Claudiu Zamfir

Afacerile românești cu închirieri pe Airbnb și viitoarea lege a turismului

Thumbnail

Promovarea turistică pe internet este vizată în proiectul noii legi a turismului din România, făcut de Guvern și aprobat tacit de Senat, recent. Un parlamentar din opoziție acuză că proiectul va pune piedici românilor care închiriază locuințe în regim hotelier pe platforme gen Airbnb, dar ministrul Turismului spune că, din contra, viitoarea lege nu va bloca funcționarea Airbnb în România, dar platformele online de acest fel „trebuie să aibă nişte minime cerinţe care să fie reglementate”.

Luni, Senatul a adoptat tacit (fără vot) proiectul noii Legi a turismului, făcut de Guvern. Mai departe textul a plecat la Camera Deputaților, care este decizională.

„Legea turismului care a trecut tacit de Senat interzice Airbnb in Romania”, a scris senatorul PNL Florin Cîţu pe Facebook.

Miercuri, ministrul Turismului, Bogdan Trif, a negat acuzațiile. "Exclus să limităm sau să îngrădim sau să oprim aceste platforme, dimpotrivă, sunt un motor bun de dezvoltare al turismului. Proiectul Legii Turismului nu interzice şi nu blochează funcţionarea bookingului sau a Airbnb-ului. Exclus să limităm sau să îngrădim sau să oprim aceste platforme, dimpotrivă, sunt un motor bun de dezvoltare al turismului, dar şi aceste platforme trebuie să aibă nişte minime cerinţe care să fie reglementate", a spus ministrul, citat de Mediafax.

Ce prevede proiectul Legii Turismului

La prima vedere, nu este foarte clar ce efect va avea viitoarea lege a turismului pentru românii care își închiriază locuințele, pe teremen scurt, prin intermediul platformei americane Airbnb sau a altor mijloace online.

În privința acestor persoane, proiectul prevede:

„închirierea sau subînchirierea unui spaţiu dintr-un imobil neclasificat, în scopul înnoptării, către turist, pentru o perioadă mai mică decât o lună calendaristică este considerată cazare turistică.

De asemenea, și persoanele fizice pot fi încadrate la „operatori economici de turism”, pentru a fi supuse obligațiilor legii:

operator economic din turism este persoana fizica sau persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală sau familială, societatea comercială sau altă persoană juridică constituită conform legii, care desfăşoară activităţi economice specifice din domeniul turismului”.

Mai departe, o prevedere din lege face referire la platformele online astfel:  

Se interzice administratorilor oricăror forme de publicitate, inclusiv prin intermediul reţelelor şi instrumentelor electronice de comunicaţie, total sau parţial informatizate, site-urilor sau altor mijloace asemănătoare, contractarea/ prestarea serviciilor de publicitate pentru promovarea, ofertarea şi comercializarea serviciilor turistice, fără ca beneficiarul acestora să facă dovada deţinerii autorizaţiei emise în condiţiile legii de către autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul turismului”.

Dacă ne uităm și la definiția anterioară a operatorului economic de turism, am putea considera că și persoanele fizice care își pun pe Airbnb locuinețele trebuie să-și ia „autorizaţie emisă de către autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul turismului”. De asemenea, proprietarii respectivi ar trebui probabil să dovedească americanilor de la Airbnb că au autorizație, să-i listeze și pe ei pe platformă.

Un alt paragraf din proiectul de lege pare însă să indice că obligația de a face dovada autorizării pentru a se promova pe platforme online se aplică în cazul agențiilor de turism, de fapt.

Prin excepţie de la articolul anterior, operatorii economici din alte state UE, dar care operează și în România, trebuie să „facă dovada că au informat instituţia publică responsabilă în domeniul turismului privind desfăşurarea de activităţi pe teritoriul României”.

Operatorii economici la care se referă aici textul sunt cei care au activitate transfrontalieră și îşi pot „desfăşura activitatea specifică agenţiilor de turism în baza autorizaţiei/ licenţei sau documentelor echivalente emise de statul membru de origine”.

În fine, citește la finalul articolului tot proiectul Legii turismului pentru amănunte.

Proprietarii din toată lumea, care au închiriat locuințe în regim hotelier pe platforma online Airbnb, au câștigat peste 80 de miliarde de dolari, susține startup-ul american.

Potrivit Airbnb, suma de 80 de miliarde de dolari a fost făcută de proprietari din 2008, de la înființarea platformei, până în 15 septembrie 2019.

În prezent, pe Airbnb sunt peste 7 milioane de spații listate, în peste 100.000 de orașe din toată lumea, „mai multe decât camerele primelor 8 cele mai mari grupuri hoteliere din lume”, se laudă platforma online.

În ultimul an, peste 300 de orașe din toată lumea au ajuns la performanța de a depăși numărul de 100.000 de oaspeți găzduiți în proprietăți listate pe Airbnb. Printre aceste orașe se numără și Sofia, capitala vecinilor noștri de la sud, semn al forței turismului din Bulgaria. Pe lista orașelor performante, Sofia este enumerată de Airbnb alături de destinații turistice importante din toată lumea: Cuernavaca (Mexic), Johannesburg (Africa de Sud), Ubatuba (Brazilia), Bandung (Indonesia).

În lunile aprilie-iunie 2019, Airbnb a raportat venituri de peste 1 miliard de dolari.

Înființat în 2008 de antreprenorii Brian Chesky, Joe Gebbia și Nathan Blecharczyk, la San Francisco, Airbnb a ajuns la încasări anuale de 2,6 miliarde de dolari. Alături de Uber, pe partea de transport, Airbnb este un exponent al curentului startupurilor de economie colaborativă (sharing economy), în care persoane private își pun, pe termen scurt,  proprietățile la dispoziția celor care au nevoie.

Airbnb și afacerile turistice care s-au dezvoltat pe platformă au generat la rândul lor noi idei de startup-uri care aduc valoare în domeniul închirierilor.

Un exemplu este o afacere inițiată în București de doi investitori români și un fost executiv de multinațională din Marea Britanie, care propune proprietarilor de apartamente randamente mai bune din închirieri, prin reamenajarea locuințelor și ofertarea (listarea) lor pe platforme ca Airbnb sau Booking.com.

Vlad Telibașa, Camelia Niță și Michael Lewis cred că redecorarea cu designeri profesioniști și serviciul de gestiune a proprietăților oferit de startup-ul lor ar duce până la 20% câștigurile anualizate pe care proprietarii le-ar putea obține din închirierea apartamentelor pe Airbnb sau Booking.com dar și din creșterea valorii lor de piața.

Investitorii vor practic să creeze o rețea cât mai mare de proprietăți, amenajate ”la un anumit standard” pe care ei să le administreze profesionist folosindu-se de platforme de închiriere globale a căror popularitate este în creștere, în ultimii ani. 

Proiect Lege Turism by Claudiu on Scribd

Parallax

Vizualizari
3586
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri