Claudiu Zamfir
Fondurile europene din Mecanisul de Redresare și Reziliență pun accentul în principal de investiții de stat, alocările pentru antreprenori fiind mult mai mici. Noul draft de Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) 2021, pe care Guvernul Cîțu îl va trimite la Comisia Europeană (după finalizarea în faza națională), prevede alocări de bani conturate mai slab decât erau în vechiul draft PNRR făcut de fostul Guvern Orban.
Dacă în vechiul draft PNRR lansat de fostul guvern Orban în campania electorală din anul 2020 se prevedeau clar 3,8 miliarde de euro pentru firmele private, noul draft, al guvernului Cîțu are alocări mai mici și difuze pentru antreprenori.
În total prin mecanismul de redresare și reziliență al UE, România are alocați circa 29 de miliarde de euro, din care aproape jumătate sunt fonduri nerambursabile de la UE, iar restul credite cu dobânzi mici. Draftul PNRR, analizat în primă lectură de Guvern, prevede însă o sumă totală de 41,1 miliarde de euro, întrucât România (ca și celelalte țări UE) merge pe un mecanism de supracontractare a cheltuielilor, pentru a avea o marjă mai mare de negociere cu Comisia Europeană.
Pilonul III, componenta 2. Investiții și instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat - aici este prevpzută o anvelopă financiară de 2,405 miliarde euro, în care locul IMM-urilor românești pare stingher.
Pe partea de granturi, aici găsim două prevederi pentru antreprenorii români, dar tratate mai degrabă marginal:
- Crearea unor scheme de granturi pentru înființarea întreprinderilor sociale în zona rurală orientate pe integrarea în muncă a tinerilor (inclusiv a tinerilor NEETs), scheme de granturi pentru înființarea, dezvoltarea și scalarea întreprinderilor sociale.
- Crearea unor scheme de granturi pentru organizarea și consolidarea asocierilor agricole, dezvoltarea de depozite cu servicii și a activității de marketing pentru produse și branduri locale și promovarea unor lanțuri scurte de aprovizionare.
Tot pentru antreprenorii români ar mai fi și un set de instrumente financiare, adică credite bancare cu garanții publice.
Aici vorbim despre derularea de instrumente financiare prin transferarea a 4% din alocare către compartimentul național al programului InvestEU și prin acordare directă către Grupul Băncii Europene de Investiții pentru finanțarea anumitor domenii prioritare ale PNRR respectiv:
O altă prevedere se referă la „Crearea unei scheme de finanțare pentru susținerea costurilor de listare la bursă a firmelor românești mature”. Aici nu poate fi vorba însă de firme mici sau startup-uri, ci companii deja dezvoltate care sunt atractive pentru investitori, chiar companii de stat.
În schimb, se prevăd fonduri pentru atragerea companiilor străine în România: „Simplificarea procedurii de autorizare a înregistrării reprezentanțelor firmelor străine în Romania”.
La Pilonul III, avem componenta 6 - România Creativă (industrii creative), cu o anvelopă financiară de 77 milioane euro.
Aici sunt câteva direcții de finanțare:
Tot la Pilonul III avem componenta 4 - Cercetare, Dezvoltare și Inovare, cu o anvelopă financiară totală de negociere de 510 milioane euro.
Aici ar urma să fie finanțate:
La Pilonul I, componenta 6 - Energie regenerabilă și eficiență energetică- prevede o anvelopă totală de 1,3 miliarde de euro.
Aici e vorba în principal de investiții la stat, dar sunt avute în vedere și IMM-urile, marginal: „dezvoltarea unui program de investiții pentru operatorii economici din industrie și IMM-uri în vederea implementării măsurilor de eficiență energetică, precum și sprijinirea inovării prin finanțarea unor tehnologii noi, digitalizare capacități verzi, proiecte demonstrative cu impact în creșterea eficienței energetice și reducerea gazelor cu efect de seră”.
la Pilonul II, avem componenta 3 - rețele de internet de bană larggă (Broadband) și tehnologii de comunicații de generația a cincea (5G). Alocarea totală aici este de 650 milioane euro.
Printre altele, din acești bani va fi finanțată „remedierea eșecului piețelor și creșterea accesului la finanțare a IMM-urilor, startup-urilor și scale-up-urilor pentru dezvoltarea unor aplicații și servicii 5G”.
De asemenea, se pot remarca și analize care pot părea contradictorii. Pe de-o parte, draftul PNRR notează că „România are una din cele mai bune performanțe în UE, cu progrese constante realizate de-a lungul ultimilor câțiva ani. Rata de activitate antreprenorială deși este într-un stadiu incipient (10,8%), este peste media UE (7,8%). Acesta este efectul unei culturi antreprenoriale pozitive, în care întreprinzătorii sunt admirați și au un statut social ridicat, cu raportări frecvente ale proiectelor antreprenoriale de succes (67,4% în România față de media UE de 53,3%)”.
În schimb, același document remarcă faptul că „mediul privat din România se confruntă la acest moment cu numeroase provocări structurale, exacerbate în contextul pandemiei:
Deși firmele românești au „grad de îndatorare printre cele mai ridicate din UE”, planul guvernului de cheltuire a banilor europeni pentru ieșirea din criză pune accentul fix pe împrumuturi bancare (cu garanții publice) și mai puțin pe granturi (fonduri nerambursabile) pentru IMM-uri.
Avem și o prmă reacție din zona patronilor IMM. Consiliul Național pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (CNIPMMR) este nemulțumit de alocările din noul draft PNRR.
Președintele Conciliului IMM, Florin Jianu, a declarat pentru StartupCafe.ro:
„Suntem nemultumiti de alocarile din PNRR pentru mediul privat, din următoarele motive:
- suma alocata mediului privat scade de la prima varianta din PNRR de la 3,8 la 2,4 miliarde de euro,
- intreaga suma merge pe instrumente financiare, structura economiei românești arătând că numai 3/ 10 IMMuri sunt bancabile,
- 4% se alocă spre BEI, iar nu spre Fondul Națonal de Garantare a Creditelor IMM, structură deținută 100% de statul român și capabilă sa implementeze instrumente financiare (vezi rezultatele IMM INVEST),
- lipsesc programe pentru startup-uri atât de necesare în această perioadă,
- există un program destinat ONG-urilor, iar partenerii oficiali de dialog, adică partenerii sociali - patronate-sindicate- sunt neglijați complet.Ne întrebam cum și cu cine se realizează <<relansarea economica>>, IMM-urile reprezentând doar declarativ <<coloana vertebrala>> a economiei”.
Draft Pnrr 2021 by Claudiu on Scribd
Povesti insirate de niste ageamii