Claudiu Zamfir
„Lăcomia e bună” în filmele din secolul trecut. Tinerii antreprenori din ziua de azi nu mai seamănă cu Gordon Gekko, „jucat” de Michael Douglas în filmul „Wall Street” din 1987. „Nu vreau să-mi educ copiii în cultul lăcomiei și al banilor”- spune acum Gregoire Vigroux, un antreprenor francez stabilit în România.
Toată Europa este cu „sustenabilitatea” pe buze. Companii mai mari sau mai mici plantează puieți, în teambuilding, pe Instagram. Business-ul se „înverzește”, de la corporații de petrol și gaze până la agricultură și industria chimică. Se aud și fluierăturile unor ONG-uri de mediu care acuză marile corporații de green washing, acea ipocrizie verde cu care încearcă să-și spele imaginea de poluatori.
Miercurea trecută, pe seară, sustenabilitatea a adunat într-o sală de cinema din București ONG-uri, startup-uri și corporații. „Sustainability Meets Profitability”, adică sustenabilitatea întâlnește profitabilitatea, așa s-a numit conferința organizată de La French Tech București, la care au venit sute de oameni. La French Tech este o organizație de business care reunește antreprenori și manageri de companii de tehnologie din Franța, răspândiți în toată lumea. În România, președintele La French Tech București este Gregoire Vigroux (foto) sau Grigore Vigrescu, cum s-a prezentat el, acum, după 16 ani de muncă în România.
La cei 42 de ani ai săi, Greg, absolvent de Sorbona, este și antreprenor, și investitor în startup-urile altora, și corporatist. Dar se recomadă Chief Dad Officer, adică un fel de „tătic-șef”, o poziție de „top management” în care a promovat acasă, în București, unde este însurat cu o româncă și are 3 copii.
Gregoire și-a deschis prima sa afacere bucureșteană în anul 2007, o firmă de call center, pe care a vândut-o unei mari companii canadiene, în care a rămas apoi ca membru al boardului, pentru operațiunile din Europa.
Dar prima dată el a venit în România în copilărie, în anul 1991, împreună cu tatăl lui, care lucra pentru Ambasada Franței la București. Erau vremuri când acel „Greed is good”, al lui Gordon Gekko din filmul Wall Street, devenise deja o mantră a oamenilor de afaceri din Vest. Pentru România erau, însă, vremurile „capitalismului de cumetrie”, mineriadelor, Caritasurilor.
În 2023, profitabilitatea se întâlnește cu sustenabilitatea și fac business în România.
„În calitate de Chief Dad Officer am primit și eu această întrebare de la copii: tati, tati, tati, tu cu ce te ocupi? Și știu că mulți părinți de aici sunt în aceeași situație. Aș fi putut să încep să le vorbesc puștilor mei despre încasări, CAPEX (cheltuieli de capital), OPEX (cheltuieli operaționale), P&L (contul de profit și pierderi) și tot felul de termeni financiari. Dar mai întâi de toate, cei trei copii ai mei nu ar fi înțeles nimic, apoi li s-ar fi părut plictisitor - și încerc să nu fiu plicitistor cu copiii mei-, dar cel mai important, nu vreau să-mi educ copiii în cultul lăcomiei și al banilor, ci vreau să-i învăț, în schimb, despre valori. Aceasta este responsabilitatea mea ca tată, responsabilitatea mea în funcția de Chief Dad Officer” - le-a spus Gregoire Vigroux celor câteva sute de membri ai comunității de afaceri care au venit la conferința lui de la București.
Greg a lansat, ca antreprenor, startup-uri tech de sustenabilitate. În pandemie, a deschis Fenix.eco, o afacere cu telefoane mobile SH recondiționate, iar între timp firma a fost cumpărată de compania franceză Recommerce Group. Oamenii cumpără telefoane, economisesc bani și resurse și previn apariția de noi deșeuri. Un alt business de sustenabilitate este Bonapp.eco, o aplicație prin care consumatorii „vânează” produsele din magazine și HoReCa scoase la vânzare la preț redus pentru a nu ieși din termenul de garanție. Risipa alimentară este o problemă mare a societăților dezvoltate și, da, și în România aruncăm multă mâncare.
Așa că și copiilor săi, Gregoire le povestește tot despre sustenabilitate când îl întreabă cum aduce bani acasă.
„(...) Ceea ce fac este să le spun povestea firmelor mele, a companiilor pe care le-am co-fondat sau în care am investit. De ce au aceste companii o influență pozitivă pentru mediu, de ce ar trebui să aibă o influență pozitivă pentru oameni? Companiile mele nu schimbă lumea de unele singure, dar în business, la fel ca în viață, micile izvoare creează marile fluvii. Firmele mele sunt făcute să aibă un impact pozitiv pentru oameni și mediul înconjurător, în aceeași măsură în care au fost create să aibă succes și să producă profit. Pentru mine, sustenabilitatea și profitabilitatea trebuie să meargă împreună. Creșterea vine cu progresul, prosperitatea cu filantropia și profitabilitatea trebuie să întâlnească sustenabilitatea” - a mai explicat antreprenorul francez, la București.
Sustenabilitatea este definită în DEX-ul nostru online drept „utilizare și dezvoltare a resurselor naturale fără a conduce la epuizarea acestora sau la degradarea mediului înconjurător”. Dar sustenabilitatea „este în primul rând despre oameni înainte să fie despre mediul înconjurător” - crede Teodora Ghenciu, care a trecut de la cariera din televiziune la lumea startup-urilor etice.
Teodora a lansat, anul trecut, startup-ul eEco, o platformă online de economie circulară, pe care consumatori, meșteșugari și companii se întâlnesc să cumpere și să vândă produse și servicii sustenabile. Reparare, reutilizare și reciclare - practicile de bază ale sustenabilității sunt „propovăduite” și pe marketplace-ul ei.
Dar de multe ori, inclusiv în România, companiile mari amână sustenabilitatea. „Am înțeles că multe companii, chiar dacă sunt mari, în România, nu au această agendă a sustenabilității integrată în strategiile lor de dezvoltare și este mai simplu pentru ele să amâne aceste proiecte” - a spus Teodora la conferință.
Alexandra Voinea crede în consumerism, dar consumerismul sustenabil. Tânăra și colegii ei au dezvoltat aplicația hello MOTUM, prin care utilizatorii își țin sub control amprenta proprie de carbon și beneficiază de cupoane de reduceri când cumpără de la afaceri sustenabile.
„Suntem un sistem care ajută alte afaceri de sustenabilitate să crească, pentru că partenerii noștri sunt și afaceri sustenabile și oferă vouchere prin aplicația noastră. Încurajăm oamenii să cumpere de la firme sustenabile și promovăm consumerismul sustenabil” - a explicat Alexandra.
Startup-ul românesc folosește tehnici de gamification, care fac din obiceiurile sustenabile un joc distractiv.
„Lăcomia e bună, lăcomia e dreapă, lăcomia funcționează” în business și acum, nu doar în 1987, când a apărut pe ecrane filmul Wall Street, cu Michael Douglas. Dar cât mai putem noi să funcționăm cu lăcomia?
Wall Street (1987), regizor, Oliver Stone, cu: Michael Douglas, Charlie Sheen etc. Produs de American Entertainment Partners, Amercent Films și distribuit de 20th Century Fox. Sursă fragment: Movieclips, YouTube.