Claudiu Zamfir

Peste 1.300 de antreprenori, puși să dea microgranturile COVID de câte 2.000 EUR înapoi la stat, pentru că au fost în dificultate

Thumbnail

Peste 1.300 de beneficiari de microgranturi COVID-19, de câte 2.000 de euro, au fost puși de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului să dea înapoi statului ajutoarele care le fuseseră acordate, plus dobânzi, pe motiv că fuseseră în dificultate în 2019, ultimul an înainte de izbucnirea pandemiei coronavirusului, potrivit datelor oficiale primite, luni, de StartupCafe.ro.

Vorbim despre schema de microgranturi de câte 2.000 de euro pentru microîntreprinderi fără angajați, PFA, cabinete medicale și alți beneficiari eligibili, prin Ordonanța de urgență 130/2020. După ce a izbucnit criza COVID-19, Guvernul de atunci (Orban) s-a gândit să lanseze scheme de sprijin pentru IMM, din fonduri europene și de la bugetul de stat, mai ales că era și an electoral important, cu alegeri legislative și locale.

Așa că a dat OUG 130/2020, prin care a instituit prima schemă de ajutoare de stat în context COVID-19, pentru IMM, PFA, ONG, cabinete medicale, în anumite condiții. Măsura 1 avea un buget de 100 de milioane de euro, din care se dădeau microgranturile acestea de câte 2.000 de euro:

  • În 2020 s-a lansat prima sesiune de înscrieri: 29.250 de aplicanți, din care 17.369 au fost selectați să primească granturi totale de 168,11 milioane lei. Practic două treimi din buget a rămas neconsumat și s-a reportat.
  • În 2021, s-a lansat a doua sesiune la Măsura 1 prin OUG 130/2020: 33.555 de aplicanți, din care au fost selectați 24.399 să primească granturi totale de 236,15 milioane lei.

Oamenii au luat bucuroși banii, i-au cheltuit, și-au plătit și datorii la stat, iar după un an mulți s-au trezit că trebuie să dea banii înapoi la stat.

Sunt peste 1.300 de beneficiari ai Măsurii 1 (ambele sesiuni) care au primit deja decizie de returnare a ajutoarelor de câte 2.000 de euro, pentru un singur motiv: se aflau în dificultate în anul 2019, încălcând astfel o condiție de eligibilitate prevăzută în procedura de implementare a schemei:

art. 3.2, alin. (1), pct. d) nu erau în dificultate la 31 decembrie 2019.

Informația a fost comunicată oficial, luni, 30 ianuarie 2023, de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, la cererea StartupCafe.ro.

Și așa necăjiți de lunga criză COVID, cu toate restricțiile de funcționare aferente, antreprenorii care au primit decizii de returnare a micrograntului după un an sau doi de la înscrieri s-au adresat și ei publicației StartupCafe.ro, încercând să afle de ce au primit banii de la bun început și au fost puși să-i cheltuie, din moment ce ei nu îndeplineau condițiile de eligibilitate.

Pe scurt, explicația pe care am primit-o de la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului este că mai întâi instituția a făcut o selecție automată, prin sistemul de granturi IMM realizat de militarii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, dar bazele de date de la ANAF și de la Registrul Comerțului nu s-au „sincronizat perfect”. Astfel, MAT a făcut verificări și după acordarea microgranturilor și încheierea proiectelor și a găsit firme care aveau pierderi în anul 2019 și se aflau în dificultate, nefiind de fapt eligibile la aceste ajutoare. Așa că acum le cere banii înapoi oamenilor.

Explicația pe larg a MAT:

  • Reamintim faptul că, la momentul implementării măsurii, Cadrul Temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 expira la 31.12.2020, iar Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (actual Ministerul Antreprenoriatului și Turismului) a semnat contractul de finanțare cu Ministerul Fondurilor Europene (actual Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) la 07.10.2020.
  • Or, în decurs de mai puțin de 3 luni, trebuiau realizate și finalizate etapele privind înscrierea, verificarea, contractarea și plata a peste 50.000 de aplicanți, în condițiile în care totalul personalului de specialitate aferent derulării acestor etape însuma aproximativ 150 de persoane.
  • Volumul impresionant de aplicanți înscriși a impus efectuarea cât mai multor verificări în regim electronic, prin realizarea interoperabilității bazelor de date furnizate de alte instituții publice, ceea ce a reprezentat o premieră la nivel guvernamental, existând, astfel, posibilitatea reală ca unele baze de date să nu se sincronizeze perfect.
  • În aceste condiții, sub constrângerea unor termene extrem de scurte și a unui volum foarte mare de acțiuni au apărut unele erori cu privire la calculul dificultății, care au fost identificate ulterior și corectate corespunzător prevederilor procedurale.

Dar pe lângă cei peste 1.300 de beneficiari cărora li se cer microgranturile înapoi, cu dobândă, pe motiv că au fost în dificultate în anul 2019, mai sunt și alții care au primit decizie de returnare a ajutoarelor pentru alte motive.

