Se va face lege nouă pentru micile afaceri în franciză, gen Shop & Go, 5 to Go sau Meli Melo
Claudiu Zamfir

Se va face lege nouă pentru micile afaceri în franciză, gen Shop & Go, 5 to Go sau Meli Melo

Thumbnail

Reglementările românești privind afacerile în franciză, așa cum sunt magazinele Shop&Go și Meli Melo sau cafenelele 5toGo, vor fi modificate, însă prin proiect de lege, ci nu prin ordonanță de urgență cum se dorea inițial, ceea ce va prelungi introducerea noilor reguli.

„Nu mai facem modificările prin ordonanță, ci prin proiecte de lege. În prezent, proiectul de lege este în circuitul de avizare la ministere”, a declarat, marți, pentru StartupCafe.ro, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Radu Oprea. El a precizat că odată ce va trece de Guvern proiectul de lege va merge mai repede prin Parlament decât dacă l-ar fi promovat prin inițiativă legislativă, ca senator.

În luna mai 2018, Ministerul pentru Mediul de Afaceri a inițiat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei. Proiectul de OUG, care s-a transformata cum în proiect de lege, prevedea printre altele, o serie de modificări pentru francizori și francizați:

  • Mica afacere în franciză (francizatul) va avea obligația să-și informeze consumatorii privind faptul că firma este o entitate independentă față de compania francizoare. Informarea se va face într-o manieră clară și vizibilă, inclusiv prin mențiunile ce trebuie puse pe documente și reclame, atât în interiorul, cât și exteriorul locului de vânzare.

 

  • Contractele de franciză conțin licențe de drepturi de proprietate intelectuală cu privire la mărci de comerț sau semne distinctive și know-how pentru utilizarea și distribuția bunurilor sau pentru furnizarea de servicii.

 

  • Compania francizoare va trebui să lanseze mai întâi o „unitate pilot” pe piață, pentru a vedea dacă funcționează conceptul său de afacere. Abia apoi va putea să ofere „afacerea la cheie” firmelor care vor fi francizate. Prin intermediul unității-pilot, francizorul testează și definitivează formula de afacere pe care urmeaza să o vândă în sistem de franciză. „În practică, s-a observant că, în goana după obținerea de profit într-o manieră cât mai facilă, unii antreprenori autohtoni au eludat (mai ales în perioada 2007-2010) etapa de a-și testa conceptele și le-au vândut fără să existe niciun fel de know-how sau experiență în domeniu. Astfel, au apărut numeroase afaceri, etichetate drept francize, care au oferit modele neverificate și lipsite de viabilitate. Așa se face că, după o perioadă relativ redusă de la înființare, companii românești, din diverse domenii, dar mai ales din zona de imobiliare și brokeraj bancar, au pus bazele unor rețele nesustenabile, generând falimente pentru sute de francizați, care au cumpărat, în cel mai bun caz, iluzii deșarte. În lipsa unei unități-pilot, nu putem vorbi de francizarea unei afaceri” - susține Ministerul pentru Mediul de Afaceri.

 

  • Toate companiile francizoare vor folosi un document de dezvăluire de informatii (DI) pentru uniformizarea procedurilor de informare a viitoarelor firme francizate. Prin acest document  va fi recomandabil să se realizeze dezvăluirea informațiilor între viitorii parteneri.

 

  • Înfiintarea Registrului Național de Franciză (RNF), de catre Asociația Română de Franciză. Companiile francizoare din România vor avea obligația de înregistrare a documentului de dezvăluire de informații (DI ) în Registrul Național de Franciză în termen de 3 luni de la începerea activității. Registrul va afișa o fișă succintă, dar clară a francizei respective și va cuprinde informații verificate în prealabil de către Asociația Româna de Franciză.

Prin această din urmă prevedere, Asociația Româna de Franciză, care este o organizație non-guvernamentală (ONG), va căpăta o anumită autoritate din partea statului, care se va răsfrânge asupra tuturor afacerilor în franciză din România, chiar dacă acestea nu sunt membre ale acestei asociații. Asociația Româna de Franciză, înființată în anul 2006, a primit statut de ca fiind de utilitate publică în 28 iulie 2015, prin hotărâre de guvern. Constantin Anton este președinhtele Asociației Române de Franciză, iar ca președinte onorific îl are pe  Mustafa Aydin, de la World Franchise Council.

În România, cele mai comune afaceri în franciză necesită o investițe între 5.000 și 20.000 de euro. Avantajul principal este că profitul este destul de sigur, pentru că e vorba de afaceri verificate, cu rețete dovedite și marketing și publicitate în spate. Partea proastă este că marjele de profit sunt destul de mici, prețurile, cheltuielile și standardele obligatorii fiind impuse de compania francizoare. Micile afaceri în franciză sunt și foarte dependente de firmele francizoare, iara sta nu este întotdeauna bine. Un eșec răsunător a fost cel al rețele de francize Mic.ro, înființate de omul de afaceri Dinu Patriciu, care a decedat între timp. Înaintea lui a murit și franciza sa, creând probleme mari micilor antreprenori locali care și-au deschis magazine de cartier sub acest brand.

Cele mai cunoscut francize la nivel mondial sunt branduri ca McDonald's sau Subway. În România, au ajuns cunoscute și branduri francizoare mai mici, ca Fornetti, Shop&Go (al Mega Image), La Doi Pași, Meli Melo, 5toGo, Patiseria Tineretului etc. 

Vizualizari
5066
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

Cookie Settings