Claudiu Zamfir

Ratarea a două reforme PNRR ar costa România 1,4 miliarde EUR din următoarea tranșă de sprijin UE. Ministru PNL: „Ni se prevede Prohodul, ne naștem și murim, fiecare ne descântă și ne cântă”

monede-bancnote-euro-dreamstime

România ar pierde 1,4 miliarde de euro, circa jumătate din următoarea tranșă de fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dacă nu îndeplinește două reforme importante, a declarat, vineri, pentru StartupCafe.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL), care a dat, însă, asigurări, că Guvernul va lua măsurile cerute de Comisia Europeană.

În decembrie 2022, România a transmis cererea de plată numărul 2, iar acum Comisia Europeană analizează îndeplinirea unor reforme pentru a plăti țării tranșa aferentă, de 3,22 miliarde de euro, din care 420 de milioane de euro reprezintă partea de prefinanțare primită deja de România la începutul programului, iar 2,8 miliarde de euro bani noi care ar trebui să intre în țară. Din cei 2,8 miliarde de euro, peste 1,8 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și aproape 1 miliard de euro, împrumuturi cu dobândă mică.

Dacă guvernanții ratează reformele legate de Legea decarbonizării economiei și Legea avertizorului de integritate, pentru cererea de plată nr. 2, România riscă să piardă 1,4 miliarde de euro din tranșă plus partea aferentă de prefinanțare, care înseamnă încă aproape 0,2 miliarde de euro.

„Prima și cea mai importantă este Legea decarbonizării, este un pilon fundamental pentru PNRR. A doua este Legea avertizorilor de integritate. Dau un exemplu, în premieră, dacă cele două reforme nu le facem, ne costă 1,4 miliarde de euro. Plus se mai scade prefinanțarea. Dar nu se va întâmpla acest lucru, pentru că eu cred că Guvernul României, interesat fiind de accesarea integrală a banilor, va aproba deciziile necesare” - a declarat Marcel Boloș, într-un interviu acordat StartupCafe.ro.

El a dat asigurări că Guvernul va închide aceste dosare săptămâna următoare, pentru a primi tranșa aferentă cererii de plată nr. 2 în întregime.

„La fiecare cerere de plată ni se prevede Prohodul și ne naștem și murim, pentru că fiecare ne descântă și ne cântă de fiecare dată, dar eu rămân consecvent cu regulile pe care le am. Cererea de plată numărul 2 - în săptămâna următoare vom închide ultimele decizii grele. Din păcate, așa suntem noi obișnuiți, să avem deciziile grele luate poate uneori chiar având aceste constrângeri de natură financiară, dar o să vedeți că și cererea de plată 3 va fi la fel prohodită de către cei care ne descântă de fiecare dată, dar este important ca banii să vină pentru investiții, dar și reformele mari ale României, fără de care nu scăpăm. PNRR-ul nu este nici la stânga, nici la dreapta, este fix cum scrie în decizia de implementare a PNRR, dacă vrem banii. Dacă nu, avem posibilitatea să avem aceste plăți parțiale” - a mai spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a fost și preot.

El a avertizat că România are nevoie de aceste tranșe PNRR pentru a-și finanța investițiile deja contractate prin planul de redresare din criza COVID.

„Eu sper să închidem validarea pentru cererea de plată numărul 2 în două săptămâni, pentr ca apoi Comisia să ne emită avizul pentru încasarea banilor și să urmăm procedurile legale pentru ca banii să fie virați. E foarte greu să fie obținut acest aviz, de fiecare dată vom avea aceleași discuții cu argumente pro și contra în procesul de validare. Este important să nu lăsăm garda jos și să spunem suntem învinși. Atunci ar fi catastrofal pentru România, pentru că noi avem contracte de finanțare de miliarde de euro și acum este drumul cu înfundătură. Dacă nu facem și nu validăm jaloanele, banii nu vin și atunci punem în dificultate contractele de finanțare pe care le avem, altele urmează să fie încheiate și va fi foarte greu de asigurat finanțarea și de continuat. În România este foarte important ca investițiile prevăzute să se și implementeze, pentru că așa am fi și cu rețea de autostrăzi cât de cât normală și apropiată de nevoile pe care le are România, infrastructura de sănătate și de educație, marile servicii publice sunt dependente 100% de fondurile pe care le avem prin PNRR și politica de coeziune” - a mai afirmat Boloș.