Printre principalele motive de recuperare a ajutorului de stat acordat în cadrul Măsurii 1 MAT menționează:

  1. depunerea cu întârziere a raportului de progres (nerespectarea termenului de transmitere a raportului de progres prevăzut în procedura de implementare a măsurii)
  2. nedepunerea raportului de progres
  3. modificarea statusului societății beneficiare, respectiv, în perioada contractuală beneficiarul a ajuns în situația de închidere operațională, faliment, dizolvare sau insolvență
  4. nerespectarea condițiilor privind încadrarea cheltuielilor efectuate din grant și incluse în raportul de progres în categoria cheltuielilor eligibile prevăzute la art. 4.3.1, alin. (1) din procedura de implementare a măsurii.

Reamintim că la Măsura 1, prima sesiune, aproximativ 3.900 de beneficiari care primiseseră microgranturi de câte 2.000 de euro au omis să transmită la timp rapoartele de progres, la finalizarea proiectelor. Ei au fost păsuiți, la un moment dat, primind un nou termen, 30 aprilie 2022 să îndeplinească procedura pentru a nu li se retrage ajutoarele.

Parallax

Vizualizari
18072
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Gabriel
B
Ce uita sa precizeze ministerul este ca ordonanta preciza explicit (pct. 3.6 din Anexa la Ordinul nr. 1060/2857/2020) ca respectivul citeriu de eligibilitate se aplica in "cazul unei societati comerciale alta decat o IMM care exista de cel putin 3 ani" - in timp ce deciziile de returnare a ajutorului au fost trimise tocmai catre IMM-urile mai vechi de trei ani.

Exista si o explicatie pentru asta: cineva a tradus gresit in 2014 (!) Regulamentului (UE) nr. 651/2014 din care altcineva, in 2020, a luat si a pus in ordonanta cu copy/paste prevederea care spune asa: Art. 2 pct. 18 lit. a): “„întreprindere în dificultate” înseamnă o întreprindere care se află în cel puțin una din situațiile următoare: (a) În cazul unei societăți comerciale cu răspundere limitată (alta decât un IMM care există de cel puțin trei ani)…”. Textul exista in continuare in aceasta forma pe eur-lex . europa . eu. Probabil tocmai dupa lansarea programului de microgranturi COVID cineva a remarcat eroarea, drept pentru care in martie 2021 - la 7 ani de la publicarea textului! - a aparut Regulamentul (UE) nr. 452/2021 al Comisiei de rectificare a versiunii în limba română a Regulamentului (UE) nr. 651/2014, prin care textul a fost pus in acord cu versiunea in engleza. Problema de astazi a ministerului e ca - pus in fata perspectivei de a da Comisiei Europene banii inapoi - incearca sa-i recupereze acum, si cu dobanda, pe baza unui text care a fost aprobat in 2021, desi contractele au fost semnate in 2020 pe baza unui text contrar. Momentan problema ministerului a devenit problema IMM-urilor, dar din cele 1300 de decizii cel putin 1000 se transforma (multe s-au transformat deja) in actiuni in instanta; iar instantele mai stiu sa citeasca texte de lege, asa ca problema va ramane a ministerului, nu a altora care sa plateasca oalele sparte de el.

Ce ar fi interesant de cercetat - daca demersul jurnalistic continua, asa cum cred ca ar merita - e cum a fost posibil ca un text al unui regulament european sa fie tradus gresit, sa urmeze toata procedura de verificare si avizare (atat la Bruxelles cat si la Bucuresti), sa fie publicat in forma respectiva si apoi sa ramana asa timp de 7 ani. Nu 7 zile, nu 7 luni, 7 ani!
Nu-i o chestie lipsita de importanta pentru ca dpdv juridic exista o problema cu foarte multe contracte de finantare semnate din 2014 pana in martie 2021: din cate stiu, in practica eligibilitatea s-a decis in general pe baza textului in engleza al R.651/2014, tradus corect in diverse acte normative; dar textul cu putere de lege in Romania era cel in romana, care era contrar. Astfel ca o intreprindere aflata in dificultate, care avea mai putin de 3 ani de la infiintare si care a primit finantare pe baza textului in engleza nu avea, de fapt, dreptul de a primi finantare - conform textului in romana. Iar celor care erau in dificultate dar aveau mai mult de 3 ani de la infiintare le-a fost refuzat din start dreptul de a cere finantare desi R.651/2014 in romana le dadea acest drept.
poza de profil
sever
vuap
Multumim pentru clarificare, in cazul in care primim ceva
poza de profil
sever
vuap
Doamne fereasca-ne de birocratie si legislatii, ca prosti avem destui! Nu suntem la piata, "ia banul, da banul"! Asumati-va fiecare ce belea face sau doar facem continut de presa/electorat?! Credeam ca nu am cuvinte, dar m-am descurcat....

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri