Claudiu Zamfir

„În UE sunt două tipuri de țări: țări mici și țări care nu realizează că sunt mici”. Interviu cu un analist al Comisiei Europene, despre ascensiunea partidelor eurosceptice

Lewis Dijkstra

(Corespondență de la Bruxelles) La alegerile europene din anul 2024 se preconizează creșterea partidelor eurosceptice soft, în timp ce partidele eurosceptice hard stagnează, a explicat, într-un interviu acordat StartupCafe / HotNews, la Bruxelles, Lewis Dijkstra, analist de politici publice al Centrului de Cercetare al Comisiei Europene și profesor asociat la London School of Economics.

Născut în Belgia, din mamă britanică și tată olandez, Lewis Dijkstra se numără printre autorii unui recent studiu realizat de  o echipă a Centrului de Cercetare al Comisiei Europene, raport intitulat „The geography of EU discontent and the regional development trap” (Geografia nemulțumirii din UE și capcana dezvoltării regionale), în care este analizată și ascensiunea partidelor eurofobe.

El face diferența între partidele eurosceptice hard și partidele eurosceptice soft. De asemenea, există o distincție de abordare între partidele eurosceptice din statele UE care au aderat mai târziu, precum România, Ungaria sau Polonia, și partidele eurosceptice din țările vest-europene, precum cele din Franța, Germania sau Austria.

Cu o populație care reprezintă doar 6% din populația lumii, toate cele 27 de state membre ale UE luate împreună se confruntă cu o slăbire a relevanței lor pe scena internațională, care este dominată tot mai mult de țări în ascensiune, ca India sau China, care înseamnă împreună 35% din ppopulația globului. Aceasta este ceea ce ignoră partidele eurosceptice din Europa,  care se opun unei Uniuni Europene intregrate.

„În Uniunea Europeană sunt două tipuri de țări: țări mici și țări care nu realizează că sunt mici, iar asta este valabil chiar și pentru Franța și Germania, cum a ajuns acum Marea Britanie să înțeleagă” - spune cercetătorul european în domeniile economiei și sociologiei.

Am vorbit cu Lewis Dijkstra la Bruxelles, unde reporterul StartupCafe / HotNews s-a deplasat la invitația Comisiei Europene, la evenimentul Săptămâna Europeană a Regiunilor, organizat de DG Regio:

StartupCafe: Cum vedeți euroscepticismul la alegerile europene din 2024?

Lewis Dijkstra: Dacă mă uit la tendința alegerilor naționale din statele membre UE, din ultimii 20 de ani, vedem o mare creștere a euroscepticismului soft. Acum 27% dintre voturile exprimate la alegerile naționale sunt pentru partidele eurosceptice soft. Deci sunt îngrijorat că la alegerile europene care vin va fi un număr record de voturi pentru eurosceptici.

Dacă mă uit la euroscepticismul hard, de la BREXIT, acesta a stagnat. Este pe la 14% și nu a mai crescut, deci cred că popularitatea partidelor care militează pentru ieșirea țărilor respective din Uniunea Europeană nu a mai crescut, dar este încă substanțială. Prin urmare, cred că va depinde de campaniile electorale și de prezența la vot câți eurosceptici vom avea în Parlamentul European, în viitor.

StartupCafe: Care e diferența între partidele eurosceptice soft și hard, să luăm și câteva exemple din Europa?

Lewis Dijkstra: Un partid eurosceptic hard este un partid care militează într-adevăr pentru ieșirea țării sale din Uniunea Europeană. Deci orice partid care militează pentru părăsirea UE este eurosceptic hard. În schimb, un partid eurosceptic soft este acela care militează pentru încetinirea integrării europene sau limitarea acesteia la anumite subiecte sau chiar pentru anularea anumitor subiecte de integrare europeană existente. Partidele care vor ca țările lor să rămână în Uniunea Europeană, dar vor totodată să schimbe modul în care funcționează Uniunea Europeană, le-aș numi eurosceptice soft.

Exemple de partide eurosceptice soft ar fi Fratelli d'Italia (partidul premierului italian Giorgia Meloni), PiS (partidul conservator care guvernează Polonia), Fidesz (partidul premierului maghiar, Viktor Orban). Partidul Rassemblement national din Franța (condus de europarlamentarul Jordan Bardella, care i-a succedat la conducerea partidului lui Marine Le Pen) era eurosceptic hard, în trecut, dar acum poziția sa s-a mai schimbat, AfD (Germania) este eurosceptic hard, FPO (Austria) cred că este hard, dar nu știu pe de rost toate cele 400 de partide, le-am listat în studiul nostru.

StartupCafe: Care credeți că este cauza ascensiunii eurofobiei în UE?

