ANAF va amenda mai ușor firmele care încalcă obligația folosirii caselor de marcat electronice (proiect)
Claudiu Zamfir

ANAF va amenda mai ușor firmele care încalcă obligația folosirii caselor de marcat electronice (proiect)

Thumbnail

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va amenda mai repede firmele care își înalcă obligația de a utiliza casele de marcat electronice, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern inițiat de Ministerul Finanțelor, prin care se scot acești contravenienți de sub protecția Legii prevenirii.

Prin Legea prevenirii, orgnele de control ale statului - cum este ANAF - nu mai aplică automat amenzi pentru abaterile contravenționale cuprinse într-o listă decisă de Guvern prin HG.  

În schimb, inspectorii instituțiilor de control aplică un plan de remediere pe o durată de maximum 90 zile, timp în care firmele găsite în neregulă își pot remedia problemele.

Asta se întâmplă în prezent și cu abaterile de la obligația de a avea casă de marcat electronică.

Prin proiectul de HG lansat, miercuri în dezbatere de Ministerul Finanțelor, se propune eliminarea abaterilor de la obligația folosirii caselor de marcat digitale din lista contravențiilor pentru care se acordă păsurie prin Legea  prevenirii.

Astfel, prin propunerea de HG de azi, ANAF urmează să aplice de la prima abatere a unei firme sancțiunile prevăzute la art.11 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 28/1999:

  • amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei,
  • suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor,
  • confiscarea sumelor nejustificate.  

Ministerul Finanțelor spune că neaplicarea amenzilor pentru comercianții care încalcă obligația folosirii caselor de marcat electronice este incorectă față de firmele care respectă legea.

„Perpetuarea acestei situații în care o mare parte dintre operatorii economici au achiziționat și instalat aparate de marcat cu jurnal electronic, iar o altă parte a rămas în expectativă, discriminează operatorii economici corecți și generează nemulțumiri în rândul acestora”, spune MFP, în nota de fundamentare a propunerii sale de hotărâre.

Ministerul lui Florin Cîțu mai spune că distribuitorii de case de marcat digitale autorizați și firmele acreditate pentru comercializare „dețin, în cele mai multe cazuri, stocuri de aparate de marcat noi și nu mai sunt semnalate dificultăți legate de lipsa capacității de instalare a unităților de service”.

De asemenea, conform MFP, introducerea aparatelor de marcat cu jurnal electronic de către agenții economici din România „a înregistrat un declin accentuat în perioada ianuarie 2019-aprilie 2020, comparativ cu perioada septembrie - decembrie 2018”:

  • numărul aparatelor de marcat înregistrate în sistemul informatic al ANAF de către producători/distribuitori/importatori, a scăzut în medie cu 83%,
  • ritmul de atribuire a seriilor fiscale a scăzut în medie  cu 72%,
  • ritmul de instalare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic a scăzut în medie cu 56%.

La data de 14 mai 2020, erau 554.343 aparate de marcat cu jurnal electronic având  emise numere unice de înregistrare  de la ANAF, dintre care  erau instalate 525.325  de astfel de case de marcat.

Cine trebuie să aibă casă de marcat cu jurnal electronic și cine este exceptat

Conform OUG nr.28/1999 actualizată toți operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/ debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Reiese astfel că operatorii economici care vând bunuri cu amănuntul sau prestează servicii direct către populație au  obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

De la această obligație sunt exceptate încasările realizate din următoarele activități ( art 2 din OUG nr. 28/1999):

  • a) comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
  • b) vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
  • c) transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;
  • d) activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii - bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;
  • e) activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;
  • f) activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;
  • g) vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;
  • h) comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;
  • i) serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
  • j) vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;
  • k) încasarea contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei şi canalizării, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet
  • l) efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;
  • m) serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
  • n) activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • o) serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • p) livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate, cu excepţia livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în titlul VII din Legea nr. 571/2003*) privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
  •  q) comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.
Parallax

Vizualizari
10677
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri

 

Cookie Settings