Investigație The Guardian: În România și alte țări, Uber bloca, în trecut, accesul autorităților la sistemele IT ale companiei, în timpul descinderilor

Publicația britanică The Guardian susține că, în trecut, când Uber era condusă de cofondatorul Travis Kalanick, compania utiliza în mai multe țări, printre care și România, un fel de întrerupător de urgență, kill switch, prin care bloca accesul autorităților la sistemele IT principale ale firmei americane de transport, în timpul descinderilor la sediile sale locale, potrivit unor documente „scurse” din interiorul corporației.

The Guardian spune că a intrat în posesia unui număr de circa 124.000 de documente confidențiale din interiorul Uber, care datează din perioada 2013 - 2017, când compania americană de ridesharing era condusă de Travis Kalanick, în calitate de CEO. El fondase Uber alături de Garrett Camp, în anul 2009. În 2017, Kalanick a demisionat din funcția de CEO, sub presiunea criticilor venite din interiorul companiei, iar în decembrie 2019 și-a vândut și ultimele acțiuni pe care le mai avea și a ieșit și din Consiliul de Administrație al Uber, părăsind astfel cu totul compania pe care o fondase. În 2019, Uber s-a listat pe Bursa de la New York.

Acum, jurnaliștii de la The Guardian spun că au peste 83.000 de e-mailuri, mesaje WhatsApp și iMessage, parte a comunicării lui Kalanick cu echipa sa de executivi Uber, datând din perioada de 2013-2017. Ziarul britanic a publicat o primă anchetă pe acest subiect, dar a oferit și altor publicații din întreaga lume documentele pe care le-a obținut, pentru ca împreună să realizeze o investigație internațională.

Potrivit The Guardian, care citează documentele din perioada 2013-2017, autoritățile din zeci de țări au descins, în mod repetat, la sediile locale ale Uber, dar compania de transport persoane prin intermediul aplicației și-ar fi dezvoltat propriile metode de a „împiedica aplicarea legii”. O astfel de metodă era cunoscută în cadrul Uber drept „kill switch”, un fel de întrerupător de urgență.

Astfel, „atunci când un birou al Uber era percheziționat, directorii companiei transmiteau frenetic  instrucțiuni personalului IT pentru a întrerupe accesul la principalele sisteme de date ale companiei, împiedicând autoritățile să adune dovezi” - spun jurnaliștii britanici, în ancheta lor referitoare la perioada 2013-2017.

The Guardian mai afirmă că documentele intrate în posesia sa sugerează că această metodă, aprobată de avocații Uber, ar fi fost aplicată de cel puțin 12 ori în timpul descinderilor autorităților, în Franța, Olanda, Belgia, India, Ungaria și România.

Cum se apără Uber și fostul său CEO, Travis Kalanick

În prezent, Travis Kalanick (45 de ani) deține o avere estimată la 2,8 miliarde de dolari, conform Forbes, și face afaceri cu tehnologii în domeniul imobiliarelor și al restaurantelor, printre altele. El se apără acum, prin intermediul purtătorului de cuvânt.

Contactată de jurnaliștii britanici, o purtătoare de cuvânt a lui Kalanick a spus că protocoale de tip „kill switch” sunt o practică comercială obișnuită și nu erau concepute pentru a obstrucționa justiția. De asemenea, întrerupătorul de urgență nu ștergea datele și fusese verificat și aprobat de departamentul juridic al Uber, a mai spus purtătoarea de cuvânt a fostului șef Uber. De asemenea, Travis Kalanick nu a fost niciodată acuzat de obstrucționarea justiției sau de vreo infracțiune conexă, a mai subliniat ea.

În schimb, un purtător de cuvânt al Uber a spus că softul său kill switch „nu ar fi trebuit niciodată folosit pentru a împiedica acțiunile de reglementare legitime” și că firma a încetat să mai folosească sistemul din anul 2017, când Kalanick a fost înlocuit în funcția de CEO de Dara Khosrowshahi, actualul director general al companiei americane.