Ministerul Energiei, condus de Virgil Popescu (PNL) și Ministerul Justiției, condus de Cătălin Predoiu (PNL) trebuie să rezolve cele două dosare pentru cererea de plată 2.

„Da, noi am primit sarcină din partea domnului prim-ministru ca până luni să avem proiectul de ordonanță finalizat pentru ceea ce înseamnă cererea de plată numărul 2, deci acest lucru se va întâmpla, vom lucra și în weekend pentru a închide cererea de plată nr. 2. Avem avertizorii de integritate, legea decarbonizării, avem o prevedere care ține de clădirile cu risc seismic, dar care nu are un impact atât de mare, și mai apoi chestiuni tehnice care țin  de jaloanele care privesc și alte ministere, dar nu sunt cu atât de mare impact.

Trebuie să modificăm Legea avertizorului de integritate, să scoatem indiciile temeinice din sesizările anonime, văzute de Comisia Europeană ca o condiționare a sesizărilor, din perspectiva integrității și a avertizorilor de integritate. Și atunci va rămâne la decizia Agenției Naționale de Integritate dacă va da curs unei sesizări sau clasează sesizarea.

Pe de altă parte, din Legea decarbonizării trebuie să abrogăm articolul care ține de perioadele de criză energetică și de posibilitatea de activare a grupurilor energetice (Turceni și Rovinari n.r.) și să trecem în piața de echilibre cu ele și să le folosim atunci când se generează dezechilibre în piața de energie la nivel național. Și am precizat componenta de seismicitate, care este mai ușoară, din perspectiva Comisiei Europene și cred că în felul acesta cererea de plată număr 2 va fi închisă” - a explicat ministrul Boloș.

De asemenea, Guvernul a stabilit ca România să transmită și cererea de plată numărul 3, pentru o tranșă PNRR de 3,1 miliarde de euro în total, până la finalul lunii iunie. Aceasta este condiționată, printre altele, de reforma pensiilor speciale.

Marcel Boloș susține, însă, că Guvernul nu va elimina pensiile speciale.

„Nu s-a pus problema să nu mai existe pensii speciale. S-a pus problema ca aceste pensii speciale să fie aliniate la principiul contributivității. (...) Să nu uităm că ele au și componentă de contribuție bugetară, care sunt transferurile din bugetul de stat și din momentul de față 50% din bani sunt transferați din bugetul de stat pentru suportarea cheltuielilor speciale. Din acest punct de vedere jalonul nu precizează foarte clar aceste categorii de beneficiari trebuie să fie obiectul reglementării legii pensiilor speciale, însă precizează cele mai dure condiții - de sustenabilitate și contributivitate. Și aici va trebui să fim foarte atenți la formă... Jalonul nu prevede nimic la componenta contribuției bugetare și din această perspectivă avem și problema, spre exemplu, a personalului militar, deoarece la ei partea de contribuții la asigurările sociale nu a fost niciodată, ei au primit solde sau indemnizații, cum se cheamă, din perspectiva salariului și de aceea, aici, în anumite situații principiul contributivității trebuie adaptat la specificul pe care l-au avut aceste pensii speciale sau salariile și soldele, indemnizațiile care s-au acordat de-a lungul timpului... Să mai avem puțină răbdare să avem forma care poate să fie obiectul validării și atunci vom vedea ce tipuri de măsuri trebuie luate” - a declarat Boloș, pentru StartupCafe.ro.

Referitor, însă, la Programul pentru Digitalizarea IMM, aflat în sesiune de depunere a proiectelor, și la alte finanțări PNRR pentru antreprenori, ministrul fondurilor europene a dat asigurări că firmele nu vor fi afectate de eventuale blocaje în plățile PNRR.

„Avem bani suficienți, să nu uităm că noi suntem cu 6,3 miliarde de euro în cont, astăzi, pentru PNRR. Dacă închidem și cererea de plată numărul 2, mai intră 2,6 miliarde de euro, deci o să ajungem în jur de 9 miliarde de euro. Deci nu problema banilor o avem acum, ci problema implementării proiectelor, mai ales a celor care vin din zona de infrastructură, care sunt cele mai grele și mai relevante inclusiv pentru dezvoltarea României pe termen lung” - a precizat Marcel Boloș, în interviul acordat StartupCafe.ro.

Urmărește tot interviul video cu Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene:

Parallax

Vizualizari
10054
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri