Claudiu Zamfir

Salariul minim european, aprobat de europarlamentari: Statele UE trebuie să garanteze salarii minime pentru un trai decent

Thumbnail

Parlamentul European a adoptat, miercuri, în sfârșit, directiva privind salariul minim în UE, care va obliga statele membre care au salariu minim pe economie, inclusiv România, să „garanteze că salariile minime pe care le stabilesc le permit lucrătorilor un trai decent”, propunând și o formulă de calcul legată de salariul mediu.

Europarlamentarii au adoptat directiva privind salariile minime adecvate în UE cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri. Luna aceasta este așteptat ca directiva să fie adoptată și de Consiliul UE, după care se va publica în Jurnalul Oficial al UE, iar statele membre vor avea la dispoziție maximum 2 ani pentru a o transpune în legislațiile naționale. Adoptarea este una formală, în această fază, pentru că textul a fost deja agreat în urma negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliul UE.

Cel mai important, directiva prevede că stabilirea salariului minim „rămâne o prerogativă națională”, potrivit unui comunicat al PE transmis StartupCafe.ro.

Totuși, statele membre, inclusiv România „trebuie să garanteze că salariile minime pe care le stabilesc le permit lucrătorilor un trai decent, ținând seama de costul vieții și de nivelul general al salariilor”.

Pentru evaluarea caracterului adecvat al salariilor lor minime legale existente, statele membre pot să utilizeze ca referință un coș de bunuri și servicii la prețuri reale sau pot să le fixeze la 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut” - mai spune Parlamentul de la Strasbourg.

În cazul României, câștigul salarial lunar mediu brut, utilizat în fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, a fost de 6.095 de lei. Dacă ne luăm după procentajul propus de directiva europeană, salariul minim în România ar trebui să crească de la 2.550 de lei brut la 3.047 de lei brut.

Aceasta ar însemna o creștere a salariului net de la 1.524 de lei la 1.800 de lei net pentru angajat, iar pentru patron ar presupune o majorare a costului salarial de la 2.607 lei la 3.116 lei, pentru salariul minim.

De asemenea, textul propune creșterea automată a salariului minim în fiecare an, în condițiile în care majorarea salariului minim atrage automat și cea a salariului mediu și anul următor din nou a salariului minim, conform formulei, în cascadă.

Cele mai mari salarii minime din UE sunt în Luxemburg, Irlanda și Germania, iar cele mai mici în Bulgaria, Letonia și Estonia. În UE 21 din 27 de țări au salariu minim prevăzut de lege, iar în celelalte șase (Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia) nivelurile salariilor sunt determinate prin negocieri salariale colective.

Ce mai prevede directiva europeană:

  1. Salariile minime din toate țările UE ar trebui să permită standarde de viață și de muncă decente, iar statele membre ar trebui să promoveze negocierea colectivă a salariilor.
  2. Legislația UE urmărește să amelioreze condițiile de viață și de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum și să promoveze progresul economic și social. În acest scop, ea stabilește cerințe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislația națională și/sau de acordurile colective și ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim.
  3. Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Țările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme și nici să facă acordurile respective universal aplicabile.
  4. Încurajarea negocierilor colective. Potrivit noilor norme aprobate astăzi de eurodeputați, negocierea colectivă la nivel de sector și la nivel intersectorial este un factor esențial în asigurarea unui nivel adecvat al salariului minim și, în consecință, trebuie încurajată și consolidată. În țările în care negocierea colectivă acoperă mai puțin de 80% din lucrători, statele membre trebuie să stabilească - cu implicarea partenerilor sociali - un plan de acțiune pentru creșterea gradului de acoperire al acesteia.
  5. Monitorizarea și dreptul la reparații. Textul convenit obligă țările UE să creeze un sistem de punere în aplicare, inclusiv o monitorizare fiabilă, controale și inspecții pe teren, pentru a asigura conformitatea și a combate subcontractarea abuzivă, activitatea independentă fictivă, nedeclararea orelor suplimentare sau creșterea intensității muncii.

Raportorul Dennis Radtke (PPE, Germania) a declarat:

„Situația actuală demonstrează încă o dată în mod clar că avem nevoie de un parteneriat social solid și funcțional în Europa. Politica nu poate oferi un răspuns cuprinzător la fiecare aspect al acestei crize.”

Raportoarea Agnes Jongerius (S&D, Olanda) a declarat:

„Prețurile alimentelor, energiei și locuințelor sunt în creștere. Oamenii se străduiesc cu adevărat să facă față cheltuielilor de zi cu zi. Nu avem timp de pierdut, munca trebuie să aducă din nou beneficii. Această directivă stabilește standardele pentru cum ar trebui să arate un salariu minim adecvat. În același timp, oferim un impuls negocierilor colective, astfel încât mai mulți lucrători să fie mai bine protejați.”

 

Parallax

Vizualizari
28080
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Marina
B
Sustin aceasta directiva si implementarea unui venit minim european pentru dezvoltarea durabila, insa este absolut frustrant ca in calitate de angajator sa ma impovarezi si sa impovarezi in general sistemul privat cu si mai multe cheltuieli. Consider ca daca doresti intradevar progres, cel mai intelep este sa scazi contributia la asigurari sociale de la 48% incasat pe munca si timpul cetateanului, pe care angajatorul si inclusiv aparatul statal, il cheltuie pentru sustinerea salariilor, la un maxim 20%. Un articol candva facea un studiu despre cum salariile bugetarilor afecteaza bugetul de stat. Consider ca daca se micsoreaza contributia sociala, atat angajatorul, cat si cetateanul ar fi avantajat, costurile raman aceleasi, insa banii primiti de angajat si inclusi in circuitul civil sunt mai multi, iar statul cheltuie mai putin cu aceleasi salarii. Propun in acest sens analiza impactului asupra bugetului de stat si asupra mediului privat pe care l-ar genera o astfel de miscare. Sustinem respectul fata de cetateni (angajati si angajatori), sau evaziunea fiscala si "angajatii la negru" care va fi din ce in ce mai mare? Am 30 de ani, lucrez in Romania inntr-un mediu privilegiat, uneori si 14 ore pe zi, pentru a avea salariul european pe care il are un angajat fara pregatire profesionala, intr-un depozit din tarile dezvolate si sufar pentru faptul ca cei mai frumosi oameni pe care ii are Romania sunt nevoiti sa plece, deoarece este foarte greu in calitate de angajator sa sustii salarii europene, la costurile pe care ni le impune statul roman.

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri