Claudiu Zamfir
Guvernul a aprobat o serie de modificări urmează să se aplice legislației românești a afacerilor în franciză, așa cum sunt diverse rețele de cafenele, magazine, fast-food-uri, în care o mică firmă preia un concept de afacere, cu brand, canale de furnizori și alte elemente, în schimbul unui procentaj din încasări. Printre prevederi se numără și înființarea unui registru național al francizelor, pe care nu îl va ține o instituție a statului, Asociația Româna de Franciză, o organizație neguvernamentală (ONG), care va căpăta astfel o anumită autoritate conferită de lege asupra tuturor afacerilor în sistem de franciză din România, indiferent dacă sunt sau nu membre ale asociației.
Potrivit unui comunicat emis, joi, de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Guvernul a aprobat miercuri și a trimis către Parlament un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru modificarea art. 7 pct. 15 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (care se referă la definiția francizei).
Potrivit ministerului, printre noutățile aduse de actul normativ, se regăsesc:
Prin această din urmă prevedere, Asociația Româna de Franciză, care este o organizație non-guvernamentală (ONG), va căpăta o anumită autoritate din partea statului, care se va răsfrânge asupra tuturor afacerilor în franciză din România, chiar dacă acestea nu sunt membre ale acestei asociații. Asociația Româna de Franciză, înființată în anul 2006, a primit statut de ca fiind de utilitate publică în 28 iulie 2015, prin hotărâre de guvern. Constantin Anton este președinhtele Asociației Române de Franciză, iar ca președinte onorific îl are pe Mustafa Aydin, de la World Franchise Council.
În România, cele mai comune afaceri în franciză necesită o investițe între 5.000 și 20.000 de euro. Avantajul principal este că profitul este destul de sigur, pentru că e vorba de afaceri verificate, cu rețete dovedite și marketing și publicitate în spate. Partea proastă este că marjele de profit sunt destul de mici, prețurile, cheltuielile și standardele obligatorii fiind impuse de compania francizoare. Micile afaceri în franciză sunt și foarte dependente de firmele francizoare, iara sta nu este întotdeauna bine. Un eșec răsunător a fost cel al rețele de francize Mic.ro, înființate de omul de afaceri Dinu Patriciu, care a decedat între timp. Înaintea lui a murit și franciza sa, creând probleme mari micilor antreprenori locali care și-au deschis magazine de cartier sub acest brand.
Cele mai cunoscut francize la nivel mondial sunt branduri ca McDonald's sau Subway. În România, au ajuns cunoscute și branduri francizoare mai mici, ca Fornetti, Shop&Go (al Mega Image), La Doi Pași, Meli Melo, 5toGo, Patiseria Tineretului etc.
Inițial, Ministerul pentru Mediu de Afaceri a vrut să modifice prin ordonanță de urgență regimul francizelor, însă în cele din urmă a fost aleasă varianta mai lungă proiectului de lege, care necesită aprobare în Parlament, promulgare de către președinte și publicare în Monitorul oficial, pentru a intra în vigoare.