Lewis Dijkstra: Eu consider că este legată, categoric, de lipsa creșterii economice. Deci vedem că regiunile care sunt dezvoltate mai puțin devin tot mai eurosceptice, cu cât stagnează mai mult economic, cu cât experimentează mai puțin ocuparea forței de muncă, dezvoltarea productivității, creșterea produsului intern brut, cu atât devin mai nemulțumite și asta se reflectă în voturile oamenilor.

StartupCafe: Faceți și o distincție între euroscepticismul din statele membre mai vechi, ca Germania, Franța, Italia, și statele membre UE mai noi, ca România, Bulgaria, Ungaria, Polonia?

Lewis Dijkstra: Este o mare diferență în sensul în care multe dintre statele membre UE de la început sunt acum net contributoare la bugetul Uniunii Europene. În schimb, Polonia, Ungaria, Bulgaria primesc fonduri europene masive din Politica de Coeziune, iar asta creează o dinamică diferită, în sensul că partidele eurosceptice din aceste țări primesc un stimulent imens să nu militeze pentru ieșirea din Uniunea Europeană, dar urmăresc să obțină mai multă libertate de a cheltui fondurile după bunul plac și să facă ce vor ele cu mass-media sau cu sistemul de justiție din țările lor.

În schimb, euroscepticismul din statele membre UE mai vechi este în primul rând despre suveranitate națională - acestea mi se par cele mai iluzorii, pentru că în Uniunea Europeană sunt două tipuri de țări: țări mici și țări care nu realizează că sunt mici, iar asta este valabil chiar și pentru Franța și Germania, cum a ajuns acum Marea Britanie să înțeleagă.

StartupCafe: Dar cum vă explicați ascensiunea euroscepticismului din România sau Ungaria, care au beneficiat atât de pe urma aparteneței la Uniunea Europeană?

Lewis Dijkstra: Eu nu sunt eurosceptic și atunci mie îmi este greu să justific euroscepticismul. Cred că e vorba de multă dezinformare aici și că unele partide caută un țap ispășitor. Iar Uniunea Europeană (instituțiile UE) este un țap ispășitor foarte folositor: este complex, este undeva departe, este dificil de înțeles și nu rispostează prea mult. Deci UE este țapul ispășitor perfect pentru partide.

 StartupCafe: Are un rol și dezinformarea dinspre propaganda Rusiei?

Lewis Dijkstra: Poate veni și dinspre Rusia, dar cred că unele partide din Uniunea Europeană au răspândit dezinformare despre UE, așa cum am văzut în dezbaterea care a precedat referendumul pentru BREXIT - acele afirmații vădit false, afișate pe autobuze.

StartupCafe: Care sunt principalele teme abordate de partidele eurofobe?

Lewis Dijkstra: Cercetarea noastră nu evidențiază motivul pentru care oamenii votează eurosceptic, dar putem observa anumite îngrijorări legate de tranziția verde, sloganul BREXIT, Take back control (Preia înapoi controlul) - acesta dă iluzia că ai mai mult control în afara UE decât în cadrul UE, mai sunt și partide care susțin că Uniunea Europeană forțează țările să facă ceea ce nu vor - ceea ce nu e nu neapărat adevărat.

StartupCafe: Dar subiectul migrației?

Lewis Dijkstra: Migrația este un subiect sensibil, dar este în primul rând de competența statelor membre, la nivel național, deci cred că Uniunea Europeană este prinsă la mijloc în această dezbatere și se aruncă pe ea vina unui mic număr de solicitanți de azil pe care încearcă să-i redistribuie, dar vasta majoritate a migranților care sunt născuți în afara Uniunii Europene intră într-un stat UE pe baza deciziilor luate la nivel național de țara respectivă. Și cred că este o percepție greșită față de rolul UE. Primul agent/actor responsabil pentru imigrație este guvernul național atunci când permite intrarea solicitanților de azil din afara Uniunii Europene.

StartupCafe: Da, dar în cazul migrației interne din cadrul UE, când, să spunem, cetățenii români sau bulgari merg în vestul Europei și ocupă locuri de muncă, aceasta este ca urmare a deciziilor Uniunii Europene...

Lewis Dijkstra: În acest moment, având în vedere starea economiei din UE, când este atât de greu să găsești forță de muncă pentru joburile acelea, cred că majoritatea țărilor UE consideră mobilitatea lucrătorilor un beneficiu, nu un cost. Deci nu văd vreo mare opoziție față de libera circulație a forței de muncă în cadrul UE.

StartupCafe: Sunteți pe jumătate olandez și jumătate britanic. Credeți că s-ar putea repeta BREXIT-ul, cu un FREXIT (Franța), NEXIT (Olanda) etc?

Lewis Dijkstra: Consider că BREXIT-ul a făcut să fie mai puțin posibil ca un alt stat membru să părăsească Uniunea Europeană. Cred că BREXIT-ul a subliniat mare parte din beneficiile intangibile ale apartanenței la Uniunea Europeană, mulți care au votat pentru ieșirea Marii Britanii din UE regretă acum.

Parallax

Vizualizari
14978
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri