Start-Up Nation 2018: Afacerile din București, Cluj și cele pe servicii IT sunt defavorizate. Critici de la consultanți și de la inițiatorul programului
Claudiu Zamfir

Start-Up Nation 2018: Afacerile din București, Cluj și cele pe servicii IT sunt defavorizate. Critici de la consultanți și de la inițiatorul programului

Thumbnail

Antreprenorii din București și județul Ilfov vor fi principali pierzători ai programului Start-Up Nation 2018, dar și clujenii, timișorenii și antreprenorii din alte orașe dezvoltate vor suferi. Afacerile în servicii IT și industrii creative vor fi și ele defavorizate. Toate acestea sunt reclamate de consultanți care s-au plâns StartupCafe.ro de propunerea de modificare a programului de finanțare, avansată de Minsterul pentru Mediul de Afaceri. Și Florin Jianu, fostul ministru, care a inițiat programul prin care statul ar urma să ofere finanțări de până la 200.000 de lei fiecare unor firme noi, are critici față de forma propusă acum de minister.

Florin Jianu, fostul minstru pentru Mediul de Afaceri care a inițiat programul, reclamă faptul că antreprenorii din București și județul Ilfov sunt încă o dată defavorizați la finanțare, pentru că propunerea actuală a ministerului, pentru ediția 2018, oferă puctaj redus pentru județele care au densitate mare de firme mici și mijlocii. Aici intră București-Ilfov, care sunt excluse și de la finanțarea europeană pentru startupuri și IMM-uri: România Start-Up Plus, Diaspora Start-Up - ambele în POCU, sau POR 2.1A - microîntreprinderi și POR 2.2 - IMM.

Trebuie pus accent pe complementaritate, adică tocmai regiunile excluse de fondurile europene, Bucuresti-Ilfov, regiunea Vest (Timiș, Arad etc.), ar trebui sustinute de Start-Up Nation, nu excluse”, a declarat, pentru StartupCafe.ro, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

El mai cere „renuntarea la regimul <<primul venit, primul servit>>, un concept perimat și predispus arbitrariului”.

„Trebuie consultare publica, convocat imediat Consiliul Consultativ pentru IMM-uri. Acestea trebuie discutate la consiliu consultativ” - cere Jianu.

La rândul său, consultantul pentru finanțări Andreea Szabo, de la Startupprojects.ro, s-a plâns publicației StartupCafe.ro că propunerea pentru programul Start-Up Nation 2018 are o serie întreagă de probleme:

  • Marile centre universitare, precum București, Brașov, Cluj, Timișoara nu vor mai avea acces la finanțare, deci tinerii studenți și absolvenți NU VOR MAI AVEA POSIBILITATEA DE A BENEFICIA DE FINANȚARE, aceste zone fiind grav depunctate. Programul Start-up Nation ar trebui să le ofere o oportunitate de dezvoltare chiar și zonelor sau localităților care nu au acces la alte surse de finanțare pentru firme debutante, precum București-Ilfov.

 

  • Criteriul densității IMM-urilor va avea cel mai semnificativ impact asupra Programului întrucât va încuraja înființarea de afaceri în zone în care nu există cerere pentru asemenea produse/servicii, aducând zero plus valoare pentru economia națională. Nu are sens, spre exemplu, să discutăm de înființarea unor afaceri în zonele în care piața nu are suficientă putere de cumpărare sau unde nu există forță de muncă calificată. Asta deoarece factorii locali duc la existența unui număr redus de IMM-uri în respectiva zonă și acești factori nu se vor schimba odată cu deschiderea unei noi afaceri finanțată prin Start-up Nation.

 

  • Am mai adauga si faptul că nu există statistici clare, actualizate (ultimele identificate de către noi sunt din 2016), liste cu densitatea IMM-urilor pe județe, fapt ce creează incertitudine și confuzie. Ba chiar mai mult, din formularea criteriului de evaluare nu rezultă faptul că, prin implementarea proiectelor obiectivul enunțat s-ar atinge. Numarul de IMM-uri/județ se raportează la sediul social al firmei aplicante, însă implementarea se poate desfășura într-un cu totul alt județ.

 

  • Depunctarea industriilor creative - acestea sunt, împreună cu activitățile de programare încurajate prin Strategia Națională de Dezvoltare a României 2013-2020, însă ele nu mai par a fi prioritare pentru Program.

 

  • Principiul primul venit - primul servit NU aduce un plus de valoare Programului. Acesta a fost folosit în principal în perioada de programare 2007-2013 pentru Fonduri Structurale și a fost înlocuit, în perioada 2014-2020, cu apelul competitiv tocmai din cauza ineficienței sale. Ministerul ar trebui să încurajeze înscrierea unor proiecte de calitate în domenii de activitate prioritare de dezvoltare economică a României, nu proiecte înscrise repede care se pot dovedi nesustenabile și care vor lua locul acelor proiecte care pot aduce plus valoare Programului și mediului de afaceri și pieței de consum din România. Pentru a sublinia eșecul sistemului primul venit - primul servit, dorim să amintim reprezentanților ministerului de Schema de ajutor de minimis instituită prin HG 274/2013, când sesiunea de înscriere a fost anulată din cauza blocării sistemului informatic al Ministerului Finanțelor Publice și reluată ulterior, cu alte condiții de înscriere, sub tutela Departamentului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediul de Afaceri si Turism. Mai mult decât atât, acest principiu va duce la reducerea cu până la 33% a numărului de locuri de muncă nou înființate de industriile creative. Dacă până acum, marea majoritate a consultanților vorbea de crearea unui număr de 3 locuri de muncă pentru proiectele cu cod CAEN de industrii creative, având în vedere criteriile de departajare, principiul primul venit – primul servit va duce la crearea unui număr de 2 locuri de muncă pentru pentru acest tip de proiecte.

