Claudiu Zamfir
Serviciul rusesc de ridesharing Yango a anunțat, miercuri, în Ziarul Fiannciar, că renunță la afacerile din România, decizie care va intra în vigoare în termen de o lună.
„Ne întrerupem operaţiunile în România. Legislaţia rigidă din domeniul ride-hailing nu ne permite să dezvoltăm serviciul pe cât de eficient ne-am dori, aşadar am decis să ne concentrăm activităţile asupra altor ţări şi direcţii de business. Decizia noastră intră în vigoare într-o lună. Utilizatorii noştri din România pot păstra aplicaţia Yango pentru a rezerva călătorii în celelalte 16 ţări în care serviciul este disponibil.”, au transmis reprezentanţii Yango pentru Ziarul Financiar.
Yango este cea de-a patra aplicație de ride-hailing majoră de pe piața din România (după Uber, Bolt, Free Now).
Aplicația este deținută de gigantul rusesc Yandex. În România s-a lansat pe 27 iunie 2019, operând mai întâi prin firma MLU Europe B.V. Amsterdam Sucursala București, cu sediul pe Calea Dorobanților. În ianuarie 2020, această firmă a fost radiată, potrivit datelor de Ministerul Finanțelor.
În prezent, Yango încă mai operează în România printr-o altă firmă, Yandex.Go S.R.L., înființată la București în data de 24 decembrie 2019, cu sediul în Bd. Vasile Milea. Firma este deținută de Yandex.Taxi Holding BV (99%) Yandex.Taxi BV (1%), două companii pe care Yandex le are în Olanda. Yandex.Go S.R.L. a depus declarație pe proprie răspundere că nu a avut activitate în săptămâna aceea, cât a apucat din anul 2019.
Andrei Voicu este directorul Yango pe România și Republica Moldova.
Compania-mamă, Yandex, a fost fondată, în Rusia, în anul 1997, sub numele de CompTek (firmă care deținea motorul de căutare Yandex). În anul 2000 a fost fondată compania actuală, sub numele de Yandex. Fondatorii companiei sunt Arkady Volozh (CEO), Arkady Borkovsky și Ilya Segalovich. Ei și cea mai mare parte a echipei coordonează afacerile de la sediul din Moscova, dar compania este înregistrată legal la Amsterdam.
Yandex s-a listat la bursa Nasdaq, de la New York, în anul 2011, la o valoare de piață de 8 miliarde de dolari, atunci. Conglomeratul rusesc oferă acum peste 70 de servicii orientate către tehnologie.
Pe anul 2019, Yandex a raportat venituri de 2,8 miliarde de dolari și profit de 180 de milioane de dolari.
În anul 2019, România a introdus o serie de reglementări care au țintit direct sistemul de ridesharing, afectându-i în primul rând pe șoferii care „făceau Uber” să mai câștige un ban.
Prima „lovitură” majoră a venit din 16 mai 2019, când a intrat în vigoare ordonanța de urgență 21/2019, care a modificat Legea taximetriei nr. 38/2003. Astfel, s-a eliminat, de la art. 55, pct. 3, lit h) din lege, o sintagmă: "în mod repetat". Această sintagmă îi scăpase până atunci de amenzi pe șoferii independenți care practicau ridesharing-ul prin aplicații, fără autorizație de taxi. Înainte, ei invocau faptul că nu făceau transport "în mod repetat", ci numai ocazional.
Astfel, încă din 16 mai polițiștii au început să oprească mașinile și să dea amenzi. Cuantumul amenzilor era descurajant: între 1.000 de lei și 5.000 de lei.
Pe urmă, în 25 iunie 2019, Guvernul a dat ordonanța de urgență 49/2019, privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto.
Aceasta a introdus posibilitatea efectuării transportului urban cu autoturismele, prin aplicațiile de profil, cu autorizație de transport alternativ, emisă de Autoritatea Rutieră Română. Astfel, se poate face transport prin intermediul aplicațiilor, pe bază de firmă, PFA sau întreprindere individuală ori familială, ca operator de transport alternativ.
Printre altele, pentru obținerea autorizației, operatorul de transport alternativ (firmă, PFA etc.) trebuie să depună certificatul de atestare a pregătirii profesionale a conducătorului auto.
Șoferii trebuie să aibă vârsta de cel puţin 21 de ani și să dețină certificat de atestare a pregătirii profesionale pentru transportul de persoane în regim de închiriere eliberat de ARR. De asemenea, ei trebuie să deţină permis de conducere categoria B cu o vechime de cel puţin 2 ani.
În plus, mașina trebuie colantată cu sigla platformei de transport alternativ, cum ar fi Uber, Bolt, Free Now, Yango.
La rândul lor, aplicațiile de ridesharing au fost obligate să se autorizeze ca „operator al platformei digitale”, la Ministerul Comunicațiilor. Ei trebuie să achite la bugetul de stat o taxă în valoare de 100.000 lei la fiecare 24 de luni.
Mai sunt și alte condiții pentru cei implicați în transportul alternativ, dar acestea sunt noutățile cele mai importante introduse în legislație.
Inițial, prevederile intrau în vigoare la 1 noiembrie 2019, dar Parlamentul a prelungit termenul până la 1 februarie 2020 (Legea 204/2019).
Legea nu a fost adoptată și promulgată imediat și nu a intrat în vigoare până la 1 noiembrie 2019, motiv pentru care s-a creat o scurtă perioadă în care poliția a apucat să dea amenzi pe străzi, în baza ordonanței de urgență 49/2019.
În fine, a trecut anul 2019, platformele și șoferii care au continuat să facă transport alternativ s-au conformat treptat restricțiilor. Și a venit și anul 2020, în care ar fi trebuit ca afacerile în domeniu să demareze din nou în România. Dar din martie 2020, s-a declanșat pandemia de coronavirus COVID-19, iar Guvernul a introdus o serie de măsuri pentru transportul în regim de taxi și alternativ, pentru limitarea răspândirii bolii.
Problema este aplicatia...daca aplicatia ar gasi si adresele as fi folosit-o cu cea mai mare placere. :)