Firmele IT din ANIS critică ordonanța guvernului de reglementare a semnăturii electronice în relațiile de muncă

Noua ordonanță de urgență a guvernului prin care s-a reglementat folosirea de către firme a semnăturii electronice în relațiile de muncă este criticată acum de o serie întreagă de companii IT românești și străine grupate în Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).

Firmele IT acuză Guvernul că, prin noua sa ordonanță de urgență adoptată la propunerea Ministerului Muncii, „creează o piață mică în detrimentul dezvoltării întreg mediului digital și accesării oportunităților pe care le prezintă”.

De asemenea, IT-iștii ANIS avertizează că noua „supra-reglementare” poate afecta considerabil „automatizarea proceselor de resurse umane”, dacă nu vor mai putea fi utilizate instrumente digitale care satisfăceau nivelul de încredere electronic necesar companiilor mari, fiind nevoie acum de un sigiliu electronic aplicat separat acestora.

Redăm integral comunicatul transmis de ANIS publicației StartupCafe.ro:

ANIS dorește să atragă atenția asupra unor prevederi din Ordonanța de Urgență privind utilizarea semnăturilor electronice avansate sau semnăturii electronice calificate în domeniul relațiilor de muncă, proiect adoptat astăzi în ședința de guvern. ANIS este un susținător constant și ferm al accelerării procesului de digitalizare, însă consultarea mediului de afaceri și cu precădere a profesioniștilor din domeniul IT&C este un pas obligatoriu pentru a evita situații care pot îngreuna și birocratiza interacțiunile zilnice a mediului de afaceri cu angajații.

- Ordonanța de Urgență aprobată este neclară cu privire la includerea obligativității, în situația semnării electronice a contractului de muncă, a sigiliului electronic calificat ca necesitate distinctă pentru validarea documentului electronic. Solicitarea a trei elemente constitutive (semnătura, marca temporală și sigiliu) pentru recunoașterea unui document electronic ca fiind original îngreunează substanțial procesul de semnare electronic, solicitând un grad de securizare mult peste necesitățile pieței și reglementărilor Europene în cazul documentelor electronice.

- Mai mult decât atât, OUG-ul prevede la punctul 1.2 necesitatea folosirii semnăturii calificate și sigiliului electronic calificat pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă rezultate la încheierea și pe parcursul executării acestuia (includem aici cereri de concediu, sau alte notificări), deși în trecut reprezentanții cu atribuții de control al statului recunoșteau semnătura electronică în toate formele sale, inclusiv semnătura electronică simplă, bazându-se pe legiferarea Europeană. Mai mult decât atât, automatizarea proceselor de HR poate suferi considerabil dacă instrumente digitale care satisfăceau nivelul de încredere electronic necesar (inclusiv marca temporală) companiilor mari nu vor mai putea fi utilizate, fiind nevoie de un sigiliu electronic aplicat separat acestora.

- De asemenea, punctul 1.7 necesită clarificări adiționale pentru a evita situația în care statul nu recunoaște un document în care părțile semnează cu semnături digitale distincte (o parte calificată, cealaltă parte avansată). Menționăm că sub regulamentul European, documentul electronic este considerat original fiind semnat electronic de ambele părți, nu neapărat cu aceeași tip de semnătură electronică.

- În plus față de aceste neclarități și pașii birocratici necesari aplicării acestor instrumente, dobândirea sigiliului este un proces lung și greu, costurile asociate cumpărării acestui element fiind substanțiale. Adăugând această cerință în plus față de semnătura electronică calificată, precum și a mărcii temporale, devine prohibitiv pentru marea majoritate a companiilor din România, cu precădere a companiilor mici și mijlocii. Adoptarea OUG-ului sub această formă, respectiv introducerea necesității sigiliului fără consultarea în prealabil a mediului de afaceri și fără publicarea pe site-ul Gov.ro a actelor din ședința de guvern în prealabil ședinței creează o breșă în dialogul social, iar rezultatul nu poate fi decât vicierea politicilor publice și deturnarea puterii de stat către interese private marginale.

- În esență, supra-reglementarea de astăzi va face semnătura olografă să rămână instrumentul preferat pentru mediul de afaceri în anii ce urmează. O astfel de reglementare creează o piață mică în detrimentul dezvoltării întreg mediului digital și accesării oportunităților pe care le prezintă. Deși ștampila nu mai este o obligație de ani de zile, statul Român birocratizează mediul digital în detrimentul dezvoltării unui mediu de afaceri agil și atrăgător pentru investiții.

ANIS își exprimă disponibilitatea totală de a sprijini Guvernul României cu specialiști pentru formularea adecvată a măsurilor propuse și pentru un dialog constructiv în tot parcursul elaborării politicilor publice cu privire la digitalizare.

Cine este ANIS

Înființată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

În cadrul ANIS sunt reunite peste 150 de companii IT, atât firme mici, cât și multinaționale, cu capital românesc sau străin, cu sedii în toate marile centre IT din țară.

În firmele membre ANIS lucrează peste 46.000 de angajați. De asemenea, membrii organizației patronale generează o cifăr de afaceri totală de 3,4 miliarde de euro pe an.