Fonduri nerambursabile: Start-Up Nation versus Start-Up Plus

Pentru că mulți dintre cititori ne-au întrebat, hai să facem și această comparație: care dintre  programele de finanțare pentru mici afaceri este mai bun, România Start-Up Nation sau România Start-Up Plus? StartupCafe.ro pune pe masă avantajele și dezavantajele, dar alegerea vă aparține.

Buget

România Start-Up Nation are în anul 2018 un buget alocat de 700 milioane lei, credite de angajament. Asta înseamnă că este nevoie de o rectificare bugetară (posibilă doar în semestrul al doilea) pentru ca banii să fie puși efectiv în buget pentru a fi transferați beneficiarilor.

Guvernanții dau asigurări că vor fi în total 2 miliarde de lei alocați pentru programul din acest an și câte 2 miliarde mai departe, anual, până în 2020. Greu de crezut, totuși, având în vedere că Guvernul trebuie să se mențină în ținta de deficit bugetar sub 3%, în condițiile unor încasări modeste la buget. Când promiți bani mai mulți pensionarilor și bugetarilor, votanții tăi de bază, cam ce loc vor ocupa antreprenorii în prioritățile unui guvern de stânga? În fine, gata cu politica!

România Start-Up Plus are un buget total de 477 milioane euro (peste 2,1 miliarde lei) până în 2020. Din banii ăștia, cu 40% se finanțează cursurile, chiriile pentru săli, trainerii, salariile echipei de proiect a administratorului de grant și așa mai departe. Restul de 60% ar urma să ajungă la antreprenori pentru micile afaceri, sub formă de granturi nerambursabile. Așadar, buget mai mic, însă aici vorbim despre fonduri europene, bani pe care, teoretic, statul român ar trebui să fie primul interesat să fie absorbiți de către România.

Orice ban european care intră în țară ajută la diminuarea deficitului bugetar, deci, tot teoretic, Guvernul ar avea interes să aloce resurse pentru o absorbție cât mai bună. La Start-Up Nation, doar în anul 2017 au fost la mijloc și bani europeni (500 milioane lei), pe urmă se vorbește doar de bani de la buget.

Concluzie: La Start-Up Nation bugetul promis este mai mare, dar la Start-Up Plus parcă sunt mai mari speranțe să și fie acordat. Totuși, pe hârtie, la capitolul buget punctează Start-Up Nation. 1-0!

Ajutor nerambursabil

În programul Start-Up Nation se oferă până la 200.000 de lei (circa 43.000 de euro, după cel mai recent curs valutar), pentru fiecare firmă câștigătoare.

În programul Start-Up Plus, se pot acorda maximum 40.000 de euro de firmă, însă suma maximă este diminuată, în cele mai multe cazuri, de către administratorii de granturi (ajungem și la ei), pentru a cuprinde mai mulți câștigători.

Concluzie: 2-0 pentru Start-Up Nation și la valoarea ajutorului nerambusrabil.

Arie de cuprindere

Start-Up Nation poate fi accesat pe întregul teritoriu al României, la sate și la orașe.

Start-Up Plus poate fi accesat doar de către afaceri deschise la orașe și asta în afară de București și județul Ilfov.

Concluzie: 3-0 pentru Start-Up Nation. Hai că se poate, balonul e rotund!

Selecție de afaceri viabile

La Start-up Nation, selecția se face în primul rând automat, electronic, pe o grilă fixă. Nu e o evaluare calitativă, legată de viabilitatea planului de afaceri. Apoi, se face o evaluare administrativă, dacă startupurile respectă sau nu condițiile legale minime.

Cine vrea credit-punte (dacă nu are bani de acasă pentru investiții care să fie apoi decontați de stat) poate să meargă la o bancă parteneră. Acolo, i se face o analiză a planului de afaceri, dar oricum banca e interesată să ofere creditul, pentru că până la urmă vin banii de la stat și oricum creditul e garantat tot de stat 80%.

La Start-Up Plus, banii europeni ajung mai întâi la niște administratori de granturi, care derulează proiecte europene mari de până la 5 milioane de euro fiecare. Sunt aproape 200 de astfel de proiecte în Start-Up Plus. Aceste organizații (ONG-uri, universități, patronate, sindicate, bănci, firme de consultanță, consilii județene etc.) îi selectează și apoi îi școlesc pe antreprenorii aspiranți.

Pe urmă, planurile de afaceri sunt analizate de specialiști (antreprenori, economiști etc.) și sunt selectate cele mai bune afaceri pentru a primi finanțare. Așadar afacerile rezultate ar trebui să fie viabile. Asta teoretic, dar pe noi parctica ne omoară.

Concluzie: 3-1 pentru Start-Up Nation.

Acordarea banilor către firme

În Start-Up Nation poți să primești și toți banii odată, dacă faci cheltuielile imediat. Ai făcut achiziții corecte de 200.000 de lei, vine banca, ți le certifică în teren, și statul achită contravaloarea.

La Start-up Plus, banii se acordă în 2 tranșe: una de maximum 75% din grant și apoi restul. Dacă într-un an firma nou-înființată nu reușește să facă venituri măcar de 30% din prima tranșă nu mai primește și a doua tranșă.

Concluzie: Egalitate aici. 4-2 pentru Start-Up Nation.

Birocrație

La Start-Up Nation, banii vin de la bugetul de stat (prin bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri), se duc la agențiile pentru IMM din subordinea ministerului și apoi la beneficiar, dacă e totul în regulă. Cei care nu au bani suficienți de acasă să facă investițiile merg pe credit-punte de la bancă și mai durează cu aprobarea garanțiilor de la Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM și Fondul Român de Contragarantare. Procedura poate să dureze. La programul pe 2017 au fost întârzieri și la evaluarea dosarelor la agențiile pentru IMM.

La Start-Up Plus banii vin de la bugetul de stat, la administratorii de granturi și apoi la beneficiarii finali, pentru ca apoi statul să recupereze de la Uniunea Europeană. Așadar, între firma beneficiară și stat se interpune încă un privat sau o autoritate locală, care nu este subordonată guvernului. Apelurile de proiecte mari s-au deschis în anul 2016 și abia acum a început implementarea. În plus, la banii europeni sunt mai multe straturi de verificări, intră pe fir și funcționari de la Bruxelles. La finanțările similare din perioada de programare 2007-2013, România Start-Up, au fost întârzieri mari, până în ultima clipă și-au așteptat antreprenorii banii.

Concluzie: 5-2 pentru Start-Up Nation.

Sigur, vor veni ONG-iști și alți administratori de granturi din Start Up Plus care îi vor îmbia pe antreprenorii aspiranți cu programe de training, cursuri de antreprenoriat, workshopuri, să intre pregătiți în afaceri, să o ia pe drumul către succes. Cam 10% dintre cei primiți la cursuri vor putea lua și ajutoarele nerambursabile. Dar până la urmă banii contează cel mai mult, lipsa capitalului e prima piedică în afaceri, iar antreprenorul debutant simte asta pe pielea lui.

În partea cealaltă, la Start-Up Nation, consultanții de finanțări nerambursabile le vor promite antreprenorilor la început de drum marea cu sarea, ”completezi planul și iei banul!”. Consultantul își ia banii pe servicii, antreprenorul primește și el ajutorul de la stat, pe urmă poate să vină falimentul. Poți să ai 200.000 de lei, dar fără abilități antreprenoriale, cunoștințe manageriale minime și un pic de responsabilitate pentru banii pe care ești dispus să-i pierzi, eșecul este garantat.