România a primit de la UE fonduri europene de peste 60 miliarde EUR-absorbție netă-în 17 ani de când suntem membri

România a absorbit fonduri europene de 90,84 miliarde de euro și a plătit la bugetul Uniunii Europene 29,21 miliarde de euro, rezultând un plus de 61,6 miliarde EUR, absorbție netă de fonduri nerambursabile reușită de țara noastră în 17 ani de apartenență la Uniunea Europeană.

Cifrele de la Ministerul Finanțelor sunt pentru perioada 2007-30 noiembrie 2023, fiind omise astfel din această situație fondurile europene atrase de România în luna decembrie 2023. De asemenea, până la 31 decembrie 2023 România a transmis la Bruxelles ultimele declarații de cheltuieli pentru proiectele finanțate din cadrul financiar multianual 2014-2020, iar banii vor veni ulterior, motiv pentru care nu au fost cuprinși în această situație. Acest total de fonduri atrase cuprinde și granturile primite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar nu și partea de împrumuturi PNRR.

Click pentru a extinde tabelul

Grad de absorbție de 93% pe Politica de Coeziune 2014-2020

România a finalizat 2 perioade de programare și a început-o pe cea de-a treia în cei 17 ani de apartenență la Uniunea Europeană.

Pe perioada de programare 2014-2020, care s-a finalizat la 31 decembrie 2023, România a ajuns la o rată de absorbție de 93,2% din fondurile de coeziune, reprezentând 22,445 miliarde euro, bani primiți de România, în baza cheltuielilor efectuate în proiectele europene. Datele au fost postate pe Facebook, în 28 decembrie 2023, de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

În plus, România a mai cerut Comisiei Europene 1,5 miliarde euro, urmând astfel ca rata de absorbție să mai crească, dacă executivul comunitar va aproba rambursările.

„În materie de absorbție pe politica de coeziune, la începutul anului, România se situa la 73% grad de absorbție și îl încheie la peste 93% (plus 20 puncte procentuale într-un an). Pe perioade în cursul anului 2023, absorbtia de fonduri din exercitiul 2014-2020  a constat în 3 puncte procentuale în primele sase luni și 17 puncte procentuale în ultimele șase luni” - a precizat Câciu.

Acest grad de absorbție, de 93,2%, se referă doar la Politica de Coeziune 2014-2020 și nu include și plățile directe către fermieri, proectele din Programul Național de Dezvoltare Regională și o serie întreagă de alte finanțări mai mici, care sunt și ele parte din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020. De asemenea, aici nu intră nici fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care este finanțat din Mecanismul de redresare și Reziliență (RRF), creat de Uniunea Europeană pentru combaterea crizei COVID-19.

Click pentru a extinde tabelul

În total, din toate fondurile disponibile din Cadrul financiar multianual 2014-2020, România a atras de la Uniunea Europeană 47,06 miliarde euro, reprezentând o rată de absorbție de 89,7%, dar asta fără rambursările primite în luna decembrie 2023 și fără viitoarele rambursări pe care România urmează să le primească în baza declarațiilor de cheltuieli trimise la Bruxelles în decembrie 2023. Momentan, până la apariția cifrelor finale, rămân sub semnul întrebării 5 miliarde de euro din alocarea totală a României pe perioada de programare 2014-2020.

În acest 89,7% grad de absorbție, includem toate tipurile de fonduri europene „clasice”, din Cadrul financiar multianual 2014-2020 - fondurile structurale și de coeziune, proiectele din agricultură și dezvoltare rurală, pescuit și acvacultura, plățile directe către fermieri etc.

În perioada 2007-2013, România a absorbit 36,68 miliarde de euro, cu tot cu fondurile din programele pre-aderare care au fost primite după aderarea la UE, rezultând o rată de absorbție de circa 92%. Am scăpat astfel printre degete circa 4 miliarde de euro din fondurile care ne-au fost alocate în perioada de programare 2007-2013.

Se observă astfel că România nu și-a învățat lecțiile primilor 7 ani de apartenență la Uniunea Europeană, neînregistrând un progres în absorbția de fonduri UE, cel puțin pe datele oficiale existente acum.

