procesare și depozitare. Valoarea este de 1,4 milioane de euro cu TVA, suprafața este de 4.560 de metri pătrați și zona tehnică de 528 mp. Aportul propriu la investiție este de 10% , iar 90% sunt fonduri europene.

- Acolo furnizorul principal este din Italia, pentru structură. Ei sunt blocați. Al doilea furnizor, pe zona de echipament de procesare, este din Spania. Tot ce însemană antreprenor local, aici urmează să contractăm, putem lucra, nu suntem blocați 100% cu proiectul. Dar cei din afară, unde au fost afectați, se mișcă destul de greu. Noi voiam să avem șantierul terminat la finalul verii, iar noi nici nu l-am început. Întârzierile sunt pe termen lung, nu există termen de livrare.

- Statul ne susține, AFIR s-a mobilizat, ei aveau oricum multe proceduri implementate pe zona digitală și au prelungit cu 9 luni contractele. Ne-au mărit schema de rambursa de la 5 la 10 tranșe. Și cei de la POR, de la POCU s-au mișcat.

- Fondurile europene sunt cele mai bune și trebuie să gândim proceduri și mecanisme care să simplifice perioada de depunere și de implementare. Scenariul ăsta de a sta în casă și a bloca totul o să treacă, în 2-3 luni. Dar ce învățăm? Noi ca antreprenori învățăm și ne adaptăm imediat, dar statul o să înceapă la fel? Bugetarii nu au fost deloc afectați, mulți și-au pierdut activitatea și sunt plătiți. Hai să ne uităm la productivitatea pe angajat.

- Pe partea acesta de fonduri stăm destul de bine, dar prelungirea și depunerea la următoarele proiecte care s-au blocat ne afectează. Avem încă un proiect pe zona aceasta de plantație de afine și de zmeură pe 7 hectare și s-a blocat. Ca țară, am picat foarte prost, exercițiul financiar următor se prelungește și finanțările și ghidurile nu sunt scrise. Cei care spun la Ministerul Agriculturii că se ocupă de ghidurile următoare PNDR sunt populiști și doar atât. Zona de fructe de pădure este o investiție pe minimum 10 -20 de ani și lucrurile astea ne afectează cel mai mult. Avem un stat partener care se gândește pe termen scurt.

- Cei din HoReCa - pe care i-am cunoscut personal ca antreprenori și cu care am discutat-, dacă se mai prelungește starea de urgență cu o lună și vorbim de o discrepanță de 3 luni, 30-50% dintre ei n-or să mai deschidă, pur și simplu închid afacerile. Multe erau startup-uri sau pe linia de plutire și pentru ei redeschiderea nu ar fi o problemă, dar consumatorul n-o să revină imediat în restaurant. E o criză economică și o să-l facă pe român să nu mai iasă din casă.

- Trebuie să ne adaptăm. HoReCa o să înceapă să livreze la domiciliu, mulți s-au listat pe platformele care erau la îndemână - Glovo, Foodpanda, Uber Eats. Unii abia acum au început să le aprecieze mai mult. Ei trebuie să se uite la cei care sunt acum aprope de ei și cu ce colaboratori o să lucreze în viitor. Și asta e un exercițiu de învățare - vedem partenerii strategici care au rămas lângă noi la greu, nu numai la bine.

- Chiar Taraba Virtuală o cunosc foarte bine ca aplicație și am avut discuții cu ei, dar baza noastră de clienți - farm to table - este în proximitate, pe anumită rază și parteneriatul nostru cu supermarketurile o să se extindă și pe legume. Noi lucrăm cu Carrefour și Mega Image pe fructe de pădure și urmează să le spunem că vrem asta. Dar și cu micii și marii procesatori discutăm. E important să nu ai pierderi și să ai cash flow. Cifra de afaceri și profitul nu mai sunt importante acum, în business.

- În opinia mea, tot ce înseamnă agricultură și consum or să fie business to consumer, nu business to business. Direct de la producător la consumator, ceea ce am dorit și noi de la început, să creștem un brand și să avem o comunitate în spate. Asta e cel mai important - comunitatea din spatele business-urilor, ea le ridică, ea  le coboară.

- Și conceptul de farm to table o să fie și la noi în trend, să mergem să consumăm din ferme, să mergem pe fresh, pe lanțul scurt alimentar, iar retail-ul a văzut un trend destul de important în ultmii 5 ani să se consume produse românești, dar foate mic. La raft avem foarte multe produse din import.

- Sunt pentru piață liberă, ca gândire antreprenorială, dar acum suntem într-un moment în care economia și deficitul comercial trebuie stablizate la un procent bun. Criza aceasta ne poate aduce o inflație mare în prețuri și în moneda noastră și o să ne afecteze pe toți, și pe cei cu bani mulți, și pe cei cu bani puțini.

- Anul trecut am avut cifră de afaceri foarte mică, 100.000 de euro, un profit de 60.000 de euro. Suntem un startup, cu investiții majore în 3 ani. Anul acesta intră primele cinci hectare la maturitate și tocmai anul viitor, următoarele două. Deci pe noi ne-a prins criza în anii de startup și urmează scale-up.