 

  • Depunctarea activităților de programare IT contravine Strategiei Naționale de Dezvoltare a României 2013-2020. În România, structura mediului de afaceri intern este caracterizată de întreprinderi cu un grad redus de tehnologizare din cauza accesului restrâns la creditare şi capitalizare, fiind imperativă încurajarea domeniilor de activitate ce aduc un plus de valoare economiei Românești în domenii de activitate considerate competitive.

 

  • Nevoile de finanțare ale societăților ce își desfășoară activitatea în domeniul producției nu pot fi echivalate cu cele din servicii. Încurajând serviciile, domeniu de activitate neconsiderat drept prioritar prin Strategia Națională de Dezvoltare a României 2013-2020, accesul la finanțare pentru domenii de activitate înalt tehnologizate din categoria producției va fi marginalizat. Oricât am incerca, nu reușim să punem pe picior de egalitate o linie de procesare a alimentelor cu un restaurant sau cu o frizerie”.

Reamintim că Ministerul pentru Mediul de Afaceri a scos, luni, în consultare publică un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea programului Start-Up Nation, pe anul 2018. Proiectul are termen de consultare 30 de zile, ceea ce înseamnă că înscrierea este împinsă cel mai devreme în noiembrie 2018.

Guvernul a prevăzut un buget total de 2 miliarde de lei (circa 430 milioane euro) în anul 2018, credite de angajament, pentru programul Start-Up Nation, din care ar trebui finanțate până la 10.000 de firme înființate după data de 30 ianuarie 2017 cu câte 200.000 de lei fiecare, cel mult. Pentru a se putea, însă, efectua plăți, e nevoie ca bugetul să fie transformat în credite bugetare prin rectificare bugetară în 2018, ori să se prevadă noi fonduri în bugetul de stat din 2019, având în vedere că implementarea programului se va întinde mult în anul 2019, de fapt.

Grila SUN 2018 by Claudiu on Scribd

Vizualizari
12053
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
emil
dorobantu
Face si guvernul un lucru bun cu acest program Start-up Nation si imediat oportunistii sar ca arsi.Faptul ca sumele sunt distribuite in mod echitabil sprijinind indeosebi zonele defavorizate este mai mult decat necesar daca ne consideram toti romani.Consultantii observ ca si politicienii sunt cei mai vocali.Ciocul mic oportunistilor!Ati primit de la guvern ce ati meritat!Lasati si alte zone sa se poata dezvolta!
poza de profil
Milanca
Ianosev
Ce piata de desfacere exista in zonele defavorizate? cine v-a munci? oare nu este inca o modalitate de spalat banii, atata timp cat primele care se incadreaza sunt judetele Teleorman si Gorj.... pluc ca in zonele defavorizate sunt enorm de multi oameni care nici macar nu stiu sa scrie si sa citeasca! Timisoara, Cluj, Brasov, Constanta, etc. toate orasele mari cotizeaza la Bucuresti! Primul lucru care trebuie facut, este impartita romania pe regiuni, ca banii sa ramana acolo une oamenii muncesc, nu unde sunt putori!
poza de profil
Catalin
Spiridon
Face un lucru bun pentru cine ? Daca stau in Bucuresti inseamna automat ca o duc bine ..ca nu inteleg logica? Programul Start-up e program national nu program regional...daca nu faceau atat tam-tam cu marele program atunci nu comentam.Cat despre articol e putin spun ..corect ar fi zona Bucuresti + Iflov a fost total exclusa ...drept urmare din 8444 de firme nu a fost incheiat nici un contract in Bucuresti.
poza de profil
emil
dorobantu
Sper ca administratorul site-ului sa nu cenzureze in stil comunist comentariile!!!
poza de profil
Petre
Ciobanu
Abia astept emile sa mananc o saorma in cuca macaii si sa imi fac freza la afumatii din deal
poza de profil
Popescu
Mihai
Consultantii :))) normal ca nu sunt fericiti, ca au sute de proiecte pe it care luau 100 de pcte si multe contracte semnate.In Cluj , Bucuresti , Timisoare se cere aproximativ 4000 de euro per proiect , suma imensa , desi contractual doar 8000 de lei ar trebui.A fost un an impartit intre Cluj , Bucuresti , Timisoara , Iasi.Hai anul asta sa ajunga si in alte parti , hai bafta.
poza de profil
Marian
Dinu
Poate ar trebui ca firmelor din Bucuresti sau Cluj sa le fie permis sa recupereze handicapul prin cofinantare. Daca s-ar da 15 puncte pentru 50% cofinantare atunci ar putea sa acceseze si unele firme din judetele mai dezvoltate fondurile SUN2018.

- Ultimele știri -

Cookie Settings