Click pentru a extinde tabelul

Suntem în anul 2024, dar absorbția de fonduri din perioada 2021-2027 este abia la început

În noul cadru financiar multianual 2021-2027 (al treilea de când suntem membri UE), România are alocați 51,2 miliarde euro, din care a absorbit 1,47 miliarde euro, reprezentând 2,87%, conform datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor până la 30 noiembrie 2023. Din banii primiți, cea mai mare parte sunt avansuri, 1,27 miliarde euro, fonduri plătite de Comisia Europeană la începutul demarării programelor. Din aceste avansuri (prefinanțări), Comisia Europeană va retrage o sumă proporțională cu fondurile europene care vor rămâne neabsorbite la finalul perioadei de programare.

Pe partea de fonduri structurale și de coeziune - care necesită proiecte - România nu a absorbit niciun euro, sub formă de rambursări de cheltuieli, din perioada de programare 2021-2027, până la data de 30 noiembrie 2023, conform sintezei de la Finanțe.

„Gradul de absorbție, într-adevăr, este unul mic, undeva la 2% (...). Eu îmi doresc ca gradul de absorbție sp ajungă la 15% la finalul anului 2024. Practic, acest an va fi de contractare” - a susținut ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, miercuri, 3 ianuarie 2024, la Digi24.

Click pentru a extinde tabelul 

Perioada de programare 2021-2027 a pornit greu, iar asta și la nivel european, nu numai la nivel național, mai ales pe fondul bolii COVID-19, care a lovit Europa din marie 2020. Astfel, România a obținut aprobarea celor 16 programe operaționale ale sale (din care 8 probrame regionale) abia la finalul anului 2022, iar primele apeluri de proiecte au fost lansate în anul 2023.

Până la finalul anului 2029 mai avem timp să absorbim banii europeni din Cadrul financiar multianual 2021-2027.

PNRR - doar 1 miliard EUR cheltuit în proiectele României

În fine, prin mecanismul NextGenerationEU, din care face parte și celebrul PNRR, România a primit de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile în valoare totală de 5,61 miliarde de euro, în perioada 2021-30 noiembrie 2023. Cea mai mare parte a acestor finanțări o reprezintă partea de granturi din PNRR, respectiv aproape 5,5 miliarde euro primiți de la UE până acum. În total, prin NextGenerationEU, România are alocate fonduri nerambursabile de 17 miliarde de euro, din care a încasat 33%.

Click pentru a extinde tabelul

De menționat totuși că la PNRR vorbim de bani primiți de la Uniunea Europeană, dar nu și investiți efectiv în proiecte, pentru că la mecanismul de redresare și reziliență Comisia oferă banii în baza unor reforme cuprinse în jaloanele și țintele asumate și îndeplinite de România, (nu în baza cheltuielilor efectuate cum este la fondurile „clasice” din cadrele financiare multianuale).

În PNRR, România a primit în total fonduri nerambursabile și împrumuturi de 9,15 miliarde de euro, reprezentând avansuri și primele 2 cereri de plată depuse. Avansul (prefinanțarea) are o valoare de 3,79 miliarde euro, reprezentând 13% din totalul alocat României prin PNRR, până în anul 2026. Prin cererea de plată numărul 1 România a primit 2,56 miliarde euro, iar prin cererea de plată numărul 2 a primit 2,75 miliarde euro - granturi și împrumuturi.

În 15 decembrie 2023, România a depus la Comisia Europeană cererea de plată numărul 3, în valoare de 2,7 miliarde EUR. România ar urma să primească și acești bani probabil la finalul lunii martie, dacă cererea de plată va primi toate aprobările necesare la Bruxelles.

Din totalul de 9,15 miliarde de euro, granturi și împrumuturi primite de România, au fost au fost cheltuiți în proiecte doar 1 miliard de euro. În total, România are alocate prin PNRR fonduri de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), care acoperă 66 de reforme și 111 investiții. Raportat la alocarea totală, cheltuielile efectuate de România în proiectele PNRR însumează un grad de absorbție de 3,5%. Raportat la banii primiți din PNRR, cheltuielile efectuate în proiecte înseamnă circa 11%, grad de absorbție.

Sumele alocate în PNRR (conform Regulamentului UE 2021/241) rămân la dispozitia României până în anul 2026.