Un alt executiv din cadrul Uber care apare în documentele obținute de The Guardian ca fiind și el implicat în protocolul „kill switch”  este Pierre-Dimitri Gore-Coty. Pe atunci, el conducea operațiunile Uber din Europa de Vest. Acum, este șeful Uber Eats și face parte din echipa de 11 directori a companiei.

„Eram tânăr și fără experiență și prea des am acceptat indicații de la superiori cu o etică îndoielnică” - spune Gore-Coty acum, citat de The Guardian.

În investigația The Guardian apar și lideri importanți din Europa. De exemplu, președintele Franței, Emmanuel Macron, era ministru al Economiei și un susținător al modelului de business al Uber, în perioada la care fac referire documentele citate de jurnaliști. În schimb, actualul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, era primar al Hamburgului pe vremea aceea și se opunea business-ului Uber.

Și actualul președinte al SUA, Joe Biden, apare în documentele interne Uber drept un susținător al companiei americane, pe vremea când era vicepreședinte în administrația Obama.

Citește toată investigația publicată de The Guardian...

Uber în România

În România, aplicația de transport alternativ Uber activează din anul 2015, când a intrat în București. La conducere a fost numit[ directoarea generală Nicoleta Schroeder, fiica presedintelui de atunci al ANAF, Gelu-Stefan Diaconu.

În prezent serviciul Uber este disponibil în 19 orașe românești: București, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov, Iași, Constanța, Craiova, Galați, Pitești, Ploiești, Oradea, Brăila, Sibiu, Buzău, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Alba Iulia, Arad și Târgu Mureș.

Cât câștigă un șofer care „face Uber” în România? „Un șofer care lucrează două-trei ore pe zi în medie poate face în jur 1000-1500 de lei pe lună. Plătește undeva la 260 de lei în taxe și impozite. Avem câteva mii de șoferi. Taxele și impozitele pe care le plătesc șoferii parteneri nu sunt de ignorat, vorbim de câteva milioane de lei la bugetele locale. 80% din valoarea unei curse ajunge la șofer. Este o activitate sută la sută fiscalizată”, a răspuns managerul pe România, Nicoleta Schroeder, într-un interviu pentru Digi24, în mai 2022.

Veniturile și profitul raportate de firma Uber România au scăzut mult în anul 2021, comparativ cu 2020, potrivit datelor oficiale raportate recent de filiala românească a companiei americane de transport în sistem ride-hailing, consultate de StartupCafe.ro.

Uber BV Filiala București SRL, societate românească a companiei americane, a raportat venituri de 8,43 milioane de lei în 2021, al doilea an al pandemiei COVD-19. Veniturile firmei românești a Uber au scăzut cu circa 40% în anul 2021 comparativ cu 2020, primul an al pandemiei, și cu 34% față de anul 2019.

Profitul net raportat de firmă a fost de 411.572 lei în anul 2021, de aproape 3 ori mai mic decât în anul 2020 și de aproape 2 ori mai mic decât profitul pe anul 2019, în condițiile în care România este a doua cea mai importantă piață a companiei în Europa Centrală și de Est.

De asemenea, în anul 2021, filiala bucureșteană a Uber a avut un număr mediu de 11 angajați proprii, în scădere cu 5 față de anul 2020. Înainte de pandemie, în 2019, societatea a avut 17 angajați, în medie.

De menționat că, din iunie 2020, compania și-a închis în România serviciul de livrări Uber Eats.

La nivel mondial, Uber a obținut venituri totale de 17,4 miliarde de dolari în anul 2021, în creștere cu 56% față de 2020. Compania a rămas tot pe pierderi la nivel internațional, însă a reușit să și le diminueze, de la 6,7 miliarde de dolari în anul 2020 la 0,49 miliarde de dolari în 2021.

Am solicitat și Uber România o reacție oficială privind dezvăluirile apărute în The Guardian și o vom publica pe StartupCafe.ro imediat ce o vom primi.