Fondurile UE de reziliență - pe unde au ajuns antreprenorii IMM în draftul PNRR

Antreprenorii IMM par să fie pierzătorii principali ai re-rescrierii proiectului de Plan Național de Redresare și Reziliență, conform formei finale stabilite, miercuri, de guvern pentru a merge cu ea la negocierile cu Comisia Europeană pentru fondurile de 29 de miliarde de euro care revin României prin Facilitatea europeană de reziliență și recuperare.

Așa cum remarcam în martie, la draftul intermediar al PNRR- al doilea - redactat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, antreprenorii cu firme mici și mijlocii nu se mai alegeau cu mare lucru din fondurile de reziliență. Asta comparativ cu alocările de peste 3 miliarde de euro - mai ales fonduri nerambursabile - cu care au fost îmbiați patronii de firme, de către fostul guvern Orban înainte de alegerile legislative.

Noul guvern Cîțu a redus alocările în draftul din martie, dar acum, în draftul final cu care intră în negocieri cu Comisia, publicat miercuri, 7 aprilie,  locul antreprenorilor IMM e și mai marginal la masa fondurilor de recuperare din criza COVID.

Cei mai mulți bani se duc în zona publică și socială - infrastructură, educație, venit minim de incluziune, ecologie, digitalizarea sistemului de colectare a taxelor și impozitelor etc.E drept că guvernul nici nu prea are de ales. Draftul fostului guvern Orban, darnic cu antreprenorii, n-a avut deloc succes la Bruxelles, Comisia Europeană cerând statelor UE să vină cu propuneri care să reducă impactul negativ asupra naturii și să introducă reforme în societate și administrație.

Cam asta pare să facă, de fapt, și noul draft de PNRR al guvernului Cîțu - să respecte cerințele finanțatorilor, de la Bruxelles.

Nu mai reluăm ce a fost în draftul PNRR din martie 2021. Hai să vedem ce a mai rămas pentru antreprenori în documentul final de negociere al României:

III.2 Modernizarea și consolidarea sistemului financiar-fiscal. La componenta 2 a Pilonului III din draftul PNRR se negociază 856 milioane euro, în principal pentru sisteme informatice pentru ANAF și Finanțe, reforme pe partea de colecatre de taxe, înființarea unei bănci de dezvoltare și a unui fond de investiții.

Printre altele, găsim aici:

- „Revizuirea cadrului fiscal în domeniul impozitului pe venit și impozitelor pe
proprietate:

• eliminarea distorsiunilor și lacunelor din sistemul fiscal care permit contribuabililor să minimizeze taxele fiscale (subminând corectitudinea sistemului) în materia impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale;
• simplificarea regulilor fiscale pentru a facilita conformarea și administrarea”.

- „Înființarea Fondului de capital de risc pentru reziliență economică: înființarea și operaționalizarea Fondului de capital de risc pentru reziliență economică - CDI (Cercetare-Dezvoltare-Inovare), prin care se vor finanța participări directe la capitalul întreprinderilor inovatoare (inclusiv start-up si scale-up) în scopul creșterii numărului de întreprinderi inovatoare capitalizate și bancabile care implementează proiecte viabile, creșterii inițiativelor antreprenoriale pentru utilizarea de tehnologii avansate si internaționalizării întreprinderilor din România”.

- Crearea Băncii Naționale de Dezvoltare:

• facilitarea accesului la finanțare pentru IMM-uri, și a beneficiarilor eligibili identificați în evaluarea ex-ante a disfuncționalităților pieței financiare;
• îmbunătățirea absorbției fondurilor europene și a pârghiilor aferente, precum și funcționarea ca administrator de Fond al Fondurilor, respectiv partener de implementare al Comisiei Europene pentru instrumentele financiare finanțate din fondurile europene structurale și de investiții, dar și a programului InvestEU, în perioada de programare bugetară 2021-2027.

III.3 Investiții și instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat. La această componentă se vor negocia 2,275 miliarde euro.

Aici vor intra o serie de reforme care includ companiile de stat, mai ales, dar vizează și mediul privat.

Printre altele, se prevăd  instrumente financiare prin transferarea a 4% din alocare către  compartimentul național al programului InvestEU și prin acordare directă către  Grupul Băncii Europene de Investiții (Banca Europeană de Investiții și Fondul  European de Investiții) și potențiale alte instituții financiare internaționale pentru  finanțarea anumitor domenii prioritare ale PNRR .

Printre aceste domenii, apare și antreprenoriatul social și economie socială.

De asemenea, se prevede crearea unor scheme de granturi pentru organizarea și consolidarea asocierilor  agricole, dezvoltarea de depozite cu servicii și a activității de marketing pentru produse și branduri locale și promovarea unor lanțuri scurte de aprovizionare.

II.3 Broadband și 5G - 650 milioane euro. Aici găsim, printre multe altele, „remedierea eșecului piețelor și creșterea accesului la finanțare a IMM-urilor, startup-urilor și scale-up-urilor pentru dezvoltarea unor aplicații și servicii 5G”.

II.7 România Creativă - 77 milioane euro. Aici este avută în vedere dezvoltarea sectorului cultural și a pieței cărții.

V.4 Încurajarea formalizării muncii, economie socială și introducerea Venitului Minim de Incluziune - 647 milioane euro.

Obiectivul central al acestor bani o reprezintă introducerea venitului minim de incluziune, adică niște bani care ar urma să fie acordați beneficiarilor de ajutare sociale care găsesc de lucru și se integrează treptat pe piața muncii.

Tot aici figurează și crearea unor scheme de granturi pentru înființarea întreprinderilor sociale în zona rurală orientate pe integrarea în muncă a tinerilor (inclusiv a tinerilor NEETS), scheme de granturi pentru înființarea întreprinderilor sociale în zona economiei verzi, și scheme de granturi scalarea întreprinderilor sociale de succes.

Mai departe Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) are mandat să negocieze PNRR cu Comisia Europeană. În total, vorbim de allocări de 29 de miliarde de euro, din care mai mult de jumate sunt credite cu dobânzi mici, iar aproape jumate sunt fonduri nerambursabile.

Descarcă de AICI sau consultă proiectul PNRR de mai jos:

Proiectul PNRR Pt Negocieri by Claudiu on Scribd